7,943 matches
-
toleranța morală sau religioasă își are reversul intelectual. Într-o oră, auzim, în medie, nouă mii de cuvinte, timp în care am putea citi treizeci de mii, ba chiar o sută de mii la o lectură rapidă. Tolerăm din ce în ce mai bine superficialul, dezlînarea, incoerența, care sînt ușor "trecute cu vederea" la oral, dar nu și pe hîrtie. Auzul nu poate schimba sensul unui lanț de enunțuri orale ceea ce ne ajută, întîi și-ntîi, la atenuarea redundanței, dar și a contradicției logice sau a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și modificări de nivel, date de modificările posturale. In mica circulație presiunea scade de la 6-8 mm Hg în capilarele pulmonare până la 4-5 mm Hg în atriul stâng. Presiunea venoasă poate fi determinată (măsurată și înregistrată) direct, atât la nivelul venelor superficiale (presiune venoasă periferică, 4 12 cm apă), cât și în venele intratoracice (presiune venoasă centrală, 6-16 cm apă). Determinarea directă necesită punerea în contact a lumenului venei cu un dispozitiv manometric sau cu un traductor de presiune; flebomanometria prin metoda
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
lumenului venei cu un dispozitiv manometric sau cu un traductor de presiune; flebomanometria prin metoda sângerândă folosește manometrul cu apă. Variațiile presiunii venoase pot fi înregistrate (de exemplu jugulograma) prin plasarea unui traductor piezoelectirc pe tegumentul suprajacent unei vene suficient superficiale. Presiunea venoasă este mai scazută în inspir și crește în efort. Variații fiziologice apar în efort fizic, stări emoționale, modificări posturale. In ortostatism la nivelul membrelor inferioare presiunea venoasă este 90 mm Hg, în timp ce la jugulară este 0 mm Hg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
are tendința de a-i destinde. Tesutul elastic al plămânului este întins în condiții fiziologice, iar tensiunea rezultată din această întindere acționează ca o forță elastică ce determină colabarea plămânului prin tragerea spre interior a pleurei viscerale (fig. 66). Tensiunea superficială este cea de-a doua forță care are tendința de a colaba plămânul; se referă la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința de a le colaba trăgând de ele spre interior, departe de peretele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la forța generată de pelicula de lichid care tapetează alveolele și are tendința de a le colaba trăgând de ele spre interior, departe de peretele toracic. Presiunea negativă intra-pleurală acționează în sens opus. Efectele forței elastice și ale tensiunii superficiale sunt contracarate de efectul de destindere produs de presiunea negativă (subatmosferică) din spațiul intrapleural (presiune intrapleurală). Aceasta se dezvoltă ca urmare a tragerii spre exterior a pleurei parietale, solidară cu peretele toracic și diafragmul. Astfel, asupra celor două foițe pleurale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
rupturi la nivelul căilor aeriene sau al peretelui toracic determină pătrunderea aerului în cavitatea pleurală (pneumotorax). In această situație presiunea intrapleurală crește până la valoarea zero (presiune atmosferică) și chiar peste această valoare, având ca efect colabarea plămânilor. Surfactantul pulmonar Tensiunea superficială dată de lichidul care tapetează alveolele reprezintă un factor important în menținerea plămânilor plini cu aer. Această peliculă de lichid împiedică contactul epiteliului alveolar direct cu aerul și astfel menține viabilitatea și funcția celulelor respective. Cantitatea de lichid intra-alveolar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și de o balanță similară între surfactant și lcihidul interstițial, separate prin epiteliul alveolar. Dacă alveolele ar fi acoperite cu un lichid cu compoziție similară cu cea din spațiul interstițial acest lcihid ar fi o simplă soluție apoasă, cu tensiune superficială mare, determinând o tendință accentuată a alveolelor de a se colaba. Surfactantul pulmonar conține substanțe tensioactive (în special palmitoilfosfatidilcolină); secretate de celulele epiteliale specializate din peretele alveolar, numite pneumocite de tip II (fig. 67). In ansamblul mecanic toracopulmonar tensiunea superficială
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
superficială mare, determinând o tendință accentuată a alveolelor de a se colaba. Surfactantul pulmonar conține substanțe tensioactive (în special palmitoilfosfatidilcolină); secretate de celulele epiteliale specializate din peretele alveolar, numite pneumocite de tip II (fig. 67). In ansamblul mecanic toracopulmonar tensiunea superficială redusă a surfactantului favorizează menținerea plămânilor într-o stare expandată. Mult mai important este însă rolul surfactantului în prevenirea instabilității alveolare, după cum urmează. Conform legii Laplace, presiunea transmurală este proporțională cu tensiunea parietală și invers proporțională cu raza (r); . Când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
