4,311 matches
-
Cristea, Faptul, 157-161; Raicu, Printre contemporani, 136-140; Poantă, Radiografii, II, 41-47; Tuchilă, Cetățile, 149-165; Cristea, Modestie, 69-76; Raicu, Fragmente, 271-280; Simion, Scriitori, III, 366-375; Grigurcu, Existența, 447-452; Cristea, Fereastra, 228-235; Tuchilă, Privirea, 168-176; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 66-72; Dan Petrescu, Tentațiile anonimatului, București, 1990, 207-208; Negoițescu, Scriitori contemporani, 373-377; Poantă, Scriitori, 81-84; Ulici, Lit. rom., I, 151-154; Marius Robescu, PRA, II, 679-682; Dicț. analitic, II, 168-170; Milea, Sub semnul, 52-67; Manolescu, Lista, I, 289-294; Popa, Ist. lit., II, 511-513; Dicț. scriit
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
ocultând adesea celelalte aspecte ale activității sale. Începuturile literare ale lui R., duble într-un anume sens, îmbrățișau cele două laturi esențiale ale evoluției sale ulterioare: literatura de anticipație - reprezentată de prima povestire, Astrul principal, scrisă în 1934 - și marea tentație, o poezie care, precum muzica, să traducă în armonii inefabile esteticul inerent al matematicii superioare și al logicii. Debutează în „Revista Fundațiilor Regale” în octombrie 1944 cu poemul Nimfaunesca, redactat în hexametri și distins anterior cu Premiul ziarului „Ecoul”, la
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
Fără antract, Chișinău, 1996; Ploaia de aur, Chișinău, 1997; Șobolaniada, Chișinău, 1998; Treacă alții puntea, Chișinău, 2000; Marginea lumii, Timișoara, 2001. Ediții: Liviu Deleanu, Răscolite tăceri, coordonator Baca Deleanu, Timișoara, 2001 (în colaborare cu Vasile Romanciuc). Repere bibliografice: Ion Ciocanu, Tentația romanului, LA, 1983, 10 noiembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 230; Theodor Codreanu, Congregația șobolanilor, LA, 1999, 13 mai; Constantin Cubleșan, „Șobolaniada”, „Cetatea culturală”, 1999, 4; Iulian Ciocan, Ficțiunea ca supliment pentru autenticitate, „Contrafort”, 1999, 5; Iulian Ciocan, Mergând pe jos
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
și legende din America Latină”, LCF, 1980, 47; Domnită Dumitrescu Sarbu, Adolfo Bioy Casares, „Dormind la soare”, RL, 1984, 25; Andreea Deciu, Cele mai frumoase povestiri, RL, 1995, 21-22; Andreea Deciu, Dragoste târzie, RL, 1995, 28; Ioan Lascu, Din nou despre tentația literaturii hispano-americane, R, 1995, 7-8; Grețe Tartler, Două sute de ani de singurătate, RL, 1996, 45; Cornelia Maria Savu, „Rayuela”, românul care „a făcut ca două generații să simtă că le fuge pământul de sub picioare”, „Curierul național”, 1998, 2 236; Andreea
SANDRU MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289459_a_290788]
-
cuplurile stabile (maritale). De altfel, este o observație curentă că, în timp, iubirile pasionale care rezistă sfârșesc, de obicei, în a deveni companionale, stridența emoționalului atenuându-se considerabil, iar în prim-plan situându-se sentimente profunde de prețuire mutuală. La tentația cititorului de a răspunde întrebării: „Oare experiențele mele trecute ori cea pe care tocmai o trăiesc în ce categorie din cele expuse se încadrează?”, trebuie afirmat prompt că e foarte probabil că în nici una. În primul rând, fiindcă sunt tipuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trecând prin cele de frății și găști, comunitare și profesionale, până la etnii și națiuni - semnificativ fiind în acest sens fenomenul de etnocentrism, care a captat atenția mai multor discipline socioumane, în special a antropologiei culturale, sociologiei și psihologiei sociale. Există tentația din partea „localului” (diadă de îndrăgostiți, grup de prieteni, colectiv didactic, zonă rezidențială, țară etc.) de a-și supraestima unicitatea, ceea ce a fost numit, așa cum am mai menționat, „iluzia localismului” (Iluț, 2000). Cercetările psihosociale și-au propus să descifreze procesele și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
