206,418 matches
-
sînge se insinuează în urmă” (O zi ca celelalte). La fel sînt cinstite alte figuri morale specifice: plictisul, dezabuzarea, scepticismul: „Dar cum să rezist în fața/ Acestor rafale de plictis și/ Surpare?” (Cuvintele ș3ț). Ca și: „Acum pot spune: sînt ostenit/ Tot mai străină-mi pare urma/ Pașilor, cresc semne de-ntrebare” (Tu treci neiertătoare). Ca și: „Între respirația a două cuvinte/ O formă atît de perfectă/ Pentru biciuirea singurătății/ Deși după o sută de ani de așteptare/ Orice paznic chiar prea
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
a face cu laceranta lamentație a ruralului dezrădăcinat, de tip Goga, ci cu o subtilă adaptare, cu tentația progresivă a unui compromis. Bardul provincial nu mai e despărțit de metropolă prin abisul civilizației, apropiindu-se de aceasta printr-o urbanizare tot mai pretențioasă a mediului său, printr-o impregnare a lui de-o atmosferă de existență comună. Metropola pătrunde în urbea provincială, printr-o „generozitate” a evoluției sociale. Astfel se produce treptat (la poeții revistei Steaua fenomenul e foarte pregnant) o
Dincolo de provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13640_a_14965]
-
a metalului, despre care nu se putea vorbi, pînă în acel moment, în cîmpul artelor plastice românești. Așa cum industria oțelului a scos copiii de țărani fără pămînt din satele lor colectivizate și i-a calificat ca oțelari, forjori, strungari etc., tot așa oțelul a scos sculptorii din materialele lor tradiționale, lemnul, piatra, lutul, gipsul și bronzul și i-a apropiat de tehnici noi, de probleme ale spațiului neexplorate încă și de o altă dinamică a gîndirii artistice. Salon și productivitate Cînd
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
prezențe exotice. Pictori, sculptori, graficieni și alte specialități, care nu reușeau de ani buni să-și adune lucrări pentru o personală, se trezeau brusc, în preajma Salonului, din prelunga lor picoteală și se înfățișau proaspeți cu aceeași lucrare pe care o tot plimbau de la o ediție la alta, de la național la municipal și viceversa. Se năștea, astfel, o specie nouă în lumea artelor noastre contemporane: artistul salonard sau sezonierul. O efemeridă, la urma urmelor, care bătea o clipă din aripioare și apoi
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
vremurile acestea (“dürftiger Zeit”), ce aș răspunde? Aș fi tentat să răspund: un loc cu totul neînsemnat. Dar și răspunsul Nici un loc n-ar fi departe de adevăr. Literatura nu mai interesează în sine. Despre cauzele acestei marginalități s-a tot vorbit; riscând să mi se reproșeze că bat apa în piuă, enumăr totuși în fugă vreo câteva: societatea devenind una deschisă, oferta informațională și, chiar, cea existențială sunt incomparabil mai mari, cu tentații mai puternice și la îndemână, fără efort
Unele răspunsuri la câteva întrebări pe care nu mi le pune nimeni by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/13635_a_14960]
-
istoriei universale și va deveni membru în societăți științifice străine. Tînărului i se deschidea o carieră strălucită, datorită puterii sale neobișnuite de muncă și inteligenței. Dar, odată cu venirea comuniștilor la putere, acest drum se închide: „Acum se întețesc epurările și tot sinistrul lanț de persecuții pentru cei care nu s-au grăbit să se vîndă. Neavînd din ce trăi, Bezviconi e nevoit să se angajeze portar, apoi ghid la cimitirul Bellu. Rămas și acolo om de știință, se apucă să (re
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
formă de lanț, dintr-un metal galben strălucitor care nu putea fi decît aur. Și, dacă ne amintim bine, însuși autorul ucazului, Agathon, obișnuia și domnia sa o brățară din același metal pus la index. Dar dacă fostul ministru al Turismului tot vrea ca fruntașii PSD să-și schimbe imaginea de purtători de lanțuri și ghiuluri scumpe, de ce nu le sugerează să le doneze în scopuri caritabile? Asta ca să nu-și închipuie alegătorii că dl Agathon a adresat un simplu îndemn la
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
un elev care vrea să mai învețe cîte ceva despre mișcările înalte ale sunetelor și despre fluidele profunde ale limbii, despre încrengătura aceea de pîrîiașe freatice care circulă pe sub straturile solide și, aparent, așezate. Seamănă mult acestă poezie, ca să folosesc tot o metaforă din lumea geologiei, cu plăcile tectonice care tot încercînd să se așeze, tot încercînd să își găsească echilibrul, produc cutremure în exterior, dar le produc dintr-o înaltă nevoie de coeziune și de armonie. Și la Șerban există
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
