2,938 matches
-
momentul de față emoția și sentimentul. Succesul emisiunilor de „divertisment politic” mizează pe această logică pentru că , de fiecare dată, urmărește ca omul politic să fie arătat sub aspectul său personal și sensibil. Însă această practică are și un revers: ca telespectatori, ne pierdem reperele politice și, mai ales, starea de spirit necesară pentru a ne interesa de mize politice și de spiritul instituțiilor. Pentru mai multe informații Marchand, P., Pino, M. (2006), „L’infotainment: la politique spectacle”, Cerveau & Psycho, nr. 15
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
gesturile și expresiile feței, dacă nu o face chiar și prin discurs. În cazurile extreme în care presa are interese financiare cu Puterea riscul este să asistăm la o multiplicare a atitudinilor non-verbale favorabile Puterii în funcție, ceea ce exercită asupra telespectatorului o influență în sens unic. Pentru mai multe informații Babad, E. (2005), „The psychological price of media bias”, Journal of experimental Psychology, 11(4), pp. 245-255. Babad, E. (1999), „Preferențial treatment in television interviewing: Evidence from nonverbal behavior”, Political Communication
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ocazie pentru a savura gesturile oamenilor politici. Unii își scandează discursurile dând din mâini, alții ridică degetul mare și pe cel arătător pentru a exprima și mai multă precizie, iar alții gesticulează mai exuberant. Care este efectul acestei gestici asupra telespectatorului? Se poate să fiți influențați de mișcările candidaților și că aceste mimici să vă câștige inconștient de partea lui? Studii în psihologie au arătat că personalitățile de stânga și cele de dreapta nu au aceeași manieră de a-și puncta
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de ce trasăm o linie de demarcare atât de strictă între „o gestică ce punctează” a dreptei și „gestica metaforică” a stângii? Se pare că gestica unui om politic are drept scop intrarea în rezonanță cu publicul său, mai ales cu telespectatorii care urmăresc campania și care sunt mai mult sau mai puțin receptivi la un anumit tip de gestică, în funcție de orientarea politică. Acest lucru a fost arătat și de un experiment: Psihologul Patrice Georget a făcut două înregistrări video identice pe
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
iar strategiile de comunicare politică se folosesc de asta permanent. Mitterrand a inventat trandafirul, Chirac, mărul, Sarkozy, perechea de teniși. Televiziunea este unealta ideală pentru astfel de efecte, pentru că imaginea favorizează adesea tratamentul asociativ al informației, favorizând asocierile rapide fără ca telespectatorul să considere întotdeauna necesar a se întreba asupra legăturii reale care există între persoana și simbolul care o însoțește. Cum acționează transferul simbolic? Psihologii evocă adesea fenomenul tendinței de atribuire: vederea unui simbol determină apariția unei senzații (un sentiment de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Pentru cei care își aduc aminte, pe ecran sprâncenele lui Jacques Chirac îi punctau discursul, ridicându-se și coborând în ritmul frazei, uneori rămânând ridicate câteva secunde, în momentele importante ale alocuțiunii. Acest detaliu poate să fi părut neimportant multor telespectatori care priveau urările președintelui, instalați confortabil în fotoliile lor, așteptând să desfacă șampania. Dar impactul este sigur, după cum arată următorul experiment: Psihologul Serge Ciccotti a cerut unor voluntari să privească o înregistrare video în care apărea o femeie pronunțându-și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
apărută în 2004 sub numele de Les Dirigeants au pouvoir (Conducătorii la putere), Patrick Le Lay, președintele-director general al primului canal televizat francez, a dat următoarea declarație care a rămas în anale: „Pentru ca un mesaj publicitar să fie perceput, creierul telespectatorului trebuie să fie disponibil. Scopul emisiunilor noastre este sa-l facă disponibil: adică sa-l distreze, sa-l destindă pentru a-l pregăti, între două mesaje. Ceea ce vindem la Coca-Cola este timp disponibil al creierului uman.” Publicitatea la televizor - și
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
creierului uman.” Publicitatea la televizor - și în mass-media în sens larg, după cum vom vedea mai departe - este, prin urmare, arta de a „permeabiliza creierul uman” pentru ca informațiile să se imprime cât mai eficient. Însă cum pot programele televizate să „pregătească” telespectatorul pentru a îngurgita conținutul paginilor publicitare ca o sugativă care se impregnează cu cea mai mică picătură de cerneală? Această problemă preocupă foarte mult publicitarii, dar ar trebui să ne intereseze și pe noi, în calitate de consumatori de media. Cum este