invers proporțională cu raza (r); . Când raza scade componenta elastică a tensiunii parietale scade și ea, relativ uniform pentru toate alveolele (parenchimul pulmonar este relativ uniform din punct de vedere elastic). Rămâne problema cuantumului de tensiune parietală determinat de tensiunea superficială. Instabilitatea alveolară este determinată de tendința crescândă a alveolelor de a se colaba pe măsură ce își micșorează diametrul și s-ar putea manifesta efectiv datorită neomogenității dimensiunilor alveolare. Cu alte cuvinte, alveolele care sunt mai mici, sau mai puțin destinse la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
micșorează diametrul și s-ar putea manifesta efectiv datorită neomogenității dimensiunilor alveolare. Cu alte cuvinte, alveolele care sunt mai mici, sau mai puțin destinse la un moment dat, ar avea o tendință mai mare de a se colaba dacă tensiunea superficială ar rămâne constantă, deoarece la o rază mai mică aceeași tensiune superficială s ar reflecta într-o presiune alveolară crescută, cu împingerea aerului spre alveole mai mari. Compoziția surfactantului împiedică acest fenomen, deoarece pe măsura micșorării alveolei numărul de molecule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Cu alte cuvinte, alveolele care sunt mai mici, sau mai puțin destinse la un moment dat, ar avea o tendință mai mare de a se colaba dacă tensiunea superficială ar rămâne constantă, deoarece la o rază mai mică aceeași tensiune superficială s ar reflecta într-o presiune alveolară crescută, cu împingerea aerului spre alveole mai mari. Compoziția surfactantului împiedică acest fenomen, deoarece pe măsura micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
reflecta într-o presiune alveolară crescută, cu împingerea aerului spre alveole mai mari. Compoziția surfactantului împiedică acest fenomen, deoarece pe măsura micșorării alveolei numărul de molecule tensioactive care se găsesc pe unitatea de suprafață lichidiană crește și ca urmare tensiunea superficială nu rămâne constantă, ci scade. Complianța pulmonară Ca pentru orice incintă, complianța pulmonară indică ușurința cu care plămânul poate fi destins, pe baza raportului dintre creșterea de volum și creșterea de presiune care o cauzează. Această relație poate fi examinată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
maxim și se calculează pe expirograma forțată. Cu ajutorul VEMS putem calcula indicele de permeabilitate bronșică (indice Tiffeneau), după formula . 18.4.4. Lucrul mecanic respirator Se descriu trei elemente care contribuie la lucrul mecanic respirator: rezistența elastică și de tensiune superficială care se opune expansiunii pulmonare; rezistența la fluxul de aer a căilor aeriene, cu valoare foarte scăzută, dar care poate crește mult în afecțiuni pulmonare; rezistența tisulară care rezultă din forțele de frecare care se opun mișcării unui strat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
modificări ale volumului respirator sau ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului vag, lent (prin fibre nemielinizate) și determină respirație rapidă, superficială; stimularea lor intensă produce apnee. Distensia capilarelor pulmonare și creșterea volumului lichidului interstițial activează acești receptori. Receptorii J au un rol important în dispneea asociată cu insuficiență cardiacă stângă, pneumonie și microembolism. De asemenea, receptorii J contribuie la creșterea frecvenței
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
a accesului la memoria întregii istorii a corpului cauzal propriu, obținerea celor cinci cunoașteri supranormale (cunoașterea evenimentelor trecutului, prezentului și viitorului, a gândurilor din spiritul altcuiva și a propriilor limitări oculte ). II.3.2. Universul La o primă analiză, chiar superficială, am constata deja că, un Univers stabil, cu un nivel energetic constant și uniform în spațiu, fie el și zero, nu există. El este frământat de fluctuații, precum o suspensie de mișcarea browniană. Din acest punct, ne vom referi la
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
planul simetric, antimaterial, se formează o gaură neagră. Energia, odată cu expansiunea planului material, se transformă în substanță, și apoi aștri, care se deplasează spre periferie (fig. II.8 − IV). 5. Procesul evoluează până când (ca o similitudine cu fenomenele interfaciale − tensiunea superficială), interfața este întinsă la maximum și începe să se strângă (deja zona apropiată din partea anti a segmentului material este sărăcită/epuizată), procesul de anihilare și apoi de substanțializare consecutiv, scăzându-și ritmul (fig. II.8 − V) 6. și, la un
