2,004 matches
-
a adus aminte că și ea avusese asemenea stări când a fost însărcinată și după luna a IV-a i-au dispărut. - Eu zic să nu își mai facă atâtea probleme, se rezolvă toate de la sine! - Nu mă iau după tanti Elena, că nu este medic! O să mă duc cu ea în altă parte, ca să-și facă analizele, dacă nu vrei tu sau tanti Elena! - Cum îndrăznești să spui așa? Doar știi că este o asistentă foarte bună și renumită
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
să nu își mai facă atâtea probleme, se rezolvă toate de la sine! - Nu mă iau după tanti Elena, că nu este medic! O să mă duc cu ea în altă parte, ca să-și facă analizele, dacă nu vrei tu sau tanti Elena! - Cum îndrăznești să spui așa? Doar știi că este o asistentă foarte bună și renumită, aici la noi spuse Geta, supărată. - Atunci să-și facă meseria, așa cum trebuie! A doua zi, George o luă pe Frusina de mână și
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
-și facă meseria, așa cum trebuie! A doua zi, George o luă pe Frusina de mână și se înființă la dispensarul din localitate. Elena le spuse că așa sunt simptomele unei femei însărcinate și să aibă răbdare până o mișca fătul. - Tanti Elena, noi nu plecăm de aici până nu o să-i faci analizele! - Bine, măi copile, îi voi face analizele, unele dintre noi am născut acasă și nu ne-am mai făcut analize în timpul sarcinii și iată, am crescut copii voinici
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
am mai văzut aleea principală, am luat-o aiurea, printre buturugi. Frusinei îi apăruseră în colțul ochilor niște lacrimi ca niște mărgelușe de cristal. George se apropie de ea și o sărută pe ochi. - Of, dacă nu te întâlneai cu tanti Elena, nu se întampla nimic, numai ea este de vină! Este o femeie cu energie negativă și trage după ea răul, o cunosc destul de bine; vine des pe la mama și știu ce suflet are. Pe mama a influențat-o de
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
era programat în primăvară, în apropierea Paștelui. Avea același partener de dans, pe Petre. Se obișnuise cu el și chiar se potriveau la dans. Nu știa nimeni din comună, în afară de câteva persoane, despre tragedia prin care trecuse. Se aștepta de la tanti Elena să vorbească pe la colțuri despre ea dar probabil, Geta, o avertizase. Nu de alta, dar era în joc onoarea familiei și a fiului, în principal, deși în sat se știa despre prietenia dintre cei doi pentru că tot timpul erau
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
și au împărțit pachete. Aceștia au invitat-o la masă. Frusina a răspuns invitației și, din vorbă în vorbă, Geta o întrebă de ce nu mai iese la horă, duminica. - Hora mea, este sfânta Liturghie de duminică, îmi este de ajuns, tanti Geta! - Draga mea, îți înțelegem durerea. Și noi ducem durerea în suflet după dispariția singurului nostru fiu, dar suntem în vârstă, ne consolăm cu ideea că nu mai avem mult pâna vom ajunge lângă el, dar tu ești tânără, trebuie
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
În fiecare duminică mergea la biserică, la sf. Liturghie. În drum spre casă, venea însoțită de două vecine. Una dintre ele i se adresă: - Te vedem mai trasă la față. Nu mai ești tu, cea de dinainte de a te mărita. - Tanti Florica, îi spuse celei care vorbise, sunt foarte obosită.În afară de faptul că merg și la serviciu, trebuie să pregătesc mâncare pentru oamenii care lucrează la casa noastră. Petre este toată ziua pe câmp cu tractorul, când ajunge acasă
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
lui Stelian. Să intri-n partid și să faci propagandă pentru colectivizare?... exclamă el scârbit. Vezi-ți de treabă, nene! Să nu faci prostia asta!... Cum adică: ei ți-au luat matale averea și-au băgat-o-n pământ pe tanti Elvira și acum au pretenția să te faci frate cu dracul?... Dar ce aș putea să fac, Ticule? răspunse Stelian liniștit. Crezi cumva că o să ne salveze cineva?... Nu ne-ajunge cât i-am așteptat pe americani atâta vreme degeaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
obrajii. Alerga, iar picioarele înghețate de frig îi deveniseră fierbinți într-o clipă. Trăsnită de o lovitură nevăzută, se opri brusc. Împietrise. Femeia s-a întors mirată și a întrebat-o cu ochi mari: „Alina, ce faci tu aici?”. Era tanti Elena, care locuia la vreo trei case de ei. „Hai să mergem acasă! Am vești importante pentru tine!” Lățosul urmărea scena îndeaproape. Vântul și ploaia deveneau tot mai greu de suportat. Fuioarele apăsătoare de fum străpungeau norii. Nici nu a
