KorAP: Find »[drukola/base=teme & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...73 74 75 ...861 >

21,512 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781

mereu doar o iluzie.) BUFONUL (intră, se îndreaptă către Ieronim): Unde-a plecat șeful? IERONIM: Nu-l știi? S-a dus la cabine, frige rapid o țigară și o cafea... Vine el, nu te teme. BUFONUL: De temut nu mă tem, că nu de șefi ducem lipsă. Te dirijează de-ți vine să-ți iei lumea-n cap și, până la urmă, chiar ajung să creadă că, dacă te-ar lăsa să răsufli, mori! IERONIM: Vezi să nu te-audă... BUFONUL: Că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
de vorbă, bădie; om mai vedea noi. Acuma cu alt gând venisem aici. ANISIA: Păi sigur, mai văzut-ai capră râioasă care să nu-și țină coada sus? Dumnealui, după ce că-i mănâncă rațele din traistă, are alte trebi acu'! Se teme ca nu care cumva să-și prăpădească Florica galoanele dac-a face și la noi un capăt de treabă... ISPAS: Ho, moară neferecată, stai pe loc! Bre, tu una, ea zece. Tu două, ea nouăzeci și nouă! Ajungă-ți că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
am ce pune-ntr-însa. Ba, mai bine i-o dăruiesc cumnatei Anisia. Iaca, cumnată, ține, nu te uita că-i goală, da' atârnă preț de doi boi falnici. ISPAS: Ia-o, Anisie, ia-o! ANISIA: Las' c-o iau, nu te teme. Ado-ncoace, Dănilă. (ia punga) DĂNILĂ: Așa. Iară pe dumneata, bădiță, te rog de toți dumnezeii să-mi mai împrumuți o dată carul, da' cu boii dumnitale, s-aduc niște lemne din pădure, că-mi spunea adineaori nevasta că nu se mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
mai dondăni degeaba și chiuie acuma tu, să te văd. DĂNILĂ: Chiutul s-aude, nu se vede, măi Codârlic. Atâta lucru puteai să știi și tu! CODÂRLIC: Ei, să te-aud odată; chiuie dară. DĂNILĂ: Oi chiui eu, nu te teme. Da' înainte de asta, să faci bine și să stai colea, pe buturuga asta, ca să te leg la cap. CODÂRLIC: Să mă legi? Păi de ce, că nu mă doare? DĂNILĂ: Apoi tocmai asta-i! Eu, Codârlic puiule, îți vreau binele. Iaca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
te fac morișcă (arată cum l-ar face morișcă) iac-așa, iac-așa, și când ți-oi da drumu', să nimerești cu nasu-n jos drept unde-a fi mai cald, în străfundurile iadului. CODÂRLIC: Ba să te potolești. Nu te teme, că-i fi mulțumit de data asta. Iaca, am să-ncep tot eu, cum am început și-n celelalte dăți. Și dacă-i mai fi în stare pe urmă, mi-i blastama și tu pe mine. DĂNILĂ: Apoi nu așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
numai pozna asta n-o mai văzusem! Intră iute-n casă, dragu' mamei, să nu te vateme cumva... Și stăpânește-i înăuntru și pe ceilalți. VASILICĂ: Alei, iaca vine-ncoace! (fuge în casă. Efect descendent) DĂNILĂ (din culise): Nu vă temeți, dragii tatei! Nu te speria, Smarandă, că eu îs! Intră urmat de Codârlic, acesta pune sacul jos.) SMARANDA: Da' ce plocon se mai cheamă ș-aista, Dănilă? De unde-ai agonisit dihania asta? DĂNILĂ: N-am acuma vreme de povestit. Unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
necuviință. (se mută, icnind, în jâlțul albastru. Lingușitorul se repede să-l sprijine, gest de refuz al împăratului) Dați de știre c-am început să mă supăr iarăși. LINGUȘITORUL (trece la ușa din dreapta. Strigă): Măria Sa a început să se supere. Temeți-vă capetele și arătați obraz întristat! (În plan îndepărtat, crainicul repetă porunca) PRICINĂ: Așa. Acuma ia dă-te mai încoace, preaiubită fată a mea mezină, să ne înțelegem din cuvinte. N-ai auzit tu pe surorile tale mai mari cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
se încruntă mai tare. LIANA: Oricât de tânără oi fi, eu cunosc, prietene Ceaun, că Măria Sa Gând-Împărat nu suferă părăduiala dintr-ale sale și dintr-ale țării, și că cei care fac altfel își vâră capul în mare primejdie. Deci temându-mă pentru capul meu, dar și pentru capul domniei tale, ți-am însemnat aici, pe filă cu pecete, ce ai a cere și a căpăta. Te înfățișezi la cămări cu însemnarea asta. Și să nu cutezi a face altfel, pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Ta, îngăduie-mi să plec. LIOARA: Ba să stai, fată. Dumnealor acuși îi văd că se trag la cămara de sfat cu sfetnicii, și iar rămân singură. GÂND: Nu-i nici o taină, fată dragă. Rămâi unde te afli. Tare mă tem, nevastă, că va trebui să cerem și să așteptăm duh din cer în dezlegarea unei cimilituri, decât care alta n-am întâlnit mai încâlcită. Brăduț, dă tu de veste să poftească sfetnicii chiar aici; mă aflu cam trudit și-am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
unde s-a mai aflat una ca asta, Sisoe? Te-ai așezat, joacă! Zi mai repede: porumb ori fasole? SISOE (cu lehamite): Porumb. HABACUC: Bun, ia porumbul! Mută sfinția ta primul. (Sisoe se uită pierdut la boabe) Ori poate te temi să nu fim văzuți împreună... Că se uită unii chiorâș la mine, ca la unul ce-am fost prooroc la zilele mele și știu să ghicesc în palmă... SISOE: Nu mi-i mie de asta... HABACUC: Atunci ce facem? Jucăm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
a pune de pricină. BABA SAFTA: Pun și eu o vorbă la don' jandar Traian, că suntem oleacă de ciomtie... ILINCA: Vai de păcatele mele! Apoi sunt eu vrednică să-i stau alături sfinției sale? BABA RADA: De asta nu mă tem eu nici atâtica... Numai cât să-l ții din scurt, să n-o ia razna cu minunile, că de la un loc încolo bărbatu-i tot bărbat, cât ar fi el de sfânt, și tu rămâi cu inima fripta. Ehe... (toate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
este stins, altul scoate fum. Dar cu vulcanii trebuie să fii foarte atent! Pe urmă a apărut floarea. Întâi a fost o sămânță, venită de undeva... N-am știut de ea până când n-a răsărit o mlădiță firavă. M-am temut să nu fie o mlădiță de baobab, la început nu le poți deosebi. Firicelul a crescut, a apărut un boboc și, curând, s-a petrecut o adevărată minune. Într-o dimineață, din el s-a desfăcut cea mai frumoasă floare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Scade lumina. Fond muzical astral. Lumina va crește din nou pe un peisaj pustiu. Soare. O singură stâncă, în partea stângă a scenei. Pe fundal ecranul pentru umbre chinezești sau pentru proiecții. Micul Prinț vine încet din dreapta.) MICUL PRINȚ: Mă tem că am greșit planeta. Merg de atâta vreme, și n-am întâlnit pe nimeni. ȘARPELE (se ridică, parțial, deasupra stâncii): Bună seara! MICUL PRINȚ: Ia uite! Bună seara! ȘARPELE: Eu sunt Șarpele. MICUL PRINȚ: Mă bucur că te întâlnesc. Pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217