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
diabolic, ce nu va putea fi rupt vreodată. Tendința naturală este aceea de polarizare a membrilor oricărei societăți, în funcție de resursele economice de care dispun. Este o competiție în care unii au succes, iar alții nu. În societățile avansate, unii observatori superficiali pleacă de la imaginea abundenței într-o parte și a penuriei în altă parte, apărând astfel ideea unei repartiții egale a resurselor ca soluție a situației. Inevitabil, atunci când aceste idei iau forma unui sistem egalitar și se încearcă implementarea sa, rezultatele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
din sentimente identice la mai mulți, cum ar fi dorința de răzbunare, ura comună etc. Forma cea mai tipică de expresie a unei astfel de comunități este tribul. 3) Comunitatea de scop și acțiune. Toate aceste trei forme pot fi superficiale sau profunde, după cum afectează numai unele laturi ale vieții individului, lăsându-l liber să se manifesteze altminteri sau absoarbe toată personalitatea lui" (Andrei, 1936: 510). Comunitatea locală, întemeiată nu pe descendența comună ca cea familială, ci pe apropierea spațială a
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe măsură. Sigur că există și o parte bună a acestei distanțe, pe aceste meleaguri neexistând certuri sau persecuții pe motive religioase. Consolidarea religiei creștine pe filieră slavă, cu slujba în slavona veche, nu a putut face să pătrundă decât superficial în suflete. "Dumnezeu nu va învăța limba strămoșilor noștri decât foarte târziu", spune Drăghicescu (1996: 283). La Cioran apare ideea ortodoxiei drept cauză concurentă a problemelor noastre. Eminescu spunea că dacă am fi fost catolici, am fi fost astăzi pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mai întâi, considerați fiind ca rude. Dacă nu o făceau ei și venea un străin, înainte de a primi întărirea de la Domn, el trebuia adoptat de ceilalți coproprietari. Dar asemănarea dintre aceste practici și zadruga sau mirul slavilor este doar una superficială. Deosebirea ar fi dată de caracterul politic al instituției slave, respectiv faptul că cealaltă decurge din stăpânirea veșnică, ca drept de la strămoși. Plecând de la aspectele spațiale ale gospodăriei, așezarea caselor în principal, Vulcănescu arată că "Familia e deci celula în jurul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a fost conexată cu cea a Convenției, fie că a fost vorba de momentele ei de succes, ori de cele de criză. Însă simplul fapt că liberalii se regăseau și printre componenții fostei CDR nu poate fi decât un argument superficial al identificării acesteia cu Alianța. Căci formula noii construcții politice a diferit radical de cea a CDR. În primul rând, spre deosebire de situația acesteia, în componența Alianței nu intrau și formațiuni nepolitice, ci numai partide politice. Cu alte cuvinte, fundamentul constitutiv
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Vedinaș, 2001: 152). O modernizare incompletă și incoerentă consideră și Vladimir Pasti că a avut loc în România după 1989, datorită faptului că a existat o concepție limitată asupra modernizării, nu unitară, care a vizat mai mult elitele și straturile superficiale ale societății (Pasti, 1997: 20-27). Alte studii optează pentru o abordare empirică a modernității, ca variabilă explicativă pentru o serie de strategii acționale. Astfel, modernitatea socio-economică poate fi considerată variabilă independentă pentru comportamente ce presupun asumarea unui risc, cum ar
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
astăzi conceptul de comunitate a devenit un termen omnibus. Poate de aceea Peter Burke spune că termenul de comunitate este în același timp util și problematic (Burke, 1999: 72). Conrad Arensberg sugerează de asemenea că definițiile date comunității sunt "prea superficiale și prea pline de capcane verbale" (Arensberg, 1955 apud Stoneall). Eric Hobsbawm (1994), la rândul lui, afirmă că noțiunea de comunitate "n-a fost folosită niciodată cu atâta lipsă de discernământ și atât de inutil decât în deceniile în care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pierde unitatea atunci când legăturile cu exteriorul sunt mai numeroase și mai pline de substanță decât cele dintre membrii ei. Prin aceeași modalitate comunitatea și-a pierdut o parte din semnificația ei tradițională, iar legăturile între membrii ei au devenit mai superficiale prin extinderea universului vieții și muncii celor ce locuiau în sat. Ce loc mai ocupă munca în universul de viață al oamenilor din cele două sate? Datele calitative obținute în cele două sate arată două elemente esențiale: o raportare puternică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]