4,883 matches
-
el însuși și cu instituțiile statului! Nu ești obligat să accepți sau să investești tot ceea ce vehiculează intelocrația, Curtea și media în raporturile tale de putere! Ești liber să alegi cum anume să practici sexul și politica! Autoritățile noastre (legea, suveranul) sunt ineficiente în fața preocupărilor cotidiene legate de sex și de politică și, mai ales, în fața unor relații multiple între oameni cu privire la cele două domenii. Legea și suveranitatea statului au ambiția de a controla puterile și relațiile de putere dintre civili
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nu se poate constitui decât pe cele două fundamente: morala și cunoașterea! Concepția lui Kant despre putere se întemeiază pe vizibilul său personal. Kant vedea că monarhi neoabsolutiști precum Frederic al II-lea sau cei ai Luminilor "dețin puterea". Deși suveranul prusac se intitula reprezentant și primul servitor al cetățenilor săi, Kant vede, prin particularismul gândirii sale, că "posesiunea puterii corupe inevitabil libera judecată a rațiunii"93. În concepția sa, puterea distruge judecata echilibrată și imparțială asupra lucrurilor și asupra oamenilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
într-adevăr, fără precedent pentru omenire. Credința, ideologia și tehnologia formează scheletul puterii politice moderne. Credința poate fi psihanalizată. Ideologia destructurată, iar tehnologia (politico-mediatică) scurtcircuitată... Iluzia că Politikul conduce lumea este inoculată de media modernă. Legea (ai dreptul să...) și suveranul (este interzis să...) nu mai pot fi formule discursive funcționale într-o societate globalizată ca a noastră. Problema puterii, a manifestării ei intrinseci este cea formulată de Foucault: orice tip de putere implică rezistența 99. Rezistența ar fi coextensivă puterii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politică a statului. Dacă statul național este expresia unei puteri politice și a unor necesități colective, societatea civilă se află în luptele cărturarilor și ale gânditorilor pentru o altfel de societate; o societate în curs de liberalizare; dez-absolutizată de puterea suveranului ("regele domnește, dar nu guvernează", spune Revoluția engleză); o societate unde noile idei și contractul vor reglementa raporturile civili-politicieni. Există o echivalență profundă între domnia (suveranilor politici) și prostia (pe post de guvernare și de cunoaștere îndoctrinată) exersată de Curte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pentru o altfel de societate; o societate în curs de liberalizare; dez-absolutizată de puterea suveranului ("regele domnește, dar nu guvernează", spune Revoluția engleză); o societate unde noile idei și contractul vor reglementa raporturile civili-politicieni. Există o echivalență profundă între domnia (suveranilor politici) și prostia (pe post de guvernare și de cunoaștere îndoctrinată) exersată de Curte. Astfel, "regele" poate domni, dacă știe că are o elită care să se ocupe de problemele societății. La fel, și prostia elitelor este restructurată în cazul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și prostia (pe post de guvernare și de cunoaștere îndoctrinată) exersată de Curte. Astfel, "regele" poate domni, dacă știe că are o elită care să se ocupe de problemele societății. La fel, și prostia elitelor este restructurată în cazul unor suverani ale căror gândiri sunt bine articulate pe rezolvarea problemelor de fond ale societății. Parteneriatul putere-cunoaștere devine echivalent cu prosperitatea societății în Occidentul industrializat. Nu și pentru Europa Centrală și Sud-Estică... Michel Foucault are o concepție "etatistă", sau cel puțin greșită
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
falsitățile intelectuale, aroganțele, neadevărurile sunt la ele acasă, mai ales în spațiul românesc. Lucrurile se complică atunci când avem de a face cu o cunoaștere academică sau de cercetare. Orice opinie eronată sau falsă este repede decelată de un ochi atent, suveranul lucrurilor și stăpânul adevărurilor. De exemplu, nu putem vorbi de cele trei aspecte într-o cunoaștere de tip matematic sau în fizică. Ele sunt valabile doar în cunoașterea umană, doar într-o cunoaștere de tip istoric, o cunoaștere a celor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de apreciere, de combatere, de valorizare, ceea ce deschide posibilitatea unor noi discursuri. De altfel, aceasta a fost marea intenție a scrierilor lui Foucault: noi posibilități de discurs. Istoric, analist, teoretician al cunoașterii, Foucault a creat un discurs istoriografic și filosofic suveran și aflat în suveranitatea intențiilor și a semnificațiilor ce decurg din el. Discursul său, disparat și discontinuu, a rămas un abis pentru lumea intelectuală în ciuda efervescenței pe care a stârnit-o în universități. Scrierile abstracționist-universitare foucauldiene și gândirea lui Foucault
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
