4,979 matches
-
Hayek. În Drumul către servitute, Într-un capitol intitulat „De ce ajung În frunte cei mai răi”, Hayek a Întreprins o incursiune În problema dihotomică a unor cupluri conceptuale: sistem - om, regim democratic - regim totalitar, morală tradițională (a democrațiilor liberale) - morală totalitară. Plecând de la presupoziția neutră că „nu există, În fond, niciun motiv pentru ca vreun sistem să potențeze În mod necesar acele atitudini care să slujească țelul pentru care era conceput” (idealurile catehismului comunist ar fi trebuit să fie susținute, cel puțin
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
mod necesar acele atitudini care să slujească țelul pentru care era conceput” (idealurile catehismului comunist ar fi trebuit să fie susținute, cel puțin teoretic, de oameni - să-i numim - buni), Hayek deducea finalmente trei principii negative de selecție În sistemele totalitare (bazate pe anumite motive care Îl determinau să conchidă că grupul dominant al unui sistem totalitar va fi În mod necesar constituit din cele mai rele elemente ale societății): 1. „...cu cât nivelul inteligenței și al educației indivizilor este mai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fi trebuit să fie susținute, cel puțin teoretic, de oameni - să-i numim - buni), Hayek deducea finalmente trei principii negative de selecție În sistemele totalitare (bazate pe anumite motive care Îl determinau să conchidă că grupul dominant al unui sistem totalitar va fi În mod necesar constituit din cele mai rele elemente ale societății): 1. „...cu cât nivelul inteligenței și al educației indivizilor este mai elevat, cu atât sunt mai diferențiate gusturile și opiniile lor și este cu atât mai puțin
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și gusturile primare «comune» predomină. Aceasta nu Înseamnă că majoritatea oamenilor au standarde morale scăzute; Înseamnă doar că grupul cel mai numeros de oameni ale căror valori sunt foarte asemănătoare se regăsește printre cei cu standarde neelevate”. 2. Dictatorul, reprezentantul totalitar prin excelență, vârful ierarhic al acestui sistem specific, decidentul, „va fi În măsură să obțină sprijinul tuturor celor docili și creduli, care nu au convingeri proprii ferme, ci sunt pregătiți să accepte un sistem de valori gata confecționat, numai dacă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
față, este unul substanțial limitat, iar corolarul de tip Hayek ne Îndreptățește să inferăm, la rându-ne, că acțiunile Întreprinse de aceste persoane (analizate), În funcțiile pe care le-au deținut În sistemul penitenciar, se situează sub semnul unei morale totalitare negative (cel puțin din perspectiva etică tradițională a non-uniformizării gesturilor). Abuzurile săvârșite de cadrele DGP (mai cu seamă În regimul Dej) stau sub semnul lui Circe - unde „băutura” servită recrutaților este tocmai puterea propagandistică a partidului, pactul cu diavolul Înscris
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nu doar cele enunțate anterior, ci, mai mult, o interiorizare profundă a mesajului comunist la acești oameni-marionetă. Ei devin practic recunoscători pentru șansa de a se afla În barca puterii. Tot Hayek, concluzionând, afirma că, pentru funcționarea utilă a aparatului totalitar, se vor găsi oameni brutali, a căror comportare În realizarea misiunilor „de stat” va fi concomitent un mod de a promova și de a dobândi poziții de putere. „Devotamentul cadrelor era apreciat de conducerea ministerului după modul cum știau să
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
care anunța comunismul național, ci a fost Încercarea reușită a lui Gheorghiu-Dej și a grupului său de a se folosi de politica antisemită inițiată de Stalin după 1951, pentru a-și consolida controlul asupra PCR. În plus, noțiunea de partid totalitar nu permitea existența mai multor lideri la vârf. Faptul că, În conducerea PCR, comuniștii de origine evreiască (Iosif Chișinevschi, Leonte Răutu) au continuat să aibă poziții-cheie chiar și În timpul verificării „deviaționiștilor de dreapta” arăta că epurarea „grupării Pauker-Luca-Georgescu” a fost
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a nomenclaturii din România după 1989: date statistice În decembrie 1989, Comunicatul către Țară al CFSN - text fondator al noii puteri politice - făcea referire la regimul anterior În termeni de dictatură a „clanului Ceaușescu”, a „familiei despotice” sau „a tiraniei totalitare”. Partidul sau ideologia comuniste nu erau menționate nicăieri, cu atât mai puțin condamnate În mod explicit. PCR a dispărut practic de pe scena politică, fără ca disoluția sa formală să aibă loc și fără ca acest lucru să implice o declasare pentru nomenclatura
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
identitară a fost consistentă, aducându-i În 2000 recunoșterea Internaționalei Socialiste și a grupului parlamentar socialist european. Raportul cu trecutul - o politică a uitării Încă de la constituirea sa, FSN s-a distanțat de regimul dictatorial anterior și de practicile sale totalitare. Procesele intentate lui Nicolae Ceaușescu, foștilor membri ai CPEx și ofițerilor de Securitate responsabili pentru reprimarea manifestațiilor de la Timișoara au legitimat Frontul ca adversar al dictaturii ceaușiste. Totuși, pactul Încheiat cu armata În 1989 și recrutarea generalilor Stănculescu și Chițac
