38,269 matches
-
se atenueze diferențele culturale, să fie acceptate reguli deja verificate. Managementul, cerințele economiei, interesele comune, armonizarea sistemelor de educație sunt aspecte hotărâtoare pentru apropierea culturilor și formarea unei megaculturi transfrontaliere. Dar, în momentul de față, există un echilibru labil între tendințele de penetrare a valorilor culturale "străine" și încercarea conducătorilor autohtoni de a pune în valoare propriile structuri mentale, care promovează propriile rețete manageriale. În plus, moștenirea culturală și practicile religioase sunt prin ele însele forțe majore de respingere a fenomenelor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
produc schimbare reală, deliberată 212. Exercitarea influenței nu se face ex nihilo. Liderul are nevoie de un set de competențe anume care îi orientează acțiunile. În primul rând, este vorba despre viziune. Un lider are o vedere panoramică, creează noi tendințe prin felul în care își influențează colaboratorii, partenerii etc. Din perspectiva creării și conducerii echipei, liderul coagulează echipe performante cu un grad înalt de coeziune și cooperare. Conflictele îi cer liderului competența de a se ocupa realmente de neînțelegeri, aplanându
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
care a cuprins 877 de subiecți intervievați din nouă state membre ale Uniunii Europene. Aspectele cercetate au fost: interesul și investițiile în domeniul brandingului de angajator, imaginea brandului de angajator din punctul de vedere al profesioniștilor de resurse umane, identificarea tendințelor în domeniu, modul în care brandul de angajator este integrat în strategia companiei și cum poate fi dezvoltat pe termen lung. Rezultatele au confirmat interesul companiilor pentru o astfel de strategie, în sensul că majoritatea acestora au implementat strategii de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
prezintă prin elemente care au relevanță în ochii potențialilor angajați și actualilor angajați. Altfel spus, nu sunt ferm conectate la profilul de așteptări al acestora așa cum reiese el din cercetările recente. Pe de altă parte, presa de specialitate, ca o tendință generală, reflectă mai degrabă necritic paradigma companiilor și pe fondul faptului că este susținută financiar de publicitatea pe care acestea o cumpără în paginile ziarelor. De aceea, opiniile dominante ale articolelor sunt, de cele mai multe ori, în litera viziunii formale a
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ei deosebită, artista a ales, după Revoluție, să iasă discret din viața publică acordând atenție jazz-ului. Silvia Dumitrescu, că despre ea este vorba, dorește să revină la muzica pop, scrie libertatea.ro. Mai mult, Silvia s-a adaptat repede tendințelor și și-a lansat și o pagină de Facebook unde postează atât fotografii de arhivă, din perioada de glorie muzicală, alături de familie sau colegi de breaslă, dar și imagini mai noi, din vacanțe. În cea mai recentă dintre ele, Silvia
Una dintre cele mai dorite vedete în anii '90, de nerecunoscut acum by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71863_a_73188]
-
le-a împins să cultive pornografia și criminalitatea, iar lipsa unei perspective ideologice - o traducere belferească 32). El formulează însă și câteva observații pertinente legate de editurile prezentului: lipsa unui program coerent de opere complete, semn al unei carențe culturale, tendința unora dintre traducătorii-stilizatori de a imprima textului propriul stil, etc. Revenit în dezbaterea publică după o interdicție de 2 ani33, Iorgu Iordan solicita traducătorului o bună cunoaștere a limbii textului original, găsind, în acest sens, neajunsuri în cazul lui Cezar
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
chiar și într-un zîmbet abia schițat; o natură poetică, interiorizată sau pasională - în melancolia, reflexivitatea sau văpăile privirii, o înclinație spre duritate și cruzime - în asprimea trăsăturilor, în lama de oțel a căutăturii. Setea de viață, senzualitatea, calculul rece, tendințele dominatoare, dar și noblețea gîndirii și a înțelepciunii sau familiaritatea cu studiul își sapă și ele amprente vizibile în acest număr de serie al ființei umane care este obrazul. Să ne gîndim doar la personalități atît de diferite ca Napoleon
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
În univers există un dezechilibru constitutiv, în totalitatea lui, altminteri totul ar îngheța și s-ar opri ireversibil. Haosul își are rolul lui. Entropia, o măsură a haosului, duce la dispersarea energiei utile, la moartea universului, ireversibilă. Și totuși, o tendință opusă, de scădere a entropiei, de echilibru, de cristalizare, de permanență a identității există în același timp. Viața este antientropică, se opune dispersării, producând o permanentă încărcare energetică. Un corp fizic are o inerție a sa în fața coroziunii timpului. Scoarța
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
Augustin Frățilă, Philip Meersman, Florin Toma, Janusz Drzewuki, Ioana Ieronim, Radu Voinescu Myriam Diocaretz, Mariana Dan, Florin Bican, Marko Sosic, Sharon Mesmer, Denișa Comănescu, Varujan Vosganian, Rui Zink, Nicolae Prelipceanu, Yasuhiro Yotsumoto, Simona Popescu. Criticii literări cu adevarat preocupați de tendințele poeziei actuale, de la noi și de aiurea, au motive serioase să-și aducă bibliografiile la zi. O spun în cunoștință de cauză. În sfârșit, momentul cel mai așteptat al Festivalului l-a constituit ceremonia de decernare a premiilor din seara