populației sau cel puțin un procent apropiat de 50%. Sondajele pot arăta dacă lucrurile stau așa sau nu. Aici însă se pune cu mare acuitate problema corectitudinii, căci, dacă sondajul este comandat de una dintre organizațiile în cauză, va exista tentația sau chiar presiunea ca, prin formularea întrebărilor, alegerea eșantionului sau prin alte mijloace, să se favorizeze partea respectivă. Posibilitățile unei distorsionări a rezultatelor sunt mai mari în situații de această natură deoarece aici nu funcționează, ca în cazul votului, un
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nivel macrosocial, nu am depășit cumva sfera psihosociologiei. Neîndoielnic că nu. Din cel puțin două rațiuni, interrelaționate de altfel: în toate aceste mecanisme și procese sunt implicate cu mare pondere concepte precum „valori”, „schimbare de atitudine”, „încredere”, „solidaritate”, „mobilizare”; în tentația de a oferi o imagine cât mai veridică și completă despre un fenomen, nu trebuie să ne cramponăm de granițele ponosite ale disciplinelor academice. Șovinismul este dezastruos și în perimetrul cunoașterii științifice. Iar vocația psihosociologiei constă prin excelență în integrativitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tinerii de la „Alge” (informație furnizată de Jules Perahim). A-i consacra un poem era un gest de îndrăzneală poetică, dar și un act de nonconformism social. În alt text, publicat în 1933, ofensiva contestatară are drept obiectiv literatura instituționalizată, cu tentațiile ei ierarhizante: „poetul și câinele gherasim luca urlă în mijlocul străzii / câinele ăsta e un câine de valoare / îi vom transmite felicitările noastre / și îi vom da locul al 3642-lea în literatura română”. La douăzeci de ani poetul parcursese deja
LUCA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
cunoașterii are definiția sau definițiile lui care accentuează, după caz, schimbul, contactul, transferul, transportul, energia, informația...” (Lohisse, J., 2002, p. 12). În fața unei asemenea varietăți care ar putea face obiectul unei investigații teoretice de substanță, cercetătorul încearcă, desigur, o dublă tentație: prima ar fi aceea de a strânge într-un material exhaustiv aceste multiple nuanțări în ideea dezvoltării unor metodologii de graniță necesare unui educator modern; cea de-a doua ar privi necesitatea găsirii elementelor comune tuturor acestor dezvoltări terminologice, în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în ideea dezvoltării unor metodologii de graniță necesare unui educator modern; cea de-a doua ar privi necesitatea găsirii elementelor comune tuturor acestor dezvoltări terminologice, în încercarea de a construi o definiție unică, pe principii instrumentale. Este evident că ambele tentații conduc spre posibile capcane; însă dacă lucrurile stau în acest fel, ce soluție putem găsi? În cadrul acestei lucrări am preferat, în special, ariile de cercetare din interiorul psihologiei sociale, psihologiei organizaționale și, desigur, pedagogiei (în ceea ce privește primele două, oportunitatea alegerii este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
permanent una pe cealaltă. În 1978, Friedman a făcut o interesantă distincție între ceea ce el a numit ascultarea „ușoară” și ascultarea „grea” în cadrul unui grup (apud Goodall Jr., 1990, p. 62). Dacă prima categorie se referă la urmărirea mesajului, depășind tentația de a formula un răspuns ori de a atribui un motiv acestui mesaj până când acest răspuns este așteptat de ceilalți (caz în care răspunsul se focalizează pe înțelesul pe care celălalt l-a dorit în discuție), cea de-a doua
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