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și culori, muzici în surdină, emoții și excitări care ne sunt oferite pe măsură. Uneori produsul este puțin amintit, dacă nu chiar deloc. Mesajul nu mai acționează prin tendința de analiză, ci prin cel al persuasiunii inconștiente. Liberul arbitru al telespectatorului este înlăturat progresiv prin folosirea unor astfel de formaturi audiovizuale. Regăsirea liberului arbitru Ce se poate face într-o astfel de situație? În romanul lui George Orwell 1984, „tele-ecranele” sunt ecrane de televiziune postate în toate colțurile casei și care
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
cetățenilor neliniștea de a se ști supravegheați, dar ne influențează fără să ne dăm seama, păstrând iluzia de libertate. Ce se poate face într-o astfel de situație? Mai întâi trebuie să știm cum a apărut. De ce reclama vizează inconștientul telespectatorului? Ce a determinat-o să facă această mutare? Firul istoric este ușor de urmărit. Economistul și sociologul Jeremy Rifkin oferă o descriere amănunțită în cartea sa „La fin du travail” (Sfârșitul muncii). Totul se schimbă în anii 1930, în SUA
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
umană poate fi tentată foarte ușor să se compare cu vecinul său pentru a-și reafirma statutul social. Odată mecanismul pornit de către forța publicitară, este dificil să-i reziști. Mai târziu a fost experimentate alte mecanisme: manipularea gândului cititorilor sau telespectatorilor ca să „uite” că o berlină mare consumă mai mult carburant decât una mică și să se concentreze asupra senzației de dominare pe care o oferă sau determinarea unor legături afective cu un prezentator pentru a favoriza cumpărăturile impulsive. Toate aceste
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
implice puternic spectatorul, să-l amuze, să-i ofere senzația de bine și de destindere? A priori am putea considera că da. Cercetătorii au constatat că dacă scenele de consum de alcool sunt incluse într-un program care reține atenția telespectatorului prin idei originale, provocatoare, excitante, care stimulează inteligența sau aduc informații interesante, telespectatorul reține mai bine marca berii și are chef să o bea. Însă dacă programul este relaxant, dacă oferă o senzație de voie bună, nu ajută la memorarea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de destindere? A priori am putea considera că da. Cercetătorii au constatat că dacă scenele de consum de alcool sunt incluse într-un program care reține atenția telespectatorului prin idei originale, provocatoare, excitante, care stimulează inteligența sau aduc informații interesante, telespectatorul reține mai bine marca berii și are chef să o bea. Însă dacă programul este relaxant, dacă oferă o senzație de voie bună, nu ajută la memorarea reclamei. Poate e nevoie de o stare de excitație minimală pentru ca emisiunea care
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
reclamei. Poate e nevoie de o stare de excitație minimală pentru ca emisiunea care vine imediat după reclamă să trezească amintirea mărcii de bere. Fenomenul pare să aibă totuși o excepție: cazul reclamelor cu conotație sexuală. Adrian Fornham a arătat că telespectatorii rețin mai greu conținutul unor astfel de reclame (de exemplu, pentru desuuri provocatoare...) când sunt inserate într-un program televizat care conțin scene de sex, după cum a arătat un alt experiment. Voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 31 de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
publicitate. După părerea autorilor acestui studiu, sexul poate fi nefast pentru memorarea reclamelor pentru că mobilizează resurse emoționale prea importante și acaparează toată atenția. Este de asemenea un factor de tensiune și de așteptare: prea stimulat de imagine de natură sexuală, telespectatorul nu are probabil nici un chef să rețină numele mărcii. Concluzie Experimente din ce în ce mai numeroase în psihologie permit publicitarilor să precizeze care sunt condițiile ideale pentru memorarea unui program publicitar. O astfel de cunoaștere ar trebui să conducă progresiv la interacțiuni mai
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
permit publicitarilor să precizeze care sunt condițiile ideale pentru memorarea unui program publicitar. O astfel de cunoaștere ar trebui să conducă progresiv la interacțiuni mai subtile între direcțiile de programe și birourile de marketing ale marilor companii. Prins în mijlocul acestora, telespectatorul nu are decât o singură soluție: să se documenteze asupra acestor fenomene, știind totuși că asta nu-l va feri de efectele lor concrete... Pentru mai multe informații Furnham, A., Bergland, J., Gunter, B. (2002), „Memory for television advertisements as
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
puțin două moduri de percepție a lucrurilor. Poate fi sensibil la avantajele din punctul de vedere al securității oferite de gabaritul mare al mașinii sau la inconvenientele legate mai ales de consumul de carburant. Va fi vorba astfel despre orientarea telespectatorului spre o bună analiză. Și pentru aceasta trebuie introdusă în creierul său preocuparea pentru securitate în ideea că această preocupare va rămâne prezentă pentru câtva timp în mintea lui cel puțin în timpul vizionării reclamei. În acest caz vorbim despre „activarea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