Festivalul Internațional „Zile și Nopți de Literatură” ediția a VIII -a by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7214_a_8539]
-
scara întregii țări. În plus, în estul țării și în zona Carpaților Orientali ploile sunt încă prezente și doar în jumătatea vestică a țării vorbim despre o zi mai însorită, dar și aici vântul încă dă semne de agitație. Iar tendința este ca temperaturile să rămână și în zilele următoare mai scăzute decât cele normale pentru a doua decadă din septembrie. Nu sunt semne de încălzire semnificativă, însă vântul se mai domolește și ploile preferă jumătatea nordică a țării. La mare
Ploile revin în forță. Vezi prognoza pentru următoarele zile by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72176_a_73501]
-
împreună cu celelalte ministere și organe centrale cu sarcini de comerț exterior, de realizarea, în condiții corespunzătoare, a planului de comerț exterior și cooperare economică internațională; ... b) organizează, împreună cu celelalte ministere și organe centrale locale cu sarcini de comerț exterior, studierea tendințelor imediate și de perspectivă pe piețele externe, în vederea fundamentării planului de comerț exterior și cooperare economică internațională și adaptării producției la cerințele comerțului exterior; ... c) întocmește împreună cu Comitetul de Stat al Planificării, pe baza propunerilor ministerelor și celorlalte organe centrale
DECRET nr. 164 din 4 mai 1979 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106552_a_107881]
-
internațională: a) coordonează și controlează nivelul prețurilor externe la produsele destinate exportului și la cele din import, precum și al celor negociate în cadrul acțiunilor de cooperare economică internațională; ... b) informează operativ celelalte ministere și organe centrale, precum și unitățile economice interesate, asupra tendințelor imediate și de perspectivă de pe piețele externe; ... c) elaborează, pe baza prospectării sistematice a piețelor externe, împreună cu ministerele economice și celelalte organe centrale, studii, analize și face propuneri în vederea îmbunătățirii structurii exportului și importului, adaptării producției la cerințele piețelor externe
DECRET nr. 164 din 4 mai 1979 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106552_a_107881]
-
Biserici și organizații religioase din diversele țări ale continentului. Cartea sa Dumnezeu la Bruxelles. Religia în spațiul european este o excelentă analiză a locului pe care religia îl ocupă în spațiul public comunitar, a relațiilor dintre religie și modernitate, a tendințelor de secularizare din lumea contemporană. Considerații foarte interesante sunt făcute pe marginea comportamentului religios al cetățenilor din statele membre ale uniunii în funcție de nivelul de bunăstare atins sau de felul în care aleg să se implice în ritualurile religioase. În finalul
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
și erudiția autorului, aproape fiecare afirmație a sa fiind pusă în corelație cu ideile unor gânditori importanți ai lumii contemporane. Unele dintre afirmațiile lui Radu Carp sunt susceptibile să stârnească revelații importante. În funcție de propriile preocupări, fiecare are o idee despre tendințele lumii contemporane în materie de credință religioasă. Unii (nu neapărat de la noi) constată o îndepărtare a omului modern de biserică, în primul rând din cauza ina-dap-ta-bilității ritualurilor de cult la dinamica vieții contemporane. Alții (poate cu precădere în spațiul ex-comunism) văd
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
contemporane în materie de credință religioasă. Unii (nu neapărat de la noi) constată o îndepărtare a omului modern de biserică, în primul rând din cauza ina-dap-ta-bilității ritualurilor de cult la dinamica vieții contemporane. Alții (poate cu precădere în spațiul ex-comunism) văd, dimpotrivă, tendința contrară, sensul prin-cipal fiind nu cel spre secularizare, ci, dimpotrivă, spre o nouă sacralizare. Chiar dacă nu oferă un răspuns ferm acestei dileme, autorul are meritul de a ne pune pe gânduri: "Diminuarea participării la ritualurile religioase în Europa nu trebuie
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
a-și prezenta noul film, "La Venus a la fourrure", regizorul Roman Polanski a făcut câtrva declarații șocante. Pilula contraceptivă le-a "masculinizat" pe femei, iar egalitatea între sexe "alungă romantismul din viețile noastre", a apreciat reputatul regizor. "Cred că tendința de a pune pe picior de egalitate bărbații și femeile este absolut prostească... Pilula contraceptivă a schimbat mult femeile din epoca noastră, masculinizându-le", a spus el la o conferință de presă, citat de huffpost.fr. " Consider că toate aceste
Roman Polanski: "Pilula contraceptivă le-a "masculinizat" pe femei" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72252_a_73577]
-