obstacole veți întâmpina pentru a putea suprapune cele două tipuri de rezultate? Descrieți aceste momente de criză în spațiul oferit de către coala din dreapta. Cei doi autori ne îndeamnă să trecem cu cumpătare și seriozitate peste fiecare etapă, rezistând, spre exemplu, tentației de a sări direct la lista cu obstacolele posibile. O tehnică bazată pe aceleași principii, dar care presupune două tipuri de obiective (de ordin personal - în genul celor exprimate mai sus -, dar și de ordin social - în sensul construcției de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care trebuie ajustat, desfăcut și refăcut pentru a deveni comod și firesc. Scenariul e cumva previzibil: băiatul care încă de la vîrsta adolescenței e ispitit să cunoască feminitatea altfel decît ceilalți puști de-o seamă cu el, nu ca pe o tentație care tulbură sexualitatea în formare, ci mai curînd ca pe un eu reprimat, ascuns. Această percepere a exteriorului, lumea femininului, ca fiind o interioritate secretă și difuză, este o idee extrem de interesantă, prea puțin analizată de McCloskey, dar care într-
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
spune și ea ceva: insul din spate nu-și mai urmează, nici el, calea naturală - roata lui e "dărâmată", indiferent dacă versul dă de înțeles și că râsul cu pricina "scârțâie" ca o roată de car în stare foarte rea. Tentația e mare de a vedea în celălalt, pur și simplu, un dublu al eului. Nu însă un călău - un gest creștinesc îi unește: Când trecem Pe la-ncrucișări de uliți, Ne scoatem pălăriile tăcuți. Treptat, atelajul se rodează. Traversarea unei livezi
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
și ca ipoteză. Avem așadar în față un partid, PDSR, care absoarbe tot ce s-ar putea afla în opoziția disponibilă a actualei puteri și un alt partid, PNȚCD, care își amenință aliații de la putere, pentru a-i astîmpăra de tentația de a stabili alianțe preelectorale cu partide din opoziție. Altfel spus, putem vorbi de o slăbiciune interioară valabilă pentru cele două partide principale de pe scena politică. PNȚCD își manifestă slăbiciunea stabilind interdicții pentru aliații săi. PDSR își joacă această slăbiciune
Zona crepusculară a politicii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17169_a_18494]
-
și încă una frumoasă să se amestece în “treburi serioase”?! Era firesc să fie privită cu suspiciune dar dacă a ajuns în fotoliul ministerial, mă gândesc că totuși a reușit să-și convingă semenii să privească dincolo de aparențe! Voi rezista tentației comune, și nu mă voi transformă asemeni multora dintre colegii mei de breaslă în judecătoarea Elenei Udrea; nu voi da nici un verdict sau sentință, este misiunea justiției să caute adevărul, și chiar dacă o fi ea oarbă și mai stă și
JUSTIȚIE, CĂTUȘE ȘI TELENOVELE de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381286_a_382615]
-
victimă a războiului. • Adesea cuvântul are lungimi, nu și adâncimi. • Pacea e doar un popas între două bătălii. • Vezi la ele poziții multe nuduri cu sânii mici și mărețe funduri. Pacea este sora vitregă a războiului. • Mediocritatea este o perpetuă tentație, perfecțiunea, o veșnică iluzie. ------------------ Harry ROSS 23 februarie 2016 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - GÂNDURI REBELE (19) - ARMONII / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Harry Ross : Toate
GÂNDURI REBELE (19) – ARMONII de HARRY ROSS în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381299_a_382628]
-
lui Nicolae Suțu pentru cadrul material al descrierilor sale. Deplinătatea informațiilor lui Gh. Macarie din tabloul cronologic și din postfață este bun îndrumător pentru reconstituirea vieții lui Nicolae Suțu, fiu și nepot de domnitori fanarioți, el însuși prinț, cu învăluite tentații la domnie, întotdeauna înăbușite la timp, de unde calificativul, de mai multe ori repetat în postfață, de personalitate în strategiile politice. Gh. Macarie este deosebit de atent când stabilește ierarhia valorilor. Ampla sa prezentare, folosită ca postfață, Nicolae Suțu sau a doua
