2,516 matches
-
implică exersare din partea locutorilor de diferite vârste; de exemplu, prin: * exerciții centrate pe jocul intensității vocii 28 de exemplu, replică spusă normal, apoi strigată/țipată, spusă în șoaptă, spusă în crescendo, în descrescendo etc.; * exerciții centrate pe ritmul 29 vorbirii/tempo care, prin faptul că "scurtează ori lungește acțiunile, grăbește sau încetinește vorbirea" (Stanislavski, 1951, p. 510), are un rol deosebit în dinamica actului comunicativ; * exerciții centrate pe utilizarea pauzelor 30 în comunicare vezi, de exemplu, pauzele necesare în cazul transmiterii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
71-74; Cosnier, 2007, pp. 118-119; Pease & Garner, 2007, p. 19; Iordănescu, 2006, p. 91; Collett, 2005, pp. 33-60, 81-107; Mucchielli, 2005, pp. 233-234; Roco, 2004, p. 69; Ezechil, 2002, p. 65; Krasne, 1998, p. 154 etc. Pentru exemple interesante privind tempoul, intonația, intensitatea vocii copiilor, vezi Slama-Cazacu, 1961, pp. 136-138). 42 În condițiile în care, "pe lângă tonalitățile emoționale (automatizate) spontane, involuntare, există cele voluntare pe care le folosesc pentru a-mi face mai atractivă comunicarea, pentru a o dirija în sensul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Mégrier, 2009. 6 După Zbughea, Bem Neamu, Iordan & Mastan, 2010, pp. 50-52. 7 Vezi, în acest sens, elemente prozodice ale limbajului dramatic (cf. Larthomas, 1980, pp. 56-80): intonația, melodia și inflexiunile sale; accentul, cantitatea (lungirea anumitor sunete), pauzele, întreruperile, opririle; tempo-ul (rapiditatea mai mare sau mai mică cu care trebuie jucată o scenă); suflul și timbrul vocii; exclamațiile (sau gesturile vocale). 7 Pentru beneficiile jocului de mimă la nivel personal și relațional, vezi Saussard, 2009, pp. 10-11. 8 Vezi, ca
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
privind frazarea textului în versuri, din Loghin et al., 1970, p. 242. 27 Vezi, în acest sens, elemente prozodice ale limbajului dramatic (cf. Larthomas, 1980, pp. 56-80): intonația, melodia și inflexiunile sale; accentul, cantitatea (lungirea anumitor sunete), pauzele, întreruperile, opririle; tempo-ul (rapiditatea mai mare sau mai mică cu care trebuie jucată o scenă); suflul și timbrul vocii; exclamațiile (sau gesturile vocale). 28 Cf. Gottesman & Mauro, 1999, pp. 15-16. 29 Trebuind să corespundă mesajului transmis de text (Loghin et al., 1970
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
la zugrăvirea concentrată, febrilă, a atacurilor și a desfășurării lor temporale. Comparată această compoziție cu cea a Simfoniei destinului lui Beethoven, se pot 5 Șerban Cioculescu, Aspecte literare contemporane (1932-1947), Editura Minerva, București, 1972, p. 326 distinge diferitele părți după tempo-ul ce le caracterizează. După un adagio maiestuos urmează dramaticul allegro și, drept punct culminant, un presto tumultuos. Finalul este un sfâșietor marș funebru. Succesiunea părților nu e însă a unei simfonii clasice, inversarea fiind cerută de viața însăși. Partea
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
repete acțiunile de joc în prezența adversarilor, în condiții cât mai apropiate jocului. Procedee metodice - mijloace: Exerciții complexe și structuri de exerciții specifice fazelor, situațiilor fundamentale de joc, seturilor. Exerciții cu mai multe mingi, pentru repetarea acțiunilor de joc în tempoul jocului. Exerciții și structuri localizate la plasă și în teren, pe zone. Mijloacele folosite în această etapă sunt exerciții complexe cu un conținut specific fazelor de joc. Aceste exerciții complexe și structuri de joc vor fi alcătuite după modelul de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
vieții, a realității gândite și imaginate; - statutul de operă muzicală este dat de melodia care arec același scop, dar cu mijloacele armoniei sonore; melodia se caracterizează printr-o mișcare lentă și un ritm liber; neprecizat, ceea ce însemnăm în muzică prin „tempo rubato”; este un cântec individual, al singurătății, o confesiune lirică; o etalare a unor sentimente puternice, care cer stringent dezvăluirea lor; - o culme a poeziei lirice populare, prin care sentimentele personale sunt făcute publice; - reprezintă latura gravă a vieții sufletești
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
forehand încearcă să-și impună strategia sa extrem de ofensivă ( să câștige puncte cât mai repede posibil ). Dacă poate fi deranjat, atunci el va juca la jumătate din valoarea sa. Acestui tip de jucător nu-i convine dacă se schimbă tempo-ul sau rotația, dar hotărâtor este plasamentul în teren. Jucătorul de forehand are 3 mari probleme daca se plasează în teren pe o singură parte: - forehand scurt: în primul rând articulația mâinii în această poziție a paletei nu poate face
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
