3,583 matches
-
de zile, batjocoriți și maltratați pe considerentul că ar fi „teroriști”. Adept al teoriei că, în decembrie 1989, în România a avut loc o lovitură de stat, ziaristul Victor Loupan (La Révolution n’a pas eu lieu..., 1990) consideră „afacerea teroriștilor” drept o manipulare a noii Puteri, dar cu ajutorul „Securității revoluționare” (cum o numește ironic), adică a facțiunilor din Securitate care au catalizat și sprijinit lovitura de stat și care, mai apoi, au fost coordonate de gruparea neocomuniștilor ajunși la putere
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Puteri, dar cu ajutorul „Securității revoluționare” (cum o numește ironic), adică a facțiunilor din Securitate care au catalizat și sprijinit lovitura de stat și care, mai apoi, au fost coordonate de gruparea neocomuniștilor ajunși la putere. Victor Frunză (1994) afirmă că „teroriștii” erau membri ai trupelor de șoc (securiști-asasini), antrenați să tragă în populație; aceștia au fost folosiți de noua Putere pentru a lichida mai ales tineri, întrucât aceștia erau radical anticomuniști, nu doar anticeaușiști. Deși câteva sute dintre respectivii membri ai
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ales tineri, întrucât aceștia erau radical anticomuniști, nu doar anticeaușiști. Deși câteva sute dintre respectivii membri ai trupelor de șoc au fost arestați, ei au fost eliberați ulterior, tocmai fiindcă acționaseră la comanda noului regim instaurat. Pavel Coruț afirmă că teroriștii făceau parte doar din MApN, între aceștia și puciști (echipa Iliescu) existând o înțelegere specială, și anume: „Ce obiective militare trebuiau atacate pentru a ridica Armata împotriva Securității; ș...ț pe cine să ucidă pentru a provoca oroare; ce zvonuri
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
răspândească pentru a provoca panică în rândul populației; pe cine să nu împuște nici măcar din greșeală” (Coruț, Fulgerul albastru, 1993, p. 196). Călin Cernăianu (Diplomația lupilor..., 1997), a cărui carte susține teoria conspirației interne, afirmă, în logica tezei sale, că „teroriștii” au fost pioni ai noii echipe instalate la putere (gruparea Iliescu); dacă aceștia ar fi fost forțe loiale lui Ceaușescu, ar fi încercat să-l elibereze pe dictator din cazarma de la Târgoviște și, de asemenea, ar fi avut în plan
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pe dictator din cazarma de la Târgoviște și, de asemenea, ar fi avut în plan să obstrucționeze tele-revoluția și să-i asasineze pe noii lideri - în nici un caz nu ar fi tras în populație la întâmplare. De aceea, Cernăianu afirmă că „teroriștii” au fost confecționați din cadre militare și securiști aflați la ordinele grupării Iliescu (prin diferiți generali), pentru a crea falsa impresie că armata și revoluționarii luptă împotriva unui inamic puternic pe care îl vor înfrânge împreună. Misiunea „teroriștilor” a fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
afirmă că „teroriștii” au fost confecționați din cadre militare și securiști aflați la ordinele grupării Iliescu (prin diferiți generali), pentru a crea falsa impresie că armata și revoluționarii luptă împotriva unui inamic puternic pe care îl vor înfrânge împreună. Misiunea „teroriștilor” a fost explicită: să ucidă civili ori chiar cadre militare (care luptau alături de civili) la întâmplare și nu în număr foarte mare. 9. Cel mai radical susținător al teoriei că „teroriștii” ar fi fost membri ai Direcției de Informare a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
inamic puternic pe care îl vor înfrânge împreună. Misiunea „teroriștilor” a fost explicită: să ucidă civili ori chiar cadre militare (care luptau alături de civili) la întâmplare și nu în număr foarte mare. 9. Cel mai radical susținător al teoriei că „teroriștii” ar fi fost membri ai Direcției de Informare a Armatei (DIA) este Valentin Raiha (În decembrie ’89, KGB a aruncat în aer România cu complicitatea unui grup de militari, 1995). Autorul afirmă că aceștia erau diversioniști de elită, antrenați ca
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
diversioniști de elită, antrenați ca atare, Direcția de Informare a Armatei fiind singura care avea în dotare simulatoare de ținte aeriene și singura aptă să sugereze, să inculce ori chiar să poarte un război radioelectronic. 10. Susținătorii teoriei potrivit căreia „teroriștii” au fost doar o psihoză întreținută de noua Putere, fără să existe în carne și oase, își argumentează ipoteza prin fapte reale precum tensiunea și surescitarea din decembrie 1989, reacțiile de panică producând erori fatale, gloanțe rătăcite, erori tactice; nu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
