3,283 matches
-
înfățișare naturală; Predica Sfântului Ioan Botezătorul în fața credincioșilor; Sfântul Ioan îmbrăcat în haină de păr de cămilă; Sfântul Ioan mustră pe Irod pentru că trăiește în fărădelege cu Irodiada, care stă lângă el împreună cu un alt personaj; Sfântul Ioan dus la temniță de un soldat; din temniță, Sfântul Ioan privește pe fereastra cu gratii; Irod stă la masă cu Irodiada; Irod bătrân stă la masă cu alți demnitari și o femeie servește la masă; Irodiada tânără stă în picioare și ține în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Botezătorul în fața credincioșilor; Sfântul Ioan îmbrăcat în haină de păr de cămilă; Sfântul Ioan mustră pe Irod pentru că trăiește în fărădelege cu Irodiada, care stă lângă el împreună cu un alt personaj; Sfântul Ioan dus la temniță de un soldat; din temniță, Sfântul Ioan privește pe fereastra cu gratii; Irod stă la masă cu Irodiada; Irod bătrân stă la masă cu alți demnitari și o femeie servește la masă; Irodiada tânără stă în picioare și ține în tipsie capul Sfântului Ioan; Tăierea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de un ostaș și o altă persoană care leagă picioarele sfântului. În glafurile ultimei ferestre sunt ilustrate: căderea lui Simon magul, tras jos de un diavol, Sfântul Petru se roagă în genunchi, și Sfântul Apostol Petru păzit de soldați în temniță, iar deasupra un înger cu sabia. Ultima scenă din absidă, cea de după ultima fereastră, arată Mucenicia Sfântului Apostol Matei. Urmează apoi cele două scene pe porțiunea ce încadrează absida până la brâul răsucit: Mucenicia Sfântului Toma, om tânăr, străpuns cu sulița
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și cu loc cu tot ce sântu pre Ulița Mare...Pentru-aceea...noi...am făcut acestu adivărat zapis al nostru...să aibă dumnealui a-și face direse domnești”. Am uitat să-ți atrag atenția, fiule, că lângă Trei Sfetite se găsește temnița domnească. Și acum, dacă tot am făcut-o, poate îți amintești de „Un ispisoc din anii 7170 (1662) iulie 14, de la domnul Efstratie Dabija voievod”. Sigur că-mi amintesc, părinte. Cu acest ispisoc, vodă „au dat și miluit pe Lăscărachi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
1662) iulie 14, de la domnul Efstratie Dabija voievod”. Sigur că-mi amintesc, părinte. Cu acest ispisoc, vodă „au dat și miluit pe Lăscărachi cămărașul cel mare cu un loc de casă aice, în tîrgul în Iași, Pre Ulița Mare, lîngă temniță, în dosul temniții, cari loc au fost domnesc”. De aceea poate în preajma Curții domnești se aflau și spânzurătorile. Cei osândiți la ștreng nu trebuiau să facă drum lung până la locul supliciului. Știi doar că ulița de sub curte se mai cheamă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de la domnul Efstratie Dabija voievod”. Sigur că-mi amintesc, părinte. Cu acest ispisoc, vodă „au dat și miluit pe Lăscărachi cămărașul cel mare cu un loc de casă aice, în tîrgul în Iași, Pre Ulița Mare, lîngă temniță, în dosul temniții, cari loc au fost domnesc”. De aceea poate în preajma Curții domnești se aflau și spânzurătorile. Cei osândiți la ștreng nu trebuiau să facă drum lung până la locul supliciului. Știi doar că ulița de sub curte se mai cheamă și Podul Spânzurătorilor
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
fost domnesc”. De aceea poate în preajma Curții domnești se aflau și spânzurătorile. Cei osândiți la ștreng nu trebuiau să facă drum lung până la locul supliciului. Știi doar că ulița de sub curte se mai cheamă și Podul Spânzurătorilor. Dar deajuns cu temnița și spânzurătorile. Să vorbim de lucruri mai frumoase. Ce poate fi mai frumos decât să vorbești de copii? Stai, stai! Despre ce copii vorbești, fiule? Despre fiul lui „Enache spătar al doile”. Da, da! Cel botezat de Iliaș Alexandru voievod
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
face ca el ca el să pățească!!! Mâine în zori va fi ridicat în ștreang!!!” Toți cei de pe uliță s-au oprit în loc dând din cap a mirare și a compătimire în același timp. După ce convoiul a dispărut pe poarta temniței, bătrânul m-a tras de mânecă: Vino-ți în fire, fiule! Hai să vorbim de mărturia din 18 august 1668 (7176) a marilor boieri cu privire la niște locuri de case de lângă Podul Vechi. Apoi uite ce spun marii boieri: „Scriem și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de casă care iaste pre Ulița Mare, între Mitropolia Veche și între casăle Prăjescului...mării sale doamnei Nastasiei, gospodja Io Duca voievoda...” Și mai departe spune: „Deci noi, văzîndu întru viața noastră aceste casă de piiatră orînduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcîndu Beserica Albă mitropolie, am socotit mai bine să fie pomană mării sale la svînta Mitropolie”... Eu aș zice să mergem la 15 iunie 1695 (7203) și să vedem ce spune chiar doamna Anastasia: „Doamna Anastasia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