de elită poate juca practic din fiecare situație, cu orice minge adversă cu sau fără rotație. Aceasta se obține prin suprafețele de acoperire diferite ale paletei, dar și printr-o tehnică diferită-unghi de lovire și întâlnire tangențială cu mingea. 3. Tempo: Variațiile de viteză sunt foarte rare într-o defensivă. O anumită diversitate este înainte de toate obținută prin schimbul ofensivă/defensivă. 4. Traiectoria: în situații deosebite-mai ales la jucătorii defensivi decât la cei ofensivi-intervine în scenă apărarea mingii. De altfel înălțimea
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
tenis A. = 10 min Începeți cu viteză redusă prima parte a antrenamentului, care are de-a face cu mulți mușchi și în care inima și circulația întră în circuit. Dacă se poatealerga neobosit, fără să se respire din greu, atunci tempo-ul este bun. Dacă nu este suficient spațiu la dispoziție sau dacă încălzirea se face în sala unui concurs, atunci se poate alerga, sări pe loc sau cu coarda. După câteva ture de sală, alergarea cu fața este înlocuit printr-
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
lovită de podea la lergarea înainte, înapoi, în lateral etc. Pentru a nu fi concentrați numai pe un anumit lucru, folosiți și mâna cu care de obicei nu loviți. Spre sfârșit se pot strecura și câteva sprinturi cam în același tempo cu care ați început. B. = 10 min Dacă prima parte s-a ocupat mai mult de dinamica musculară, atunci partea a II-a este specifică tenisului de masă. La început câteva exerciții de relaxare pentru pregătirea ușoară a mușchilor și
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
ci el trebuie să exerseze și competența sa tactică printr-o plasare a mingii în locul dorit. Condiția fizică specifică tenisului de masă se îmbunătățește printr-o dozare judicioasă. Exercițiile pot fi construite individual pentru fiecare jucător. Cele 4 variabile ( tempo, pasare, rotație și traiectorie ) pot fi exact anticipate și variate. Fiți atenți ca exercițiile să fie absolut practice. Șirul diferitelor lovituri, tempo-ul și ritmul trebuie să fie în așa fel, ca și cum un adversar fictiv ar putea să joace în
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
masă se îmbunătățește printr-o dozare judicioasă. Exercițiile pot fi construite individual pentru fiecare jucător. Cele 4 variabile ( tempo, pasare, rotație și traiectorie ) pot fi exact anticipate și variate. Fiți atenți ca exercițiile să fie absolut practice. Șirul diferitelor lovituri, tempo-ul și ritmul trebuie să fie în așa fel, ca și cum un adversar fictiv ar putea să joace în orice situație. Și nu uitați: antrenamentul nu este făcut pentru antrenor, ci pentru jucător. Acesta ar trebui să aibă ceva de zis
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
tehnici de pasare a mingii. Pasarea indirectă ( când mingea este mai întâi jucată, după ce ea a sărit o dat de pe masă ), are ca avantaj precizia mai mare. La pasarea directă, cam ca la voleul din tenis, se ajunge la un tempo mai înalt. Luați în mână câte mingi puteți duce și veniți înapoi la recipient, după ce ați jucat toate mingile. Tot timpul mâna este lăsată în jos,asta economisește timp și face posibilă o precizie mai mare. Lăsați să cadă minge
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
și că el este recreat o dată cu fiecare nouă lectură. Dar orice lectură a unui poem - și acesta e faptul cel mai important - este mai mult decât adevăratul poem : fiecare recitare conține elemente străine poemului și particularități individuale de pronunție, intonație, tempo și accentuare elemente care fie că sânt determinate de personalitatea vorbitorului, fie că reprezintă simptome și mijloace ale interpretării pe care o dă poemului. 194 Mai mult, lectura unui poem nu numai că adaugă elemente personale, dar constituie întotdeauna doar
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
alte elemente ale acestuia. Analogia ou interpretarea muzicii ne este din nou utilă : interpretarea unei simfonii, chiar și de către un Toscanini, nu este simfonia însăși, deoarece ea este în mod inevitabil colorată de individualitatea interpreților și adaugă detalii concrete de tempo, rubato, timbru etc. care, într-o interpretare ulterioară, ar putea fi schimbate, deși ar fi imposibil să se nege că și a doua oară s-a executat aceeași simfonie. In felul acesta am făcut dovada că poemul poate exista în afara
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
este intim legată de sunetele și sensurile unei limbi. 232 Cauzele sunt mai mult sau mai puțin evidente. Metrul organizează caracterul sonor al limbii. El regularizează ritmul poeziei, apropiindu-1 de izocronism și simplificând astfel relația dintre lungimile silabelor. El reduce tempoul, prelungind vocalele, spre a scoate în relief nuanțele sau coloritul 1er (timbrul). El simplifică și regularizează intonația, melodia vorbirii. *4 Astfel, influența metrului constă în aceea că dă viață cuvintelor : le pune în evidență și îndreaptă atenția asupra sonorității lor