panică producând erori fatale, gloanțe rătăcite, erori tactice; nu sunt excluse mici vendete între diferite facțiuni (istoricul Dennis Deletant emite și o asemenea ipoteză în România sub regimul comunist, 1997; dar tot el susține, în Ceaușescu și Securitatea..., 1995, că teroriștii au existat, totuși, și au fost membri USLA sau ofițeri din Direcția a V-a a Securității). Alți autori (John Simpson, 1990) combină termeni precum „nebunie revoluționară” și „paranoia” pentru a explica psihoza - inculcată, consideră alte voci, pentru a deturna
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din stradă, acest anticomunism neconvenind echipei conduse de Ion Iliescu. Vladimir Tismăneanu (în Revoluția română văzută de ziariști americani și englezi, 1991) afirmă, la rândul său, că scopul FSN a fost atenuarea reacțiilor anticomuniste ale populației. Amplificând panica produsă de „teroriști”, echipa Iliescu a putut prelua mai repede și mai ușor puterea. Principala sursă de inducere a psihozei a fost Televiziunea națională, prin intermediul căreia s-au pus în circulație o serie de dezinformări și diversiuni. Din cartea lui Teodor Brateș (1992
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fel încât să nu mai fie date pe post vești false; nu este exclus ca acești militari-cenzori să fi redus într-adevăr numărul informațiilor diversioniste sau, dimpotrivă, să le fi pus intenționat în circulație! Radu Portocală (1991) creditează teoria că „teroriștii” au fost necesari pentru a întreține psihoza colectivă a revoluției în direct, așa-numiții teroriști fiind proiectați ca supermeni monstruoși, astfel încât noua Putere să însceneze un război civil. Dar tot el admite că „etapa teroristă” a revoluției a fost dominată
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acești militari-cenzori să fi redus într-adevăr numărul informațiilor diversioniste sau, dimpotrivă, să le fi pus intenționat în circulație! Radu Portocală (1991) creditează teoria că „teroriștii” au fost necesari pentru a întreține psihoza colectivă a revoluției în direct, așa-numiții teroriști fiind proiectați ca supermeni monstruoși, astfel încât noua Putere să însceneze un război civil. Dar tot el admite că „etapa teroristă” a revoluției a fost dominată de aparatură diversionistă, un caz tipic reprezentându-l simulatoarele de tir - or, acestea existau doar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
tipic reprezentându-l simulatoarele de tir - or, acestea existau doar în dotarea Securității! Chiar și în cazul în care fenomenul a fost o psihoză indusă, au fost arestate o serie de persoane în carne și oase. Cei care afirmă inexistența teroriștilor consideră că cei arestați erau oameni nevinovați (eventuale victime ale confuziei din timpul revoluției), dar care le păreau a fi dubioși celor care îi arestaseră; sau, în anumite cazuri, era vorba de cadavre ale unor persoane căzute în luptă care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
confuziei din timpul revoluției), dar care le păreau a fi dubioși celor care îi arestaseră; sau, în anumite cazuri, era vorba de cadavre ale unor persoane căzute în luptă care, dintr-un motiv sau altul, erau inscripționate ca aparținând unor „teroriști”, motiv pentru care erau profanate. Doina Cornea (1990) afirmă că „teroriștii” au constituit o manipulare a fricii de Securitate a populației, instrumentată de Frontul Salvării Naționale. Gheorghe Rațiu, colonel de securitate, prezent în cartea lui Vartan Arachelian Revoluția și personajele
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
celor care îi arestaseră; sau, în anumite cazuri, era vorba de cadavre ale unor persoane căzute în luptă care, dintr-un motiv sau altul, erau inscripționate ca aparținând unor „teroriști”, motiv pentru care erau profanate. Doina Cornea (1990) afirmă că „teroriștii” au constituit o manipulare a fricii de Securitate a populației, instrumentată de Frontul Salvării Naționale. Gheorghe Rațiu, colonel de securitate, prezent în cartea lui Vartan Arachelian Revoluția și personajele sale (1998, p. 112), afirmă că nu au existat „teroriști” și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că „teroriștii” au constituit o manipulare a fricii de Securitate a populației, instrumentată de Frontul Salvării Naționale. Gheorghe Rațiu, colonel de securitate, prezent în cartea lui Vartan Arachelian Revoluția și personajele sale (1998, p. 112), afirmă că nu au existat „teroriști” și că aceștia au fost creația lui Nicolae Militaru, care a dorit să creeze senzația că există o contrarevoluție, astfel încât să-și consolideze poziția în noua Putere, unde erau mai multe centre și facțiuni care își disputau conducerea. Fostul colonel
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
pură psihoză sau despre ofițeri MApN, care acționau la ordinele generalului Militaru - mai degrabă sugerează prima variantă. Filip Teodorescu (1992), ofițer în Direcția de Contraspionaj a Securității, judecat în Procesul de la Timișoara, susține, la rândul său, că asimilarea securiștilor cu „teroriștii” a fost o diversiune de amploare (Teodorescu lasă să se înțeleagă că diversiunea a aparținut noii Puteri constituite, dar nu face o afirmație clară în acest sens). Și alte voci creditează ideea că zvonistica legată de „teroriști” a fost instrumenată