211. footnote> . Pe bună dreptate s a spus că severitatea pedepselor nu a fost decât o piedică neputincioasă împotriva corupției, întrucât, la un moment dat un cetățean bogat, oricare ar fi fost greșeala sa, nu avea de ce să se mai teamă<footnote Chauveau, A., Faustin, H. (2005), Théorie du code pénal, 5eme édition, p. 592. footnote>. 2.3. Instrumente internaționale de luptă împotriva corupției În rezolvarea diferitelor probleme cu care se confruntă comunitatea internațională, supremația statelor este, pe alocuri, pusă la

Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA (2012) [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179

emis primul ipoteza că ființele umane au prin natura lor tendința de a-și însuși teritorii și de a-și manifesta cu acest prilej instinctul de agresiune. De unde ideea despre caracterul înnăscut al proprietății private. (A. Bourgeot) Ambele triburi se tem. Pentru a-și masca frica, autohtonii se pipăie la portofel. Gesturi de reglaj. Și vorbesc. Locvacitate exagerată. Vorbesc pentru a nu simți spaima. Sălbaticii comunică și ei. Cu totul altfel însă. Se hârjonesc. La ei, comunicarea verbală deținere o pondere

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876

Lupul, unde a mâncat cârlanul, mai trage și la anul.” Un cârlan poate n-a mai căpăta el, da’ tot mai trage nădejde că a pune laba măcar pe un mieluț - i-a cântat Costăchel în strună inginerului. Tare mă tem că s-au cam înrăit ciobanii și nu te-i alege nici cu o ciosvârtă. Da’ măcar așa, ce-o mai rămas pe fundul ceaunului, cred că tot am să capăt. Să vezi dumneata că au spălat ceaunul și l-

Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
zic legionari. Toată ziua vorbesc numai de căpitan și de legiune. Deși în politica lor țărănimea îi pusă în frunte - dacă se poate spune așa - aici în sat ei aplică politica răzbunării sau mai bine spus a intimidării. Ei se tem de voința dârză a țăranilor de aici, pentru că dumneata ai fost ales primar numai prin voința obștii. Acești indivizi se tem de-o asemenea forță și vor s-o înfrângă. Și iată una din căi: nu le dau țăranilor sămânță

Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
se poate spune așa - aici în sat ei aplică politica răzbunării sau mai bine spus a intimidării. Ei se tem de voința dârză a țăranilor de aici, pentru că dumneata ai fost ales primar numai prin voința obștii. Acești indivizi se tem de-o asemenea forță și vor s-o înfrângă. Și iată una din căi: nu le dau țăranilor sămânță de porumb la schimb, așa cum s a făcut atâția ani până acum. Și câte alte tertipuri n-or mai scorni. De

Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
băgat-o în samă. Executarea! a îngroșat gluma bătrânul. Moș Dumitre, drept să-ți spun, ți-o ieșit un sfânt din gură. De dimineață, de când alerg, mi s-o cam uscat gâtlejul. Și atâta apă am în opinci încât mă tem să nu ți umplu casa cu ea. Vezi? De asta am trimis baba să aducă vin, pentru că apa nu-i bună nici în ciubote. Da’ iar te-am scăpat printre degete și n-am aflat ce taină porți în scăfârlia

Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
cele din urmă, vădit îngrijorat, învățătorul. Nu știu, domnule învățător. Până în prezent, însă, Germania a trecut la traducerea în faptă a ideii spațiului vital. Știți cred că pe 12 martie 1938 Hitler a invadat Austria, anexând-o. Și tare mă tem că acest Hitler - după cum se zborșește la toți - nu se va opri aici. Am uitat să vă spun că, înainte de asta, a cerut Poloniei portul Danzig și un coridor de trecere, pentru a avea ieșire la mare. Despre unele din

Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
și sărut mâna, nașă! a răspuns Costăchel și pentru Petrache. Rar vă mai vede omul. Ia veniți încoace, să vă pup - i-a primit învățătoarea. Ei, ce veste poveste? a întrebat învățătorul. Am venit să vă vedem și... Tare mă tem că treaba cu văzutul îi așa, de ochii lumii, iar în căpușorul vostru bâzâie altceva. Să auzim! Cum văd eu, nașule, față de matale nu pot avea nici o taină, că mă ghicești numaidecât. Iaca și secretul. Noi i-am trimis o

Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
tare. Multe oi fi văzut eu la viața mea și multe nu le-oi fi văzut, da’ așa un început de toamnă ca aista și așa un asfințit parcă n-am apucat. Prea îi ca în Rai și tare mă tem că nu-i a bună... Abia mâine începe toamna, după calendar, dar vremea se arată ca în miezul ei. Da’ ce știm noi păcătoșii ce vrea să ne arate Dumnezeu cu așa un început de toamnă? Nu știm ce ne

Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
rămas așa, fără să spui nimicuța? Grăiește, băiete! Îi adevărat că nemții o început iar război?” În încăpere se lăsase o tăcere grea... Doar razele asfințitului desenau o pată sângerie pe peretele la care privea Costăchel... Nașule, tare mi-i teamă că focul a fost aprins... a rostit Costăchel odată cu primul pas făcut în curtea învățătorului, care abia apucase să lase din mână găleata cu apă scoasă din fântână. A rămas cu vorbele agățate de buze, nepricepând îndată despre ce este

Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
a Belgiei și, nici mai mult nici mai puțin, împotriva Franței. Să vezi dumneata cum se adeverește vorba ceea: „Tu nu-l lași să moară, iar el nu te lasă să trăiești”. Cam așa a pățit Franța și tare mă tem că îndată are s-o pățească și Anglia. Asta îi drept mulțămire că nu le au pus mâna-n gât nemților la primele lor mișcări... Oare noi ce vom mai avea de tras? Neutri nu știu cât vom mai putea rămâne, dacă nemții

Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
băgat de seamă ceva? Uite că nu. Ce să bag de seamă? La multe case sau prăvălii distruse se zărește câte un colț de perdea de la geam tras într-o parte și câte un chip care iscodește ulița. Tare mă tem că pe lângă distrugerile făcute i-au și bătut. Poate or fi fost și morți. Cine știe? Prea arată înspăimântați toți. Măi Petrache! Tu ai spirit de observație - cum ar fi spus profesorul meu de Matematică de la liceu... Nu știu ce ar fi

Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă (2005) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]