mișcările înalte ale sunetelor și despre fluidele profunde ale limbii, despre încrengătura aceea de pîrîiașe freatice care circulă pe sub straturile solide și, aparent, așezate. Seamănă mult acestă poezie, ca să folosesc tot o metaforă din lumea geologiei, cu plăcile tectonice care tot încercînd să se așeze, tot încercînd să își găsească echilibrul, produc cutremure în exterior, dar le produc dintr-o înaltă nevoie de coeziune și de armonie. Și la Șerban există această mișcare a straturilor lingvistice care produce uimiri, uneori chiar
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
despre fluidele profunde ale limbii, despre încrengătura aceea de pîrîiașe freatice care circulă pe sub straturile solide și, aparent, așezate. Seamănă mult acestă poezie, ca să folosesc tot o metaforă din lumea geologiei, cu plăcile tectonice care tot încercînd să se așeze, tot încercînd să își găsească echilibrul, produc cutremure în exterior, dar le produc dintr-o înaltă nevoie de coeziune și de armonie. Și la Șerban există această mișcare a straturilor lingvistice care produce uimiri, uneori chiar stări de năuceală, dar această
La aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13623_a_14948]
-
găleți cu resturi de ciment și var, fărașe, mături tocite și fără coadă și ziare. Un cabinet larg, mai degrabă improvizat, cu mobilier amestecat, fotolii joase, o masă joasă, pătrată, în mijloc, telefoane mobile, cărțile poetului și gazetarului azvîrlite peste tot, la îndemînă, Sub semnul întrebării, Sînt un om liber, Totuși, iubirea, Manifest pentru sănătatea pămîntului, acea fabuloasă confiscare de către Poet a terminologiei etice, care-l transformă și pe Om în ce nu este, și tot așa, azvîrlite peste tot, cocoloașe
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
poetului și gazetarului azvîrlite peste tot, la îndemînă, Sub semnul întrebării, Sînt un om liber, Totuși, iubirea, Manifest pentru sănătatea pămîntului, acea fabuloasă confiscare de către Poet a terminologiei etice, care-l transformă și pe Om în ce nu este, și tot așa, azvîrlite peste tot, cocoloașe de bancnote mici, cinci sute, o mie, zece mii, murdare la propriu, soioase, pe care o femeie grasă le adună, dereticînd, la ordinul afectuos protector al Poetului. Cînd toată lumea părăsește încăperea, poetul care nu mă privise
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
la propriu, soioase, pe care o femeie grasă le adună, dereticînd, la ordinul afectuos protector al Poetului. Cînd toată lumea părăsește încăperea, poetul care nu mă privise pînă atunci, spune în direcția mea un „da” scurt. „Da, doamnă”, mai spune o dată, tot fără să mă privească, am sentimentul neliniștitor că nu poate să privească. O ocheadă furișă mă induce în eroare: curiozitatea anemică față de lumea exterioară a timizilor, chiar a celor lași? Dar nu, mă privește doar ca să vadă dacă îl privesc
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
timizilor, chiar a celor lași? Dar nu, mă privește doar ca să vadă dacă îl privesc, dacă trăiesc, respir, exist, în funcție de el, sau măcar dacă iau act de imensa oboseală întipărită pe chipu-i de ființă excedată de povara răspunderii față de tot și de toate: Repetabila povară. Poetul Adrian Păunescu nu s-a ridicat să mă întîmpine, nu se va ridica nici să mă conducă pentru ca să-mi dau seama de înălțime, dar pare pătrat, cu un chip totuși tînăr, neavînd de fapt
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
pe larg despre situația tragică în care se zbate cultura română, scriitorimea română. Iar președintele țării l-a ascultat atent. Pe cine mai cunosc eu, scriitor român care să fi ajutat astfel alt scriitor român? De acum, Dumnezeu cu mila. Tot n-am nici o șansă să aflu cine știe ce astăzi. Îi spun și eu fermă: „Pentru ca să ajuți trebuie să ai și mijloacele. Să poți. Care scriitor își permitea, în 1982, să-l sune direct pe Nicolae Ceaușescu?” Urlă, dar nu mă insultă
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
împovărat spaimele cu propriile sale spaime. Sau măcar cu cele ale apropiaților săi. Începuse prin a mă asculta în tăcere. Dacă nimic din ce-i spuneam eu nu părea să-l surprindă, cu fiecare frază a mea se făcea însă tot mai gînditor, părînd oarecum covîrșit. Cînd am terminat, mi-a cuprins mîinile într-ale sale: “Mi-ai vorbit ca unui frate. Acum îmi voi deschide și eu inima în fața ta. Motivele călătoriei mele nu sînt atît de diferite de cele
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
Ierusalim, Tiberiada, Egipt, Gaza sau Smirna trece prin Alep, ne îngrămădim în jurul lui pentru a-i pune întrebări arzătoare despre ce știe sau prevede că va fi. Iar acum, în ultima vreme, de vreo cîteva săptămîni, tatăl meu, sătul să tot audă păreri contradictorii, și-a pus în cap să se ducă la Constantinopol pentru a-i cere părerea unui foarte bătrîn rabin originar, ca și noi, din Toledo. El singur, după părerea tatălui meu, deține adevărul. «Să-mi spună dacă