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
asimilarea securiștilor cu „teroriștii” a fost o diversiune de amploare (Teodorescu lasă să se înțeleagă că diversiunea a aparținut noii Puteri constituite, dar nu face o afirmație clară în acest sens). Și alte voci creditează ideea că zvonistica legată de „teroriști” a fost instrumenată de grupuri de diversiune (fără să se precizeze de cine aparțineau acestea), pentru a se crea un conflict deschis între Armată și Securitate - fie pentru a înscena un război civil, fie pentru a se solicita forțe militare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
deschis între Armată și Securitate - fie pentru a înscena un război civil, fie pentru a se solicita forțe militare din afara țării. La concretizarea zvonisticii au contribuit și civilii revoluționari înarmați, care trăgeau la întâmplare și adeseori erau confundați cu presupușii teroriști. * Din 22 decembrie 1989 au murit 942 de persoane - or, este evident că acestea nu au murit într-un număr atât de mare din erori de tactică, din cauza unor gloanțe ricoșate etc., chiar dacă au fost și astfel de cazuri. Faptul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Au existat și erori tactice de anvergură, pentru care pledează uciderea mai multor zeci de persoane la Otopeni, în 23 decembrie 1989 (dintre care 34 erau militari în termen, neinstruiți și neantrenați pentru luptă, aceștia neputând, prin urmare, să fie „teroriști”, contrarevoluționari sau diversioniști). Probabil au fost și alte situații de acest gen; cu toate acestea, moartea celor 942 de persoane începând cu 22 decembrie 1989 nu poate fi pusă exclusiv sub semnul hazardului și al haosului revoluției, al erorilor tactice
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
gen; cu toate acestea, moartea celor 942 de persoane începând cu 22 decembrie 1989 nu poate fi pusă exclusiv sub semnul hazardului și al haosului revoluției, al erorilor tactice etc. Trebuie precizat, de asemenea, că au existat situații când confecționarea „teroriștilor” a fost vizibilă, fără să se știe în mod concret cine a speculat faptul respectiv. Am amintit deja cazul unor ofițeri căzuți în revoluție în urma unor erori tactice: cadavrele acestora au fost utilizate cu miză diversionistă, pe unele dintre ele
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
scris, cu creion chimic, „terorist” (Tatulici, 1990, pp. 157-162). Cazul lui Cristian Lupu este analizat și într-o altă carte despre revoluția din decembrie 1989, semnată de Tit-Liviu Domșa și Victor Eugen Mihai Lungu. În opinia acestora, unii așa-numiți teroriști au fost „confecționați” din persoane civile care dețineau o armă (primită de la militari), aveau statură atletică și fuseseră rănite în schimburile de focuri din diferitele puncte fierbinți ale Bucureștiului; internați în spitale, mai apoi acești civili au fost preschimbați în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au fost „confecționați” din persoane civile care dețineau o armă (primită de la militari), aveau statură atletică și fuseseră rănite în schimburile de focuri din diferitele puncte fierbinți ale Bucureștiului; internați în spitale, mai apoi acești civili au fost preschimbați în „teroriști”, decedând în chip misterios. La Spitalul de Urgență din București ar fi fost internate aproape 100 de persoane care corespundeau acestei tipologii induse - toate aveau răni ușoare și multe dintre ele au decedat în mod inexplicabil (Domșa și Lungu, 1999
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mod pașnic (din 20 decembrie la Timișoara și în 22 decembrie în restul țării, când Armata a fraternizat cu rebelii împotriva regimului Ceaușescu); 3. în mod belic, din 22 decembrie, când s-a declanșat presupusul microrăzboi civil între Armată și „teroriști”, „contrarevoluționari” și alte forțe care se opuneau schimbării regimului Ceaușescu. Practic, ultimele două etape au fost aproape sudate între ele, așa încât pentru opinia publică au rămas înregistrate doar două atitudini ale Armatei: cea agresivă și cea de comuniune cu populația
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Armata a fost cea dintâi care a acționat violent împotriva protestatarilor, cel puțin la Timișoara, dar și în alte părți. Aceștia au avansat ideea că noua Putere (FSN) ar fi găsit țapi ispășitori din rândurile Securității, prin psihoza indusă despre „teroriști”, tocmai ca să salveze imaginea Armatei, care avusese un rol represiv înainte de căderea regimului Ceaușescu. Însuși generalul Nicolae Militaru a admis în 1990 că Armata a deschis focul la Timișoara, București, Sibiu, Cluj, din ordinele unor generali și ofițeri prea zeloși
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]