făcut arhiereu. Și, fiind cu frica lui Dumnezeu, cinstind creștinătatea și propovăduind cu îndrăzneală și cu glas slobod dreapta credință, a fost prins de mai marii cetății Lichiei și dându-l la osândă și la cazne l-au închis in temniță, împreună cu alți creștini. Și de vreme ce marele și bine credinciosul Constantin, din voia lui Dumnezeu, s-a făcut împărat al romanilor, cei ce erau închiși au fost sloboziți din legături și, cu ei împreună, a fost slobozit și marele Nicolae. Și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
marcă, cubaneză, dintre Bill Clinton și Monica Lewinsky, nu mai este decât un suav zefir la vreme de seară. Așa că, inimile diplomaților americani acum tresaltă, la vestea că acest individ e perfect reținut, și bine priponit, la Londra cea cu temniți strașnice. Acum nu le mai rămâne, decât să găsească rapid cea mai bună metodă, ca individul să simtă pe pielea lui la modul cel mai acut, valorile democrației, pe care credea ca un naiv că o slujește. O să ne spună
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
spătar, spune că a „vândut... un loc de casă care iaste pre Ulița Mare, între Mitropolia Veche și între casele Prăjescului... mării sale doamnei Nastasiei, gospodja Io Duca voievoda... deci noi, văzându... aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă mitropolie, am socotit mai bine să fie pomană mării sale la svânta Mitropolie”. Iată încă un act - cel din 15 iunie 1695 (7203) - care lămurește lucrurile: „Doamna Anastasia (Nastasia) a fericitului răposatului domnu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cu agiutoriul milostivului Dumnezeu, începând a face... acea svântă casă Dumnezăiască să hie mitropolie țărăi suptu hramul Stretenia Domnului”. M-ai convins, dragule. Dar cu această ocazie am aflat și că pe locul Mitropoliei de astăzi a fost și o temniță. Sfinția ta are ureche fină, fiindcă a sesizat acest lucru... Și spune doamna Nastasia că a „îndzăstratu, după cum ne-au fostu prilegiul din darul lui Dumnedzău cu veșminte de odoare”. Mai zice apoi că i-a dăruit case și locuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
adevărat zapisul mieu pentru un țigan, anume Nicolai ficior lui Iliuță, care... au fost drept șerbu mănăstirii Slatinei; și întâmplândusă, din zavistia și îndemnarea diavolului, de-au omorât... pre un frate al mieu, anume Agopșea, și puindu-l domnia în temniță... au vrut să-l piardză ca pre un ucigaș. Deci eu, Bogdan... ca să nu se facă moarte pentru moarte... cu toată voia mea, înaintea Divanului... am... dăruit pre acestu țigan,... sfintei Mitropolii din Iași ca să fie drept șerbu în veci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mă bucur că ai precizat că „școala” se afla la deal de „feredeu”. Adică cam pe unde se află acum Facultatea de Teologie. Nu știu dacă ți-a plăcea, dar am să amintesc că pe lângă Trei Sfetite se găsea și temnița târgului, fiindcă de răufăcători nu am dus lipsă niciodată. Despre temnița domnească aflăm din zapisul Saftei „giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost păharnic mare”, întocmit la 22 octombrie 1669 (7178), în care scrie: „Am dat danie... locul între mănăstire
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de „feredeu”. Adică cam pe unde se află acum Facultatea de Teologie. Nu știu dacă ți-a plăcea, dar am să amintesc că pe lângă Trei Sfetite se găsea și temnița târgului, fiindcă de răufăcători nu am dus lipsă niciodată. Despre temnița domnească aflăm din zapisul Saftei „giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost păharnic mare”, întocmit la 22 octombrie 1669 (7178), în care scrie: „Am dat danie... locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
