10,007 matches
-
Anca Murgoci De-a lungul timpului, Mircea Badea a fost criticat de foarte mulți oameni, dar există o persoană care a avut mereu cuvinte de laudă la adresa prezentatorului TV. Este vorba despre Teo Trandafir. "Mircea Badea este un om extraordinar de iubitor, un caracter cum rar am văzut. Când e vorba de loialitate și iubire, el e acolo. N-am scăpat de el niciodată. Mircea a rămas lângă mine toată viața mea în ultimii
"Mircea Badea este un om minunat". Cine sare în apărarea prezentatorului TV by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50533_a_51858]
-
cum rar am văzut. Când e vorba de loialitate și iubire, el e acolo. N-am scăpat de el niciodată. Mircea a rămas lângă mine toată viața mea în ultimii 20 de ani. Este un om minunat", a declarat Teo Trandafir pentru Kanal D. Cei doi au fost colegi de platou în cadrul mai multor emisiuni de divertisment precum „Bună dimineața, România” la Tele 7 abc din 1994, apoi „Dimineața devreme” și „Teo și Mircea Șou” la Antena 1, între 1997 și 2000. Și
"Mircea Badea este un om minunat". Cine sare în apărarea prezentatorului TV by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50533_a_51858]
-
2000. Și chiar dacă vedetele au luat-o pe drumuri diferite și au lucrat la televiziuni concurente, prietenia lor nu a avut de suferit. În plus, realizatorul de la Antena 3 a declarat în mai multe rânduri că între el și Teo Trandafir există o relație de prietenie foarte specială.
"Mircea Badea este un om minunat". Cine sare în apărarea prezentatorului TV by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/50533_a_51858]
-
Cristian Ghibu - n.r.). După ce comisia va analiza documentația primită și o va pune în contextul celorlalți parametri ai contractului, va lua o decizie privind continuarea acestui proces de privatizare", a declarat agenției Mediafax purtătorul de cuvânt al ministerului Transporturilor, Teodora Trandafir. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că reprezentanții comisiei de privatizare au solicitat date estimative privind finalizarea analizei tranzacției de preluare a CFR Marfă de către Grup Feroviar Român (GFR). "Le-am spus termenele legale. O analiză obișnuită durează maxim
Privatizarea CFR Marfă amânată. Gruia Stoica, răgaz până în decembrie by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50737_a_52062]
-
și el cu mândrie fetele din toate satele din jur cum joacă sub acest plop mare cu frunziș des de se sfărâma voios pământul! Dar odată, când era de douăzeci de ani, și stătea tulburat sub plop și ținea un trandafir... Se înfioră. Apăru iarăși pe neașteptate înaintea lui Aceea, în taină sărutată, de o mie de ori sărutată, și-avea ascunse la pieptul ei, în dreapta soarele, în stânga luna, și urcau și coborau, înapoia veștmântului străveziu, ziua și noaptea... - Lasă-mă
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
vibrează în văzduh Și întredeschide noaptea-nstelată. Iar cei ce-așteptau fulgere și tunete, Sunt dezamăgiți. Iar cei ce-așteptau semnele și trâmbițele arhanghelilor, Nu cred că se-ntâmplă. Cât timp soarele și luna sunt sus, Cât timp bondarul caută trandafirul, Cât timp se nasc copii rumeni, Nimeni nu crede că se-ntâmplă sfârșitul. Doar bătrânelul sur, care ar fi fost proroc, Dar nu e proroc, pentru că are altă ocupație, Spune, legând roșiile: Un alt sfârșit de lume nu va fi
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
și să-și exprime public bucuria trecerii în Noul An, iar magazinele nu au voie să vândă cadouri și flori. Astfel, poliția religioasă recidivează, în anii trecuți fiind interzisă și sărbătorirea Zilei Îndrăgostiților, când în Arabia Saudită nu este permisă vânzarea trandafirilor roșii sau a altor reprezentări stilizate ale inimilor.
Ce locuitori ai planetei au avut interzis să sărbătorească Revelionul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/54964_a_56289]
-
formidabil" (Premiul I la Festivalul "Charles Chaplin", Gabrovo, 1984), "Duelul vedetelor" (premiul APTR, 1992), " Astă seară ne distrăm în familie" (premiul APTR, 1993). A creat în 1995 celebra emisiune "Școala Vedetelor", care a primit premiul Criticii Muzicale "Mihail Jora", trofeul "Trandafirul de Argint" (Montreux, 1996). Din 2004 a reluat această producție cu o altă generație a Școlii Vedetelor.