reportajul despre siguranța aeriană, conceptul de siguranță se află deasupra teancului de hârtie și este folosit pentru a examina reclama care apare în acel moment. De aici și importanța pentru programele care preced reclamele să propună concepte care vor orienta telespectatorul spre o abordare deosebită a produsului despre care este vorba în reclamă. Concluzie Creierul are tendința să considere un obiect sau un mesaj în funcție de ultimul concept care a fost activat de el cu câteva minute mai înainte. Acest fenomen permite
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
reclamă. Concluzie Creierul are tendința să considere un obiect sau un mesaj în funcție de ultimul concept care a fost activat de el cu câteva minute mai înainte. Acest fenomen permite crearea a ceea ce noi numim congruența program-publicitate în televiziune și forțarea telespectatorului de a lua considerare în produsul prezentat aspectul cel mai avantajos care îl va determina să cumpere produsul. Este vorba de fapt despre pregătirea creierului uman pentru a fi disponibil la momentul re clamei, ba chiar mai mult: să-l
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
la masculii dominanți, mai precis în striatum ventral, evidențiat în experimentul cu automobilele, dar nu și la masculii dominați sau de rang intermediar. Astfel, activitatea striatumului ventral este asociată cu statutul de dominare. Imaginile automobilelor, activând zona striatumului ventral, pun telespectatorii, temporar, într-o situație de dominanță față de semenii lui. Ceea ce se manifestă prin rapoarte de forță între macaci se evidențiază sub forma unor semne exterioare de dominanță la oameni. O reclamă pentru un BMW difuzată la televizor în 2005 este
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
că reclama pentru un BMW activează schema de dominare între masculi pentru accesul la femele prin intermediul unui scenariu de o claritate uimitoare. Activarea unei astfel de scheme mentale este de natură să intre în rezonanță cu activarea striatumului ventral al telespectatorilor masculi care privesc această reclamă. Numeroase reclame pentru automobile se exprimă în registrul dominări și al seducției. Pentru a încheia, cităm exemplu Peugeot-ului 307, care prezintă un automobilist la volanul unei mașini gigant. La început nu ne dăm seama de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
uman dispune de un sistem de detectare a mișcărilor „biologice”, adică proprii ființelor umane, prin opoziție cu mașinile. Activând aceste zone (ceea ce face reclama pentru automobilul bionic menționat mai sus), clipul publicitar își asigură deja o creștere a atenției din partea telespectatorului. Concluzie Tot ceea ce poate face ca un automobil să pară mai uman determină automat o identificare puternică a produsului, ceea ce îi asigură fixarea în memoria consumatorului. Ultima invenție: reclamă pentru un automobil al cărui sistem GPS reflectează singur, ia inițiative
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de exemplu, de imaginea care apare înainte de difuzarea reclamelor. Se vede adesea inscripția „PUB” dezintegrându-se în mii de monede. Banii curg în valuri. Imaginea aceasta de abundență are două efecte: pe de o parte, provoacă o impresie de bogăție telespectatorului, care este dispus să verse (acesta este cuvântul)mai mulți bani pentru a achiziționa produse, după cum a fost demonstrat de un experiment în care le era arătat unor voluntari simbolul banilor (o carte de credit) înainte de a fi întrebați cât
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
să ne preocupă doar de noi. Avem mai puțin tendința de a ajuta pe cineva sau de a cere ajutorul cuiva, sau pur și simplu de a-i accepta vecinătatea. În acest context, imaginea monedelor în deschiderea reclamelor orientează preocupările telespectatorului către propria persoană. Rezultă un efect de congruență cu reclamele „egocentrice”, cum ar fi reclamele pentru automobile, pentru produse cosmetice, regimuri de slăbit: suntem pregătiți să le primim cu o stare bună de spirit, creierul nostru este „disponibil pentru asta
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fi filmat din diferite unghiuri, ceea ce constituie tot atâtea schimbări de unghiuri de filmare. În acest caz, A. Lang a constatat că, cu cât un program are mai multe schimbări de unghiuri de filmare, cu atât este mai captivată atenția telespectatorilor. Pentru aceasta a fixat pe subiecți un aparat de măsurare a frecvenței cardiace și a constatat că aceasta scădea când programele aveau multiple schimbări de unghiuri de filmare, semn au unei atenții mărite. Scăderea frecvenței cardiace este reflexă atunci când atenția
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]