am dus lipsă niciodată. Despre temnița domnească aflăm din zapisul Saftei „giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost păharnic mare”, întocmit la 22 octombrie 1669 (7178), în care scrie: „Am dat danie... locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios... până în giumătate de temniță, și din uliță de la fântână pân-în Bahluiu; deci cât îl va cuprinde temnița, acela îl las eu să hie domnescu, iar celălalt loc... l-am dat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Dumitrașco Șoldan ce-au fost păharnic mare”, întocmit la 22 octombrie 1669 (7178), în care scrie: „Am dat danie... locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios... până în giumătate de temniță, și din uliță de la fântână pân-în Bahluiu; deci cât îl va cuprinde temnița, acela îl las eu să hie domnescu, iar celălalt loc... l-am dat danie svintei mănăstiri Tri Svetiteli”. Sumbră vecinătate avea mănăstirea Trei Ierarhi! Asta n-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care scrie: „Am dat danie... locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios... până în giumătate de temniță, și din uliță de la fântână pân-în Bahluiu; deci cât îl va cuprinde temnița, acela îl las eu să hie domnescu, iar celălalt loc... l-am dat danie svintei mănăstiri Tri Svetiteli”. Sumbră vecinătate avea mănăstirea Trei Ierarhi! Asta n-ar fi mare lucru, dar știi foarte bine, fiule, că în fața Curții domnești - deci
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
O folosea tot mai des ca să mintă, ca să inducă în eroare, ca să răstoarne adevărul pentru posteritate. Clucereasa râse, dar se și înfioră, pentru că ultima lui scrisoare fusese și ultima răsuflare a demonului. I se arătase acea scrisoare scrisă chiar în temnița de la Tulcea. I se vorbise de multe ori și în multe ocazii despre ea. Cele câteva rânduri fuseseră scrise cu intenția de a zugrăvi cel mai dramatic moment din viața lui. În realitate, un fals moment dramatic, dacă erai atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
prezența lor acel loc până cu o noapte înainte începeau să putrezească acolo, în căldura uscată și insuportabilă. De câte ori nu simțise tentația de a-l strânge de gât pe vreunul din ei cu propriile sale mâini! în anii săi de temniță, cei mai mulți îl trataseră cu respect, dar unii îl supuseseră la tot felul de umilințe, mai ales în ultima perioadă, după întoarcere. Pentru evadarea sa toată garnizoana primise aceeași pedeapsă: suspendarea permisiilor pe timp de un an, și mulți susțineau că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
garnizoana primise aceeași pedeapsă: suspendarea permisiilor pe timp de un an, și mulți susțineau că era mai bine să provoace un „accident“ care să sfârșească cu el o dată pentru totdeauna și să-i scape de ceea ce se transformase într-o temniță comună. Acum îl înspăimânta ideea de a reîncepe lunga fugă; mersul nesfârșit prin nisipuri și bolovănișuri, tot timpul sub un soare neobosit, fără să știe încotro se îndrepta și dacă acea întindere dezolată se sfârșea într-adevăr undeva. își amintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cealaltă parte. Și îmi place să simt cum vântul trece printre trestiile din sheriba - făcu o pauză. Alah nu ne poate vedea când ne ascundem sub acoperișuri de piatră. — Alah ne vede oriunde. Chiar și în cea mai adâncă dintre temnițe. Cântărește suferințele noastre și ne va răsplăti dacă le îndurăm pentru o cauză dreaptă. îl privi în ochi. — Și cauza mea e dreaptă - încheie. — De ce? îl privi nedumerit. — Cum adică, de ce? — De ce cauza ta e mai dreaptă decât a lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
scene trăite intens cu altele, aparent mai autentice, care totuși nu erau decât rodul imaginației sale nestăpânite. Se trezi de două ori, speriat de ideea că era încă închis, și îl sperie și mai mult realitatea că era liber, pentru că temnița lui se transformase în cea mai mare închisoare ce existase vreodată pe pământ. Și targuí-ul era tot acolo, în fața lui, ca o statuie, fără să facă nici o mișcare, aproape fără să respire, și îl studie, încercând să descopere ce fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Îndrăznit să se Împotrivească soldaților șahului, era Mirza Reza. S-a ridicat, a strigat, a plâns, i-a făcut lași pe soldați și pe cei din asistență. A fost arestat și torturat, a petrecut mai bine de patru ani În temniță. Când a fost eliberat, a venit la Istanbul ca să mă vadă. Arăta atât de rău, Încât am făcut În așa fel Încât să fie primit În spitalul francez al orașului, unde a rămas până În noiembrie trecut. Am căutat să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]