3,826 matches
-
se dă în raport cu patologicul. Pentru E. Minkowski, „normalul este o judecată de valoare, o noțiune care definește maximul de capacitate psihică sau fiziologică a unei persoane ca ființă”. Conceptul de normă (normalitate) se raportează la sfera cunoașterii fiziologice, a experienței trăite, a funcțiilor organice. Fiziologia este o sinteză canonică a constantelor funcționale ale organismului (G. Canguilhem). Normalul se definește ca fiind „ceea ce apare în majoritatea cazurilor într-o specie determinată” (G. Canguilhem). În domeniul vieții se discută două fenomene: sănătatea și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care interesează în diferite grade întreaga personalitate a individului, luând forme clinice dintre cele mai diferite. Pentru K. Schneider, anomaliile psihice îmbracă două aspecte: a) varietăți anormale ale ființei psihologice: aptitudinile intelectuale anormale, personalitățile anormale, reacțiile anormale la evenimentele vieții trăite; b) boli mintale propriu-zise (somatice și psihopatologice), în care se cuprind următoarele: - în plan somatic: intoxicațiile, PGP, malformațiile sistemului nervos, traumatismele cerebrale, ASC, tumorile cerebrale, epilepsia; - în plan psihopatologic: schizofrenia, PMD. În aprecierea bolilor psihice, trebuie avute în vedere trei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să-și modifice comportamentul (E. Minkowski, K. Jaspers, K. Schneider). Aceste aspecte sunt esențiale pentru acțiunea de igienă mintală, necesitând cunoașterea exactă a marilor tablouri nosologice. În sensul acesta, bolnavii psihic pot fi: persoane care reacționează patologic la experiențele vieții trăite (nevroze, stări reactive); persoane care-și schimbă regimul de personalitate în funcție de un proces de dezechilibru interior, endogen, nefiind influențate de factori externi (psihoze); constituții caracteriale anormale ale personalității (psihopații); nedezvoltări intelectuale, afective, neuro-motorii (oligofrenii); persoane care simulează tulburări psihice pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
etc. 2. Psihogeneza Psihogeneza reprezintă problema cauzalității psihice a tulburărilor mintale. Ceea ce este specific psihogenezei este faptul că ea apare în cursul „situațiilor de viață” trăite de persoana respectivă. Ea corespunde unor tulburări psihice ale individului legate de o situație trăită, în mod conștient sau inconștient, și nu este determinată în primul rând de influența factorilor fizici ai mediului ambiental. Psihogeneza este mecanismul de îmbolnăvire psihică prin tulburarea factorilor psihici de apărare ai Eului; dar ea este și mecanismul de prelucrare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
absorbția morbigenetică a acțiunii acestora. Un rol important în procesul de psihogeneză îl au procesele de „adaptare”, „asimilare” și „acomodare” descrise de J. Piaget, care contribuie la asigurarea stării de homeostazie și echitimie generală a individului. Raporturile dintre situațiile vieții trăite și persoană se pot sintetiza în două grupe de variabile: - securitate-insecuritate; - constrângere-libertate. Securitatea reprezintă raportul favorabil al persoanei cu situația, cu contextul acesteia, manifestat prin încrederea în sine și în ceilalți membri ai grupului. Fig. Securitate Constrângere Libertate Insecuritate A
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
depinde de următorii factori: profilul clinic al bolnavului; antecedentele sale psihologice; personalitatea premorbidă; predispoziția patologică. Deosebit de importantă în cadrul acestui proces este dubla potențialitate de reacție a Eului, manifestată prin aceea că: - eul recunoaște traumatismul pe loc, ca aparținând unei experiențe trăite anterior; - eul se simte bruscat de evenimentul care n-a fost precedat de o acțiune preparatorie, fapt care face să nu-l poată reprezenta într-un scenariu fantastic cu o încărcătură emoțională indusă. Psihanaliza consideră că există o relație strânsă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