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
de flexibilitatea poigné-ului, concretizată în multitudinea de poziții ce pot fi abordate și, de aici, varietatea atacurilor, constituie elemente de natură să determine o interpretare muzicală expresivă. În actul interpretativ, grija pentru un sunet clar și de o variată expresie, tempoul bine ales, dozarea artistică a timbrului și a intensității sonore pot contribui la exprimarea cât mai viabilă a conținutului lucrării. Dacă muzica este sunet, atunci primordiala preocupare a oricărui pianist trebuie să fie munca pentru obținerea unui sunet frumos, indiferent
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
pentru patru mâini este mai densă, atât armonic cât și polifonic, prin ocuparea unei arii mai largi a claviaturii. Acționând cu un tușeu omogen în registrele extreme, cei doi vor realiza un cânt unitar în diferite nuanțe și într-un tempo adecvat. 1.2. Partitura pentru pian la patru mâini Compoziția muzicală - prin felul cum este recepționată de către subiectul căruia i se adresează - se diferențiază radical de celelalte opere de artă. Dacă opera unui poet, sculptor sau pictor este direct și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
sunetelor. Dintre acestea, doar duratele, timbrul și înălțimile sunt notate cu exactitate, constituind o dimensiune stabilă a textului. Mișcarea și intensitățile, deși nu rămân în domeniul relativismului total, lasă un câmp larg de manifestare inițiativei interpreților. Din combinațiile lor rezultă: tempoul, accentele, legăturile între mișcare și dinamică etc. Indicațiile cu care sunt notate mișcările și fluctuațiile lor, ca și nuanțele, având un caracter relativ, realizarea lor este legată de posibilitățile tehnice, psihofiziologice și culturale ale interpreților etc. Dar actul interpretativ nu
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
G. Enescu, I. Stravinski. În cele ce urmează ne propunem să consemnăm problemele pe care le pune interpreților imaginarea auditivă interioară - cu toate calitățile sunetului descrise mai sus - a raporturilor metrico-ritmice, precum și redarea lor la instrument. Așa cum bine se știe, tempoul unei lucrări este o chestiune pe cât de importantă în ansamblul execuției, în interpretarea celor doi, pe atât de dificilă. O aceeași concepție interpretativă poate avea ca efect expresii total diferite în condițiile unor tempouri doar puțin diferite. Referitor la înțelegerea
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
la instrument. Așa cum bine se știe, tempoul unei lucrări este o chestiune pe cât de importantă în ansamblul execuției, în interpretarea celor doi, pe atât de dificilă. O aceeași concepție interpretativă poate avea ca efect expresii total diferite în condițiile unor tempouri doar puțin diferite. Referitor la înțelegerea contemporană a noțiunilor de ritm și tempo, Neuhaus spune „... cu prilejul interpretării unei bucăți muzicale, ritmul, în general, trebuie să se apropie mai mult de metrică decât de aritmie, să semene mai mult cu
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
de importantă în ansamblul execuției, în interpretarea celor doi, pe atât de dificilă. O aceeași concepție interpretativă poate avea ca efect expresii total diferite în condițiile unor tempouri doar puțin diferite. Referitor la înțelegerea contemporană a noțiunilor de ritm și tempo, Neuhaus spune „... cu prilejul interpretării unei bucăți muzicale, ritmul, în general, trebuie să se apropie mai mult de metrică decât de aritmie, să semene mai mult cu un puls sănătos decât cu înregistrarea seismografică din timpul unui cutremur.” Iată deci
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
general, trebuie să se apropie mai mult de metrică decât de aritmie, să semene mai mult cu un puls sănătos decât cu înregistrarea seismografică din timpul unui cutremur.” Iată deci că prima problemă a interpreților este găsirea celui mai adecvat tempo al piesei respective. Alegerea unui tempo sau altul implică natura subiectivă a concepției și percepției partenerilor. În ce constă acest subiectivism? La nivel de model cerebral, tempoul se formează în strânsă conexiune între elementele structurale ale textului, experiența muzicală a
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
mult de metrică decât de aritmie, să semene mai mult cu un puls sănătos decât cu înregistrarea seismografică din timpul unui cutremur.” Iată deci că prima problemă a interpreților este găsirea celui mai adecvat tempo al piesei respective. Alegerea unui tempo sau altul implică natura subiectivă a concepției și percepției partenerilor. În ce constă acest subiectivism? La nivel de model cerebral, tempoul se formează în strânsă conexiune între elementele structurale ale textului, experiența muzicală a pianiștilor și cu datul specific individualizat
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]