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o „anumită egalitate a veniturilor” și a „preveni polarizarea pe care orice economie de piață o generează”. Liberalizarea fără subvenții, fără intervenția statului și fără protecție socială era considerată hazardată. În ceea ce privește raportul cu trecutul, PDAR s-a disociat de practicile totalitare ale fostului regim, reluând Însă tema reconcilierii naționale a Frontului Sanvării Naționale și a succesorilor săi. Programele partidului nu făceau referire la politici reparatorii față de victimele comunismului și nici nu abordau teme precum lustrația, deschiderea arhivelor sau restituirea bunurilor confiscate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
PD. De asemenea, negocierile Începute În anii ’90 cu structuri social-democrate internaționale au europenizat foarte repede partidul. Totuși, spre deosebire de UDMR, PD-ul a avut o atitudine ambiguă față de trecutul comunist. Pe de o parte, a condamnat În mod simbolic practicile totalitare și a cerut reforma rapidă a structurilor moștenite din trecut. Pe de altă parte, a promovat modelul reconcilierii și amnistiei naționale, fapt care a afirmat o viziunea similară cu partidul lui Ion Iliescu. Alexandra IONAȘCU Perenitatea moștenirii comuniste? O analiză
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
școlilor Kominternului și a școlilor antifasciste din Rusia, cu obiectivul deservirii unei republici controlate de un partid unic precum Partidul Comunist Român; și, indirect 2. funcțiile Academiei „ștefan Gheorghiu” ca școală de elită, chiar În contextul funcționării Într-un sistem totalitar. Existența celor două dimensiuni amintite mai sus nu a presupus faptul că ele s-au manifestat separat, ci, din contră, uneori s-au intercalat, alteori au creat crize și au provocat reacții din partea organismului viu care susținea instituția (și aici
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
punct tare, pentru că nu existau și alte facultăți cu același profil. Înainte de 1989, Academia a avut monopol pe diverse discipline, inclusiv cele amintite mai sus, cu scopul de a controla informația ideologic, aspect de Înțeles Într-un stat cu regim totalitar, cum a fost cazul României Înainte de anii ’90. Se constituie Facultatea de Înalte Studii Politice, structură care inițial a păstrat funcții de școală de elită, asigurând Într-un cadru de instruire profesională postuniversitară pregătirea necesară activității, pentru expertiza specializată, În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de partid au asigurat „trecerea de la etapa revoluționară ș...ț la violența simbolică, «blândă»În gestionarea și reproducerea elitelor comuniste” (p. 16). Mihai Dinu Gheorghiu merge Însă mai departe În analiza acestei instituții. El demonstrează existența unei analogii Între caracterul „totalitar” al regimurilor nazist și stalinist, susținut de Hannah Arendt În 1951, și modelul „instituției totale” propus de Erving Goffman la Începutul anilor ’60 (pp. 235 - 243). „Instituția totală” este un „loc În care Își desfășoară viața și activitatea un număr
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
se adapta noilor condiții. Între aceste două abordări concurente, M. D. Gheorghiu reușește să jongleze cu dibăcie și să ofere un tip de analiză care pare să depășească ambele dispute. Prin analogia pe care o face Între regimurile de tip totalitar și școlile de partid ca „instituție totală” el reușește să susțină teoria regimurilor totalitariste, a unui control total al partidului asupra unei societăți puțin diferențiate profesional și ideologizate. Mai mult, școala de partid ca „instituție totală” este În măsură să
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
teoretice și a unei metodologii comune, relația intelectualilor cu câmpul puterii, acțiunile de legitimare reciprocă, necesară menținerii unui anumit tip de interacțiune socială, asigură corența internă a volumului. Remarcăm Însă insuficienta aprofundare, În raport cu tema urmărită, a funcțiilor educației În sistemele totalitare. Poziționarea În spațiul sociologiei educației i-ar fi permis autorului să evalueze de o manieră comparativă finalitățile educației. Cum M. D. Gheorghiu folosește În analiză unele invariante istorice, considerăm că ar fi fost profitabilă utilizarea unei grile de cercetare care
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pentru a nu se murdări de sângele lor. Nu mai devreme de anul 2005, cinismul său era evident În documentarul lui Alexandru Solomon, „Marele jaf comunist”. Valoarea memoriilor unor astfel de indivizi este de necontestat atâta timp cât multe dintre documentele mașinăriei totalitare rămân astăzi sub cheia arhivelor. Fie că vorbim de incompetența unor gestionari de arhivă, de secretomania maladivă a unor instituții sau de legislația absurdă. Așa se face că, de curând, CNSAS a dat naștere unui volum de... pseudomemorii. Titlul poate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