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
concret, dinamica unei psihoterapii. Probabil că o asemenea modalitate deschisă de adresare reprezintă o trăsătură a practicantului Dan Goglează, experiența sa profesională fiind vizibilă și într-alte privințe. Aș aprecia ca foarte pozitiv, de pildă, modul în care autorul ocolește tentația unor rezolvări miraculoase, sau standardizate, sau sfătoase, preferând să exemplifice pe larg, prin cazuri reale, și să le analizeze pe acestea de o manieră care să dea satisfacție cititorului predispus la introspecție și de angajament personal. Nu poți să nu
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
măreția forțelor elementare. O înfiorare lirică străbate aceste pagini, unde se anunță teme ale eseisticii filosofico-antropologice și, totodată, tonalitatea ei imnică din ultima fază. B. construiește, alteori, vedenii grotești și spăimoase, fantasmagorii ale unui eu dilatat, ispitit, în somn, de tentații demiurgice și, tot acolo, sistematic redus la neputință. Scriitorul fixează, de obicei, un punct critic, premergător catastrofei, căci personajele poartă, ca pe o vină tragică, păcatul necunoașterii de sine. Ele nu evoluează, ci se transformă radical sau pier. Tema eșecului
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
romanul Zile sălbatice S. apare ca un prozator matur, cu o scriitură alertă, decisă și lipsită de zorzoane. O dublă ambiguitate însoțește identitatea personajelor: naratorul poate fi considerat a fi, până la un anumit punct, scriitorul însuși, ceea ce atrage după sine tentația lectorului de a descoperi alte identități reale, dar această operație suferă relativizări succesive, datorate prismelor subiective prin care sunt văzute. La granița între autobiografie și ficțiune, între jurnal și roman, personajul-narator duce o viață sfâșiată, prinsă între destinele obsedante ale
SPINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289829_a_291158]
-
constituit de instalarea Anticristului în templul de la Ierusalim. Irineu a consacrat numeroase pagini din cartea a IV‑a rolului pe care l‑a avut templul în economia mântuirii. Asemenea lui Iustin, el susține că poporul iudeu a fost întotdeauna supus tentației idolatriei și că, pentru a pune frâu acestei tentații, Dumnezeu i‑a transmis tablele Legii (precum și instrucțiunile legate de ridicarea templului). Așadar, Legea și templul au slujit revelației creștine. Irineu definește poziția centrală a templului pământesc în Vechiul Testament, poziție care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a consacrat numeroase pagini din cartea a IV‑a rolului pe care l‑a avut templul în economia mântuirii. Asemenea lui Iustin, el susține că poporul iudeu a fost întotdeauna supus tentației idolatriei și că, pentru a pune frâu acestei tentații, Dumnezeu i‑a transmis tablele Legii (precum și instrucțiunile legate de ridicarea templului). Așadar, Legea și templul au slujit revelației creștine. Irineu definește poziția centrală a templului pământesc în Vechiul Testament, poziție care va fi acaparată de Anticrist, ϑ∈ ∃∗Ξ8Λ(:∀ ϑ™ < ƒΔ0
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Am putea caracteriza atitudinea lui Hipolit drept cea a unui „optimist deznădăjduit”?: trebuie să suportăm răul prezent cu conștiința permanentă că acesta oprește venirea răului absolut. Credincioșii sunt îndemnați să accepte răul relativ al Imperiului fără să cadă totuși în tentația compromisului lașității și apostaziei. În fine, Hipolit cunoaște tratatul sfântului Irineu (Adu. haer. V 25‑30) și se inspiră din acesta; spre deosebire de predecesorul său, el face o lectură anticristologică a parabolei judecătorului nedrept. De asemenea, menționează cele trei nume atribuite
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]