de zi" (hermeneia.com). Ultimul exemplu cuprinde și un joc de cuvinte; tot un joc de cuvinte se produce prin punerea în contact, glumeață, cu intensificatorul rău: Se observă că e bunăciune rău" (home.ro). Pare a exista și o tendință de integrare a cuvîntului bună-ciune în contexte în care ar fi apărut adjectivul bun, de pildă într-o gradare: "cea mai bunăciune actriță din seriale" (computergames.ro). Frecvent e și băbăciune, folosit în primul rînd tot pentru femei (argoul este
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
o gradare: "cea mai bunăciune actriță din seriale" (computergames.ro). Frecvent e și băbăciune, folosit în primul rînd tot pentru femei (argoul este în general un limbaj masculin și chiar machist): "dacă nevasta este o băbăciune" (9am.ro), dar cu tendințe de extindere, cu sensul general "bătrîn": "și să mai știi că și noi am fost tineri, nu ne-am născut Ťbăbăciuniť... Ce te legi de Ťbăbăciuniť?" (ns1.just.ro); "vino cînd voi fi eu băbăciune" (forum.softpedia.com). Dacă vor
Ciunisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8730_a_10055]
-
steril, oricum fără răsunet în mine". De asemenea Antineea lui Charles Maurras, Chauteaubriand de Andre Maurois, Mysticism and Logic de Bertrand Russell au parte de rezerva umorală a celui adîncit în nefericirea-i personală: "Citesc, însă fără rezultatul scontat, din cauza tendinței către vid, către anulare, pe care o are conștiința mea".Trebuie menționată și societatea intelighenției aflate , aidoma "burghezo-moșierimii", în lotul indezirabililor, care formeză o salutară confrerie: Dinu Pillat , Puiu și Lucia Fratostițeanu, Sorana Coroamă, Dominic Stanca, I. Negoițescu, Iordan Chimet
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
și atunci oamenii, citindu-le, s-ar plictisi. Disoluția actuală are o anumită vrajă crepusculară Cum s-a întâmplat că pornind la debut împotriva curentului general, în clipa aceasta ești plasat de critici în "epicentrul postmodernității", ca promotor al principalei tendințe înnoitoare din literatura română de după 1989, "realismul vizionar și apocaliptic"? Au rămas ceilalți în urmă, i-ai depășit tu, cursul literaturii și al timpului cu miză istorică și-a schimbat albia și direcția? Eu vreau să integrez ceea ce las impresia
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
artificii nu o poate oferi în măsura în care o oferă fondul statornic al unei conștiințe integre și al comportamentului corespunzător.Luîndu-i drept termeni de referință pe Maiorescu, Ibrăileanu, Lovinescu, din partea cărora pleacă o adiere de "clasicism", Constantin Călin se desparte, dezolat, de tendința aculturală a contemporaneității, în pagini ce vizează fețe izolate ale acesteia, însă a căror conjugare compune un pe cît de cuprinzător pe atît de întristător tablou. D-sa ne încredințează că detestă kitsch-ul "chiar înainte de-a cunoaște acest
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
de orice semn complementar. Senzația a fost că personajelor nu li se mai îngăduie să ascundă nimic. La polul opus pentru trupă (și sigur și pentru impactul cu spectatorul) s-a situat colaborarea cu Alexander Hausvater. Imaginarul exploziv al acestuia, tendința de a converti printr-o dilatare extremă realul în oniric, creează pentru actor dificultăți a căror depășire presupune un efort epuizant. Deseori regulile jocului au la bază o cu totul altă logică decât a textului. Discursul regizoral e barochist, potopit
D'ale carnavalului și mai multe paranteze by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8763_a_10088]
-
în perioada postdecembristă. Forma lui cea mai vizibilă este ostilitatea dintre scriitorii șaizeciști și cei optzeciști. E un fenomen major, simptomatic. Toate acestea se petrec pe fondul ofensivei culturii de divertisment. Poezia este prima dintre victime. Literatura însăși, de orice tendință specifică ar fi, a pierdut teren în fața televiziunilor, a discotecilor etc. Generațiile cele mai tinere exprimă, dacă nu un dispreț, atunci un dezinteres pentru lectură, nu însă chiar atât de dezastruos pe cât e de clamat. Dar e clar că literatura
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
s-a întâmplat. Am fost de mai multe ori solicitat să răspund pe scurt, cât mai pe scurt, la o asemenea nedumerire: Cum trebuie să înțelegem starea literaturii române din perioada postdecembristă? De unde provin tulburările? Ce s-a schimbat? Ce tendințe specifice s-au conturat? Cum poate fi desenată diagrama tensiunilor estetice și cum poate fi descrisă tectonica genurilor literare și a valorilor, fără a intra în problemele specifice ale prozei, poeziei, teatrului, criticii sau istoriei literare? O critică simptomatologică ar
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]
-
putem da un răspuns mai limpede. O critică de diagnostic al unei perioade își cere dreptul la existență, alături de o critică de analiză, de sinteză, de judecată imediată, de comparatism, de interpretare hermeneutică. O critică de diagnostic înseamnă observația asupra tendințelor literare ale actualității, remarcând fenomenele simptomatice dincolo de lectura izolată a cărților. Cum aș răspunde rapid la întrebarea " Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism?", fără să dau nume, fiind atent numai la fenomenele sociologice, morale și estetice majore
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism - Simptomatologie generală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8783_a_10108]