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Sufletul caprei se sparse pe loc în mii de bucățele și furia și ura ce-o avea în dânsa s-a transformat într-un adevărat uragan și mai nu exploda de durere. S-au pitit toate pe veranda casei, iar tanti Aurica, vecina Mărioarei, a bătut la ușă cu gând să-i ceară o unealtă. Planul era ca atunci când netrebnicul va deschide ușa, ceata de capre să sară pe el, așa înarmate cu au venit, cu furci, coase, topoare și greble
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
teatrul de umbre Wayang. Doresc ca șirul recursiv al viselor mele să se oprească aici; când un vis se împlinește, el devine realitate... Aud plânsul copilului, calm și liniștit de-acum, în leagănul ploii ce bate curioasă la fereastră... Umbrela Tanti Eugenia. Părintele-confesional. D Tanti Eugenia era o veritabilă mireasă a lui Hristos. Taina spovedaniei corespundea cu desăvârșire spiritualității ei de duminică, atunci când apărea în fața părintelui invizibil din muntele confesionalului. Și reîncepea acel dialog expiator cu dumnezeirea, în care vocea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Doresc ca șirul recursiv al viselor mele să se oprească aici; când un vis se împlinește, el devine realitate... Aud plânsul copilului, calm și liniștit de-acum, în leagănul ploii ce bate curioasă la fereastră... Umbrela Tanti Eugenia. Părintele-confesional. D Tanti Eugenia era o veritabilă mireasă a lui Hristos. Taina spovedaniei corespundea cu desăvârșire spiritualității ei de duminică, atunci când apărea în fața părintelui invizibil din muntele confesionalului. Și reîncepea acel dialog expiator cu dumnezeirea, în care vocea lui de bariton pronunța malițios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fervenților săi, chiar dacă nu-i știa după nume, izbutea să le dea nivelul de confidență așteptat, iar gradientul păcatului nu se pronunța niciodată mai mare decât și l-ar fi putut imagina sau califica interlocutorul. Pentru cutezanțele sale mentalo-erotice, pe Tanti Eugenia o biciuia și tortura de fiecare dată. Trebuie semnalat că ea avea o foarte bogată viață afectivă în imaginația ei ultragiată, pe care ea însăși o califica drept senzuală; deci, un mare păcat. În fapt, toate escapadele amoroase ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
tăcere grimasele și stările sufletești ce alternau pe chipul ei și răspunsul sosea năprasnic, prompt și insidios ca o sentință; și ea atunci continua cu detalii din ce în ce mai intime ale cutezanței ei mentale, pe care preotul le cerea cu aroganța demiurgului. Tanti Eugenia era trecută de prima tinerețe, dar purta aceleași pălării drăgălașe, rochițe vaporoase și volănite și sandale decoltate ca în adolescență. De altfel, nimic nu pare s-o fi schimbat în ani, disponibilitățile ei erotico-afective au rămas aceleași, cablate pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
manifesta la fel de strident și stânjenitor, încât lăsa senzația că e cea mai veselă și fericită ființă din lume. Veselia ei permanentă dădea impresia de un adânc atribut al firii, ce survenea chiar și în timpul stărilor prelungite de marasm. De altfel, Tanti Eugenia era cunoscută pentru trecerile ei rapide și inexplicabile de la o stare de euforie exuberantă la plâns patologic. Cu toate acestea, trecea drept o persoană echilibrată, cu picioarele pe pământ, organizată și bine intenționată. Totuși, exuberanța și deopotrivă melancolia firii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Eugeniei încă din liceu; blocată în această țesătură incomprehensibilă a firii, ea nu era capabilă să facă distincția între un sentiment de prietenie și acea complicație de trăiri și stări înălțătoare și coborâtoare pe care le presupune iubirea. Și astăzi Tanti Eugenia fremăta la auzul literei D cu aceeași intensitate din liceu când se striga catalogul, ca și cum i-ar suna un cor de îngeri. Catalogul, în care numele lor erau unul sub altul, întâi al lui, apoi al ei, este singura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ei avea să fie pedepsită, dacă nu ar fi fost expiată, confesată și submisă iertării la timp. Ea depăna părintelui cu lux de amănunte toate elucubrațiunile ei erotice, puse pe seama iubitului ei prezumtiv. Și, în ciuda