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
alt hohot încă și mai sonor al celuilalt conducător de caravană. “Naiba să te ia, zise acesta din urmă înaintînd cu brațele deschise. Iar le-ai servit basmul tău cu caravana fantomă. Și s-au lăsat duși de nas! Peste tot, oamenii se ridicau, se îmbrățișau, își făceau invitații unii altora pentru a-și cere astfel iertare. Astă seară nu se vorbește decît de întîmplarea asta și fiecare călător pretinde în cercul lui că nu i-a dat nici o clipă crezare
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
ar fi putut să devină gangster - precum fratele și "frații" săi de cartier -, însă devine fotoreporter. Prin ochii lui și, mai ales, prin prisma facondei sale naturale - stilizate corespunzător de scriitor și de scenarist - vedem, auzim și simțim ( enorm, monstruos) tot ce se-ntîmplă în "Orașul Domnului". Aspectul documentar mărturisește și o chestiune cumva "para-artistică", socială: este un film nu doar "inspirat de fapte reale" cum ne avertizează pregenericul , ci de-a dreptul marcat, traversat și pătruns de o realitate pe care
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
pe trăgaci. Mai mult, unii au văzut în Cidade... ( încă) un caz de cinema care face crima seducătoare, ambalînd-o în imagini de o frumusețe aspră și-ntr-un ritm de videoclip ce trebuie să țină pasul cu habitudinile unui public tot mai nerăbdător... De aici și pînă la a-l acuza de "glorificarea Crimei" n-a mai fost decît un pas Dar este un pas greșit: cum ar trebui, oare, să se vorbească despre "acele lucruri despre care nu vrei să
Gangsterii-și fac cruce cu arma by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13668_a_14993]
-
1924. (În paranteză fie pomenită împlinirea, la 23 iunie, a 90 de ani de la sinuciderea lui Chendi.) Deși meritele literare ale lui Ionescu-Quintus cel Bătrîn nu erau evidente pentru Chendi, în Istoria lui G. Călinescu, autorul de scrieri umoristice figurează tot fără prenume și fără date de stare civilă, cu cîteva rînduri, fiindu-i citată o epigramă ușor trivială. Ne aflăm în fața unui remake din care putem trage concluzia că istoria literaturii nu e totdeauna foarte serioasă. Se ține, cîteodată, de
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13760_a_15085]
-
momentul controlului desăvârșit nu doar asupra partidului, dar chiar asupra guvernului. Primele semne ale eșecului politic ( pentru că partida administrativă a pierdut-o în primele șase luni de guvernare) s-au văzut când principalul său pion, Cosmin Gușă, a fost lăsat tot mai frecvent în ofsaid. Perfect echipat pentru rolul de buldozer ( bun vorbitor, inteligent, arogant și lipsit de orice scrupul moral vă amintiți, a început ca jurnalist de "opoziție" la Cluj, pentru a se metamorfoza în principalul purtător de cuvânt al
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
vă amintiți, a început ca jurnalist de "opoziție" la Cluj, pentru a se metamorfoza în principalul purtător de cuvânt al regimului pe care părea să-l deteste visceral), el a pierdut, treptat, rolul de primadonă a năstăsismului, pe fondul revenirii tot mai puternice a contrabașilor din partida iliesciană. Sacrificarea lui Gușă greu de spus dacă e una de moment sau una pe termen lung e simptomul trecerii în planul al doilea a echipei vag-reformiste din interiorul partidului. Problema lor nu e
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
nu zece mii de lei pentru a-i spune amărășteanului dacă Ilici va prinde și al optzecilea mandat, să fim siguri că toți acești nefericiți se vor repatria de bună voie. Prin urmare, mi-e teamă că imaginea externă a României tot Cozmâncă ne-o va picta. Iar Năstase va fi, din ce în ce mai mult, un figurant apatic într-un decor politic dominat de fantomele agitate ale unui trecut blestemat. Urmează un an în care vom vedea și auzi multe. Vor exista măriri de
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
l-a particularizat mai mult decît favorabil pe autorul Istoriei critice sub efigia "geniului romantic, asemuindu-l, din unghiul erudiției copleșitoare, cu Pico della Mirandola. Năzuința lui Hașdeu e cea de-a cuprinde mereu totalitatea: "Setea ( ...) timpurie de a ști tot, si de a ști direct de la sursă este înnobilata la Hașdeu de pasiunea lui romantică pentru sinteză, pentru cunoașterea totală a realității. Romantismul hasdeean poartă amprenta unei temerare capacități asociative, cu un fundal magic: Este o uriașă sete romantică de
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]