episoade repetate de crize de panică; b) anxietatea cronică generalizată este o stare psihopatologică, cvasipermanentă, cu implicații profunde asupra personalității și comportamentului individului; în acest caz, vulnerabilitatea persoanelor la stările de stres este deosebit de crescută. 4. Personalitatea și evenimentele vieții trăite Așa cum se poate desprinde din cele de mai sus, există o relație directă între starea de vulnerabilitate și predispoziția personalității la acțiunea factorilor psihotraumatizanți ai vieții cotidiene. Cele mai expuse sunt personalitățile cu o constituție de tip hiperemotiv și cele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reacții nevrotice durabile, de următoarele tipuri: • reacții anxioase; • reacții fobice; • reacții isterice; • reacții psihotice; b) reacții colective, de tipul comportamentelor colective de panică: comportamente colective adaptate; comportamente colective inadaptate; reacții emoțional-inhibitor-stupuroase; panică. Rezultă de aici că factorii psihotraumatizanți ai vieții trăite acționează direct și global asupra sistemului personalității, producând o dezorganizare generală a acesteia. Cel mai mult este resimțit acest proces în direcția stării de conștiință și a vieții emoțional-afective, cu consecințe importante asupra adaptării la realitate, la mediu, la viața
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
considerabil mai mare; d) clasa socială: cele mai vulnerabile sunt grupele sociale defavorizate, pe când cele cu statut socio-economic ridicat au un grad crescut de protecție. 2) Factorii precipitanți sunt în legătură cu modul de reacție a individului față de evenimentele vieții cotidiene sau trăite anterior. Pentru K. Jaspers, orice reacție la evenimentele vieții este caracterizată prin trei aspecte cu valoare de regulă: raportul temporal strâns între o circumstanță declanșatoare și cauza sa; existența unei relații comprehensibile între conținutul stării reacționale și cauza care a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acestui mecanism de echilibru desemnează „dinamica personalității” și reprezintă constanța - sau identitatea personală - și adaptarea - sau amenajarea relațiilor interpersonale. Constanța implică faptul că transformările personalității se mențin într-o linie constantă grație unei tendințe fundamentale de a răspunde la evenimentele trăite, în funcție de modelele de comportament și de modelele elaborate în cursul copilăriei. Constanța personalității se fundamentează pe următoarele: tendința la repetiție; capacitatea de a organiza lumea și de a-i da un sens. Adaptarea este efortul permanent de a răspunde, pe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
superioritate, care duce la o experiență stenică; sentimentul de inferioritate, care duce la o experiență astenică; sentimentul de închidere în sine, cu izolarea de lumea exterioară, ducând la o atitudine vitală de tip autist. 4. Reacții psihice la evenimentele vieții trăite Pentru K. Schneider, o reacție la un eveniment trăit este răspunsul emoțional-afectiv al persoanei la acel eveniment. După cum am arătat mai sus, K. Jaspers este cel care a definit caracteristicile reacțiilor psihice la evenimentele trăite de individ. Reacțiile ocupă un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihică, fiind forma cea mai frecventă de afectare a stării de sănătate mintală, fapt care face ca igiena mintală să le acorde o atenție deosebită. K. Schneider deosebește două mari tipuri de reacții, după cum urmează: reacții anormale la evenimentele vieții trăite exterioare: depresia reactivă; starea crepusculară reacțională; delirul reacțional; reacții conflictuale interne, legate direct de natura personalității: crizele de mânie bruscă, necontrolată și de nestăpânit; reacțiile de gelozie anormală; reacțiile depresive grave; neîncrederea, îndoiala, care duc la dezvoltări de tip paranoic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihiatric trebuie completat cu punctul de vedere moral și filosofic (M. Scheler, M. Florian, R. Le Senne, C. Enăchescu). Pentru M. Scheler, suferința este o rezonanță afectivă, o reacție sau o atitudine emoțională a persoanei în raport cu situațiile neobișnuite ale vieții trăite. Ea este o experiență emoțional-afectivă cu semnificație morală. Suferința este resimțită sau, mai exact spus, trăită de individ prin senzațiile și sentimentele pe care le declanșează. În sensul acesta, de acord cu M. Scheler, diferențiem patru grupe de sentimente legate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