monotoniei unei vieți fără noimă, Tanti Eugenia afișa mereu o bucurie și o stare de spirit exuberantă, ce-i molipsea sau cel puțin îi contraria pe cei din jur. Ce-ar fi putut avea ea, care era mereu singură și nu ieșea nicăieri? Ce-i procura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mai mare decât era necesar. De aceea era apreciată și lăudată de unii colegi, care în fapt o compătimeau! Alții o invidiau, fiind complet opaci și insensibili la suferința și condiția ei. Până și părintele-confesional vădea prea puțină compasiune pentru Tanti Eugenia; mai degrabă o disprețuia pentru enormitatea sentimentelor și pentru naivitatea ei. În același timp, o pizmuia pentru natura ei pozitivă și capacitatea ei de transpunere și de depășire a realității, pentru talentul ei de-a deveni atât de ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
viața lipsită de strălucire a Eugeniei se desfășura, prin urmare, monoton, între două întâlniri întâmplătoare sau nu cu D, care aveau s-o arunce în acea stare euforică ce-i exacerba sexualitatea. Din ziua în care și-a pierdut umbrela, Tanti Eugenia a devenit melancolică și irascibilă. La sfârșitul orelor de școală, când se trezea singură acasă, o stare persistentă de marasm punea stăpânire pe ea, stare ce avea s-o țină până spre dimineață. Somniferele nu făceau decât s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
-o cu bucurie. Ultima lor întâlnire îi dăduse fiori reci pe șira spinării. A fost pentru prima dată când nu a flagelat-o cu păcatele ei inocente și iluzorii. Din acea zi, ironia și disprețul pe care le manifesta pentru Tanti Eugenia au luat sfârșit. Și ea i-a mulțumit încă o dată că a intervenit pentru ea și mama ei, iar Dumnezeu i-a mai dăruit o dată viața pe care ea avea s-o trăiască altfel, pe care și-o va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
NU MINȚI!" - Psît, măi ăsta! Leule!... Ciocul mic!... Ce-ați venit, cu toții, la curvele noastre?... V-ați paradit parașutele voastre... și ați vrea să le încălecați pe ale noastre?!... Mutați-vă și la boarfele ălelalte... Că, de nu... Să moară tanti! Bat, ca tine, câți încap în metrou!... Abia acum, ușurat, întorcînd fața hăndrălăului pe care-l zgâlțâia, has-Satan se dumiri că n-are de-a face cu credinciosul său Țaca. Ci că morfolea, între palmele sale cu degete subțiratece, dar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dormit nemaipomenit, răspundea Doru, care nici ăsta nu era vreun prost. Și, în plus, își ținea, de când se scula, toată vremea, două dintre degetele de la mâna stângă încrucișate, să nu care cumva să uite și să i se adreseze cu "Tanti". - A dormit bine. A dormit nemaipomenit... Ce oare să i se fi petrecut, în cursul nopții, sufletului meu, pentru a-i fi îndreptățită senzația c-a dormit nemaipomenit?! ...O fi visat că a luat nota zece la școală continua, pisicindu-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
băiat, Întrebă el cu o voce umbrită de melancolie și curiozitate, v-a părut rău? Abținându-se să nu râdă, mama Îi Întinse un măr ca să... Nu vreau măr!... -Iar aici ești tu sub un brad de Crăciun, primit de la tanti Alma... -Știu, cu mine În burtă! O, ce bine-mi pare acum c-am fost eu și nu o fată, zise el șugubăț și Începu să râdă și să dea din picioare, iar mama Îl Împinse mai Încolo și Începu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și albe, cu același surâs cimentat pe buze. Îl privi grav, atingându-i cu degete tremurătoare obrazul și se miră văzând cât de mult se schimbase. De afară străbătură vocile unor copii care țipau fugăriți. În capelă eram eu cu tanti Valeria (care mă exaspera cu șoaptele ei ca niște sâsâieli) și mama, retrasă, adâncită În gânduri fumurii. După ce strivi cu batista șuvițele de sudoare de pe chelia-i denivelată, domnul Martin zise dintr-o dată că l-a visat foarte ciudat pe
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
lumina aceea care te orbea, iar În cele din urmă se destrămă ca o țesătură răsfirată, ca un fum... Mărturisesc faptul că... dar un plâns sonor, care crescuse În el până atunci, Îi șiroi pe gură, oprindu-i toate cuvintele. Tanti Valeria și cu mine l-am condus să se așeze pe un scaun și i-am Întins un pahar cu apă, să-și revină. Tremura din tot corpul și avea broboane mari de transpirație pe frunte. Prin ușa deschisă a
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]