neserioasă din hârtie de ziar". Capitolul IV și ultimul al cărții, "Mitologia Moftului Modern", oferă o incursiune în istoria gazetărească a Revoluției de la 1848, aptă să argumenteze că mitul revoluției a fost în primul rând o "invenție a presei", Poporul suveran devenind un tic verbal al demagogiei iresponsabile, dar cel mai adesea profitabile. Caragiale și-a găsit deja personajele "coapte", gata pervertite de limba de hârtie "care pusese stăpânire pe mințile fragede ale acestui popor al gazetei născut din lectura ziarului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
se subordonează voinței de a cuprinde cu toate mijloacele de investigație o lume complexă, față de care diferențele sînt enorme. În același timp, scriitorul el însuși un erudit de seamă, voiește a transmite într-o modalitate expresivă și ceremonială față de propriul suveran rodul observațiilor și al înțelegerii sale, adică al călătoriei în Imperiul Chinei îndepărtate. Jurnalul se construiește cu o artă a apropierii (vezi, spre comparație, arta îndepărtării, a ștergerii detaliului, studiată de Thomas Pavel în scrierile clasicismului). Marele Zid pare a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
celorlalți provoca spaimă și admirație. El este un personaj clasic (acționează sub imperiul datoriei față de popor, în relația rațiune-pasiune, învinge rațiunea), dar este și un personaj romantic, având trăsături excepționale, aură mitică, legendară, vitejie fabuloasă, patriotism, eroism excepțional, calități de suveran luminat și autoritar. Dinamic, multidimensional, arhetipal, Ștefan cel Mare este un personaj-sinteză. Deși se insistă mai mult asupra figurii de conducător, cu aura lui legendară, sunt momente când personajul este "umanizat". Măreția eroului este evidențiată de cei din jur : Nechifor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ele se transformă în lozinci caricaturale: Ori toți să muriți, ori toți să scăpăm. Tălmăcite de Ipingescu pentru uzul lui Jupân Dumitrache, aceste idei suferă o a două transformare. Revendicarea sufragiului universal devine: bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran... știi: masă... sufragiu. Cele două personaje, Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu, cititori ai „Vocii patriotului naționale“, pe care îl interpretează anapoda, sunt purtătorii de cuvânt ai ideilor vehiculate de ziarele liberale, așa-zise „democratice“, ale epocii. Având o atitudine de
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
în oraș?, Leonida răspunde cu aceeași siguranță: Apoi bine, nu vezi dumneata că aici a fost chiar poliția în persoană... Astfel de fraze care circulă deja în afara pieselor și care au intrat în limbajul comun demonstrează că Leonida rămâne un suveran în universul teatrului comic caragialian. 4. O scrisoare pierdută - „teatrul lumii politice pe scena teatrului“ 4.1. Panorama piesei În piesele O noapte furtunoasă și Conu Leonida față cu reacțiunea, Caragiale se oprește asupra unor personaje din burghezia periferică, aflată
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
care poartă mască elefantului 87. În imaginarul mitologic asiatic, elefantul este animalul pe care încalecă regii și, în primul rând, Indra, Regele ceresc. El simbolizează, așadar, puterea regală. Elefant mai este și numele lui Shiva în exercițiul funcțiunilor sale de suveran. Odată intrat în acțiune, efectul puterii regale aduce pacea și prosperitatea. În cultura indiană, forța elefantului (matangi) le dă acelora care îl invocă tot ce și-ar putea dori. În multe regiuni, mai ales în cele musonice, acest dar este
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
folosit ca sursă a imaginarului de omul paleolitic, considerat o rudă apropiată (vânează, pescuiește, stă în două picioare, are un schelet și o structură osoasă asemănătoare cu ale omului), aflat la baza tuturor mitologiilor europene, revendicat ca strămoș de nenumărați suverani (în special cei ai Danemarcei și Norvegiei), considerat până în vremea Evului Mediu regele animalelor în Europa, detronat de leu după ce a fost diabolizat de Biserică, plimbat, ridiculizat în târguri, în secolul trecut ursul își recâștigă regalitatea în preajma copiilor, sub formă
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
enumerării. Proprietarul în toate cazurile este solidar răspunzator de plata despăgubirilor civile. Delictele de presă se judecă de jurați, afară de cazurile aci statornicite, care se vor judeca de tribunalele ordinare, potrivit dreptului comun: a) Delictele ce s-ar comite împotriva Suveranilor țării, Principelui Moștenitor, membrilor Familiei Regale și Dinastiei, Șefilor Statelor Străine și reprezentanților lor; 22 b) Îndemnurile directe la omor și rebeliune, în cazurile când nu au fost urmate de execuțiune; c) Calomniile, injuriile, difamațiile aduse particularilor sau funcționarilor publici
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