afecțiuni psihosomatice), conduite de refugiu (alcoolism, toxicomanii), conduite antisociale (violență, suicid), dificultăți de adaptare și integrare socială sau familială (conflicte, separare, divorț), refuzul integrării sociale (asociere în grupuri marginale, delictuale, crimă organizată). Schimbări ale modului de viață: a) evenimentele vieții trăite: succesiune rapidă; efort de adaptare/integrare; tensiune și conflict în relațiile interumane; mărirea presiunii sociale prin creșterea cerințelor; obligativitatea asimilării evenimentelor trăite; incapacitatea de a răspunde la solicitările externe; b) calitatea și sensul vieții: devalorizarea calității vieții; pierderea sensului vieții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
refuzul integrării sociale (asociere în grupuri marginale, delictuale, crimă organizată). Schimbări ale modului de viață: a) evenimentele vieții trăite: succesiune rapidă; efort de adaptare/integrare; tensiune și conflict în relațiile interumane; mărirea presiunii sociale prin creșterea cerințelor; obligativitatea asimilării evenimentelor trăite; incapacitatea de a răspunde la solicitările externe; b) calitatea și sensul vieții: devalorizarea calității vieții; pierderea sensului vieții; absența unor motivații pozitive, pierderea idealurilor; compensări ale frustrărilor prin conduite de refugiu în imaginar; izolare și însingurare; sentimentul insecurității. Aspectele mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu un potențial agresiv antisocial crescut. 3. Viața afectivă Sfera vieții afective are un rol important în edificarea și menținerea unei stări de sănătate mintală optimă pentru persoană. De aceasta depinde adaptarea individului la mediu, reacțiile sale față de evenimentele vieții trăite, legate de mediul fizic, social, cultural, familial, profesional-școlar. În general, sunt admise două categorii de factori care pot determina apariția unor tulburări afective: factorii exogeni, aparținând mediului extern, și factorii endogeni, intrapsihici, proprii subiectului. Factorii exogeni pot declanșa tulburări afective
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pozitiv, solid, echilibrat, adaptativ situațiilor vieții, ca rezultat al educației, culturii intelectuale și morale, al educației școlare, sociale și religioase; aceasta este condiția succesului; un tip de Eu negativ, slab, instabil, neechilibrat, incapabil de a se adapta la situațiile vieții trăite, datorat fie unor ambiții personale neconforme cu posibilitățile individuale, fie unui model educațional, moral negativ, fie unui model artificial, ireal, în care au valoare experiențele din cursul copilăriei, carențele educative sau afective, imitația exemplelor rele, situații conflictuale sau refulările anterioare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
structurală a subiectului legată de o anumită cauză, considerată factor patogen. În cazurile-limită, simptomatologia este dominată prin intrarea în acțiune a „mecanismelor de apărare” ale Eului, față de pericolele care duc la o stare de dezadaptare a persoanei în raport cu evenimentele vieții trăite, așa cum se poate vedea mai jos: Caz-limită Persoană normală Caz-clinic Evenimente neobișnuite ale vieții: PERICOL Situații normale ale vieții: ADAPTARE Cauze patologice: BOALĂ CAZ-LIMITĂ PERSOANĂ NORMALĂ CAZ CLINIC Mecanisme de apărare ale Eului Regim funcțional normal Simptome clinice Trebuie făcută
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Cauze patologice: BOALĂ CAZ-LIMITĂ PERSOANĂ NORMALĂ CAZ CLINIC Mecanisme de apărare ale Eului Regim funcțional normal Simptome clinice Trebuie făcută diferența între cazul-clinic și cazul-limită. Elementul de referință pentru definirea ambelor modele este persoana normală. În fața evenimentelor psihotraumatizante ale vieții trăite, persoana „răspunde” prin mobilizarea mecanismelor sale de apărare, pentru a se putea adapta. Mecanismele de apărare intră în acțiune în mod automat, inconștient. În această situație, modul de a se prezenta al persoanei se află în raport direct cu „situația-limită