din ianuarie 1941, surprinde în instantanee macabre „dinamica distrugerii” din cartierele evreiești, ororile asasinatelor din pădurea Jilava, supraviețuirea miraculoasă a rabinului Gutman. Autorul face rechizitoriul unei ideologii politice a cărei „metafizică” rasială sfârșește într-un brutal pogrom. O altă epocă totalitară va inhiba scriitoricește pe cel ce se considerase integrat socialmente pozițiilor de stânga. Într-o carte târzie, Hârca piratului. Peisaje dunărene (1957), dincolo de comentarii și epicizări mediocre, dialoguri imaginare, tonul vag festivist, răzbat imagini pregnante ale reporterului de altădată: Delta
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
compuneri onirice asemănătoare - dar vag, rămânând originale - cu povestirile din primele volume ale lui D. Țepeneag. S-a presupus și că refugierea în ludic și hedonism ar fi fost o formă de evaziune în fața somației agresive a „istoriei”, în timpul regimului totalitar. Se poate obiecta că, totuși, există poeți „evazioniști” în orice timpuri istorice, chiar sub regimuri democratice, nu oricine e „obligat” să cânte politicul sau, pieptiș și explicit, să interogheze existențialul. E foarte probabil că, născut cu douăzeci de ani mai
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
operă a acestui mare maestru [...] de pe pozițiile actualității”, ceea ce, pe plan literar, echivalează cu șansa de a ridica dramaturgia din spațiul basarabean, sleită de un realism terestru, la forme dinamice de expresie. Piesele sale refuză patosul optimist, promovat de sistemul totalitar, valorificând situații instabile și grotești, proprii teatrului absurdului. De aici proiecțiile lor accentuate în metafizic, aplecarea insistentă a autorului spre motivele mitologice, apelurile dese la motivele biblice. Piesa Iosif și amanta sa (1992) a fost distinsă de Academia Română cu Premiul
BUTNARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285966_a_287295]
-
Piesele i se reprezintă pe scenele din Cluj-Napoca, Bacău, Satu Mare, Oradea ș.a. (Sentință pentru martori, 1976, Anotimpul speranței, 1978, Valsul de la miezul nopții, 1980, Ultima aventură, 1982). Aici, C. caută să radiografieze adevărata față a realității din țara unui regim totalitar, abrutizant, piesele fiind considerate în epocă adevărate „îndrăzneli”, din punct de vedere politic. Incomodă pentru autorități, dramaturgia lui era apreciată însă de un public ce-și regăsea în replicile personajelor propriile reacții de nemulțumire. În același timp, critica dramatică îl
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
Gelu Ionescu, Monica Lovinescu, Călin Andrei Mihăilescu, Herta Müller, Ana Mureșanu, Ion Negoițescu, Virgil Nemoianu, Victor Stoichiță și Mariana Șora. În jurul acestui nucleu vor gravita mereu alți scriitori din exil, care, pe măsura trecerii anilor și a adâncirii crizei regimului totalitar din România, devin tot mai numeroși. O explicație posibilă a acestui aflux poate fi găsită într-un Cuvânt de redacție. Cauza ar fi dezvoltarea, în condițiile regimului comunist, a unor malformații străine culturii poporului român: „Emigrația apare astfel ca o
CAIET DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286001_a_287330]
-
la fericire. Experimentul comunist În România, 1991, Debates on the Future of Communism (În colab.), 1991, Ghilotina de scrum, 1992, Reinventing Politics. Eastern Europe from Stalin to Havel, 1992, Arheologia terorii, 1992, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, 1995, Irepetabilul trecut, 1995, Noaptea totalitară, 1995, Political Culture and Political Societies in the Former Soviet Union, 1998, Fantasies of Salvation, 1998, The Revolutions of 1989, 1999, Between Past and Future (În colab.), 1999, Stalinism for All Seasons, 2003, Marele Șoc (În colab.), 2004, Scopul și
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
familiarizați cu dictatorii” („All Too Familiar With Dictators”) și afirmă: „Rațiunea pentru abordarea noastră nu este nevoia de a servi pe cineva, ci mai degrabă experiența trecutului nostru recent. Știm prea bine cât de primejdioasă și devastatoare poate fi dominația totalitară, nu numai pentru cei subjugați de către ea, dar și pentru vecinii acestora și pentru Întreaga umanitate. Suntem aproape Înclinați să spunem că un asemenea sistem este el Însuși cea mai sinistră armă de distrugere În masă, nu numai pentru că Îi
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
absolut formidabil, „Anatomia unei reticențe”, o scrisoare către pacifiștii occidentali. Michnik spune: „Ura resimțită față de America devine absurdă atunci când Încetează să mai fie o atitudine critică, așa cum este normal Într-un discurs democratic, și capătă forma apărării unor dictaturi brutale, totalitare. Așa-numitele mișcări pentru pace din timpul «războiului rece» ardeau În efigie președinții americani și Îngenuncheau În fața portretelor lui Stalin. Nu vom repeta o asemenea mascaradă astăzi”. Textul lui Michnik datează din iunie 2003, purtând titlul simbolic și foarte important
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]