care se putea aplica pedeapsa cu moartea: “Pedeapsa cu moartea se aplică în timp de război potrivit codului de justiție militară. Consiliul de Miniștri va putea decide aplicarea dispozițiunilor din alineatul precedent și în timp de pace, pentru atentate contra Suveranului, Membrilor Familiei Regale, Șefilor Statelor străine și demnitarilor Statului din mobile în legatură cu exercițiul funcțiunilor ce le sunt încredințate, precum și în cazurile de tâlhărie cu omor și asasinat politic” . În baza articolului 16, proprietatea era garantată. Exproprierea putea interveni
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Proprietarul în toate cazurile este solidar răspunzător de plata despăgubirilor civile. Delictele de presă se judecă de jurați, afara de cazurile aci statornicite, cari se vor judeca de tribunalele ordinare, potrivit dreptului comun: a) Delictele ce s-ar comite împotriva Suveranilor țării, Principelui Moștenitor, membrilor Familiei Regale și Dinastiei, Șefilor Statelor Străine și reprezentanților lor; b) îndemnurile directe la omor și rebeliune, în cazurile când nu au fost urmate de execuțiune; c) Calomniile, injuriile, difamațiile aduse particularilor sau funcționarilor publici oricari
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
potrivit formelor stabilite de lege. ART. 15 Pedeapsa cu moartea se aplică în timp de război potrivit codului de justiție militară. Consiliul de Miniștri va putea decide aplicarea dispozițiunilor din alineatul precedent și în timp de pace, pentru atentate contra Suveranului, Membrilor Familiei Regale, Șefilor Statelor străine și demnitarilor Statului din mobile în legatură cu exercițiul funcțiunilor ce le sunt încredințate, precum și în cazurile de tâlhărie cu omor și asasinat politic. ART. 16 Proprietatea de orice natură, precum și creanțele atât asupra
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
privea din nou zâmbitor la Franța și supușii săi. După venirea pe lume a lui Ludovic al XIV-lea, regele a declarat sărbătoare națională și a închinat regatul Fecioarei Maria, dând naștere, așa cum numește Alexandre Yali Haran,,cristomimetismului” imaginii viitorului suveran. Într-o epocă în care mai erau încă arse pe rug vrăjitoarele și în care fantezia, isteria fanatismului religios și fervoarea religioasă dădeau naștere superstițiilor sau poveștilor, paralelismul dintre nașterea lui Isus și cea a lui Ludovic era binevenit. Într-
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
is possible. 42 meargă în cea mai mare liniște. În timp ce fluxul uman întra în palat, li s-a oprit până și respirația. Aceeași mulțime care a urlat, care a strigat și care a amenințat dincolo de porți, aflată acum în camera suveranului a devenit calmă, respectuoasă, tăcută. Însăși regina a oficiat. Stătea lângă perna fiului său, frumoasă, cu o grație regală. Palidă, calmă și demnă, ca și cum ar fi îndeplinit un ceremonial al curții obișnuit, a adunat faldurile draperiei de catifea și a
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
aflat în perioada de creștere, frumos și carismatic asemeni unui înger,,Dieu Donne”. Un rege care are o legătură amiabilă cu supușii săi, cărora le permite chiar să-i invadeze apartamentul în timp ce,,doarme”, neținând cont de etichete și conveniențe. Un suveran care nu fuge din fața parizienilor nemulțumiți, ci, mai degrabă, pleacă pe perioada revoltelor într-un turneu oficial în sudul regatului. Un monarh plăcut, lucid, care nu se sfiiește să tragă sabia din teacă pentru a-și apăra fratele mai mic
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
face cu o societate conservatoare, ostilă atît schimburilor, cît și schimbării. Perioada Renașterii în Europa este cea a constituirii și dezvoltării statelor. Dintr-o lovitură și în opoziție cu o lungă tradiție filosofică și religioasă, bogăția devine indispensabilă creșterii puterii suveranului. Antoine de Montchrétien este unul dintre reprezentanții cei mai cunoscuți ai acestei concepții noi, lucrarea sa, Economie politică, fiind de fapt un tratat dedicat regelui, conținînd un ansamblu de precepte care să-l ajute pe acesta în administrarea patrimoniului Cetății
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
sa, Economie politică, fiind de fapt un tratat dedicat regelui, conținînd un ansamblu de precepte care să-l ajute pe acesta în administrarea patrimoniului Cetății. Autorul nu furnizează o explicație a faptelor, ci prescrie reguli de bună gestiune a afacerilor suveranului, care se confunda cu statul. Întîlnim aici, mai curînd, primele elemente de politică eco-nomică. 1.4.3.2. Primele definiții empirice ale economiștilor clasici Ele au în comun considerația că econo-mia are ca scop furnizarea unei explicații teoretice pentru un
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
împiedică legile justiției, rămîne în deplină libertate de a urma drumul pe care i-l indică interesul său și de a-și plasa unde dorește industria și capitalul său, concurînd cu cele ale oricărui alt om sau clase de oameni. Suveranul se vede în între-gime debarasat de o sarcină pe care nu ar putea încerca să o îndeplinească fără a se expune, în mod infailibil, la a se vedea înșelat în mii de feluri și pentru îndeplinirea convenabilă a că-reia nu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]