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu caracter de anticipație clinică (J. Suter), cunoscute sub numele de „sindrom presuicidar” (dispoziție tristă, descurajare, dezgust față de viață, inactivitate, izolare, idei de suicid). Suicidul nepatologic este, de regulă, suicidul exogen și el are un caracter reactiv la evenimentele vieții trăite, survenind în timpul unei reacții existențiale, legat de o situație-limită, inacceptabilă pentru individ, în care singura „cale de salvare” o reprezintă gestul suicidar. Suicidul nu semnifică în acest caz dorința de a muri, ci este gestul simbolic prin care individul „iese
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
face o interesantă interpretare sintetică a nosologiei psihiatrice, descriind o grupă a varietăților anormale ale ființei psihice și o grupă a consecințelor bolilor și malformațiilor: a) varietăți anormale ale ființei psihice: aptitudini intelectuale anormale; personalități anormale; reacții anormale la evenimentele trăite; b) consecințele bolilor și ale malformațiilor. Clasificarea somatologică (etiologică) Clasificarea psihopatologică (simptomatologică) - intoxicații - PGP - alte infecții - alte boli interne - traumatisme cerebrale - ASC - tulburări cerebrale involutive (senile) - epilepsie - malformațiile cerebrale - obnubilarea conștiinței - dezintegrarea personalității și demențele - ciclotimia - schizofrenia 3. Geneza, evoluția
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoanei; psihologia persoanei este considerată o „istorie personală de viață”; acest model a fost inspirat de psihanaliză (S. Freud, M. Robert), dar și de analiza fenomenologică (E. Husserl) și de existențialism (M. Heidegger); un rol important este atribuit evenimentelor vieții trăite de individ (E. Minkowski, K. Jaspers, S. Freud, K. Schneider). Ținând cont de aceste aspecte, se poate reprezenta schematic oscilația personalității (P) între sănătatea mintală (SM) și boala psihică (BP), în raport cu factorii de vulnerabilitate și mediu (M), așa cum se poate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și de ce nu, cu zâmbetul pe buze și cu deplina convingere că foarte curând se vor înregistra progrese în cadrul procesului instructiv-educativ. Pe lungul drum al formării profesionale, ar fi de dorit să nu ne încovoiem sub orgoliul perfecțiunii, pentru că viața trăită numai pentru o idee, este o viață chinuită, falsă, care arată diferite feluri „de a nu trăi, trăind”. Ar trebui să fugim de ea, să fugim de inerție, de stereotipia actelor, de mecanizarea lor, de răceala, indiferența și lipsa noastră
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
fi utilizate și pentru a scrie o experiență plăcută sau mai puțin plăcută din viața lor. După ce partenerii își comunică unul altuia experiențele și discută pe marginea lor, se aleg două perechi care-și vor povesti în fața grupului, clasei experiențele trăite. Pentru ca învățarea să fie temeinică și pentru a corespunde, măcar în parte, nevoilor individuale, dar mai ales pentru a fi eficientă, ea trebuie ridicată la nivelul unei arte, căci, este o adevărată să iei hotărâri. "-" Metoda sinectică constă în unificarea
Metode moderne de predare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Maria Cristina Dobre () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1148]
-
relații pasionale, dar, spre final, intriga se sufocă, transformându-se într-un fel de comedie burlescă. Brevetul alb (1990) este conceput pe două paliere: relatarea vieții dintr-o școală de pilotaj, în care autorul face din nou uz de realitatea trăită și neprelucrată în nici un chip, și istoria unei proze lungi, concepută ca un dialog între Autor și Narator, o miză interesantă și la modă, vădind însă diletantism teoretic. Cum a murit Marin Preda (1992), în intenție o consemnare a ultimei
TURTURICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290315_a_291644]