Titus Munteanu a murit. Avea 70 de ani by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54977_a_56302]
-
a cadourilor a fost de 5.667 euro, cele mai scumpe fiind o machetă de vapor "Deepwater Champion" primită de la Exxon Mobile și OMV Petrom, în valoare de 3.875 de euro, și o machetă de navă, din lemn de trandafir, al navei „Zheng He”, în vitrină de sticlă, în valoare de 900 de euro. La polul opus, privind valoarea darurilor primite de către șeful statului în 2013, se află cartea „Câte doruri sunt prin sat - poezii populare”, Maria Sterp, Editura Salgo
Traian Băsescu a primit, în 2013, cadouri în valoare de 5.667 euro () [Corola-journal/Journalistic/32886_a_34211]
-
de Sfântul Ioan Botezătorul, este ziua lui Ion Iliescu. Traian Băsescu nu a uitat de faptul că marți, președintele de onoare al PDS, Ion Iliescu își serbează onomastica, și a trimis un cadou special. Este vorba de un buchet de trandafiri albi. Cadoul a fost transmis din partea Administrației Prezidențiale, prin curier. De asemenea, Iliescu a fost vizitat și de către un fost judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție care i-a adus la rândul său un cadou. Potrivit unor apropiați
Ce cadou a primit Ion Iliescu de la Traian Băsescu, de Sfântul Ioan by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33215_a_34540]
-
Vasile Blaga, a declarat că nu l-a sunat pentru a-i ura clasicul "La mulți ani", însă i-a trimis un cadou. Potrivit pesurse.ro, Vasile Blaga a declarat că i-a trimis președintelui Traian Băsescu un coș de trandafiri portocalii. "Nu l-am sunat, dar îi doresc toate cele bune, multă sănătate, i-am trimis și un coș cu trandafiri și mult succes în funcția de președinte al României, care nu este deloc ușoară". Întrebat ce culoare au florile
Ce cadou i-a trimis Blaga lui Băsescu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34418_a_35743]
-
un cadou. Potrivit pesurse.ro, Vasile Blaga a declarat că i-a trimis președintelui Traian Băsescu un coș de trandafiri portocalii. "Nu l-am sunat, dar îi doresc toate cele bune, multă sănătate, i-am trimis și un coș cu trandafiri și mult succes în funcția de președinte al României, care nu este deloc ușoară". Întrebat ce culoare au florile, a precizat că sunt portocalii.
Ce cadou i-a trimis Blaga lui Băsescu by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34418_a_35743]
-
invidia și maeștrii științelor politice. Explicând viitoarea politică de alianțe a PDL (în afara Parlamentului, căci înăuntru e complet izolat), dl Blaga a spus: Cât timp sun...t președinte, nimeni nu va avea sprijinul acestui partid dacă nu iubește verde-nrourat, trandafirul și portocaliul. [...] Trebuie să vedem și cu cine ne unim. Ne unim cu unul care a stat în casa mea până azi și când a vrut să-mi ia nevasta, l-am prins și l-am dat afară și tot
Blaga, luat la mișto pe Facebook după declarația cu nevasta by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/34441_a_35766]
-
deloc divagante despre Creangă ale unor Tudor Vianu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, apoi cele ale lui I. Negoițescu, Vasile Lovinescu, Cornel Regman, Zoe Dumitrescu- Bușulenga, Savin Bratu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu (capitolul din Istoria critică), studiile lui George Munteanu, Constantin Trandafir, Mircea Scarlat, Ion Simuț, Mircea A. Diaconu, eseul complex al lui Valeriu Cristea însoțit de fabulosul său dicționar al personajelor lui Creangă. Toate acestea, și încă altele, dovedesc că mai erau încă multe de spus despre Ion Creangă chiar dacă G.
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
din moment ce se revine asupra lui din mereu altă perspectivă, acțiuni care îmbogățesc cu alte și alte interpretări viziunea noastră despre Creangă „ca artist”. Voi nota aici câteva lucruri despre noua ediție a unui studiu despre Creangă pe care autorul, Constantin Trandafir, l-a elaborat pe îndelete, în mai multe etape, prima în 1989, o alta în 1996 și aceea la care mă refer în 2012. Au rezultat mai multe versiuni pe rând îmbogățite. Cea de acum, ne spune autorul, apare cu
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
sau mai puțin semnificative, o scurtă bibliografie și un indice de nume încât e ca o carte nouă”. Să o și numesc, după atâta ocol: Ion Creangă. Spectacolul lumii (Editura Premier, Ploiești, 2012). Tema în jurul căreia își construiește cartea Constantin Trandafir, temă anunțată de altfel din titlu, este spectacolul lumii, astfel cum poate fi perceput din parcurgerea scrierilor lui Creangă, a basmelor , a povestirilor, a amintirilor din copilărie. O imago mundi ar fi în ele de regăsit. Primul element pe care
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
spectacolul lumii lui Creangă este acela pe care-l numește, simetric, spectacolul receptării. Al modului în care a fost primită creația surprinzătoare a lui Creangă în lumea în care apare și de mai târziu. De spectacolul receptării se ocupă Constantin Trandafir în prima secțiune a cărții sale, urmărind felul în care Creangă a fost văzut în timp, mai întâi de junimiști , primii săi cititori și descoperitori, în fond, și apoi de seriile de cititori și comentatori din mai bine de un
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
s-a spus până acum, aprobând sau dezaprobând. Caută explicații, reface ambianța culturală în care s-a petrecut receptarea lui Creangă, pune în relație această ambianță cu personalitatea celor care au emis opinii despre insolitul autor. În esență, observă Constantin Trandafir, în două feluri a fost taxat Creangă în mediul Junimii și în altele: drept un transmițător ideal de folclor, de către unii și, de către alții, drept un puternic scriitor original, creator al unei lumi organice și exponențiale. A doua poziție s-
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
-l prăbuși în jăratic). Tot de rigoare erau, în acest punct, și raportările la Valeriu Cristea care a vorbit despre cruzimea la Creangă. Despre cruzimea unor eroi ai lui Creangă, dar și a celui care le-a dat viață. C. Trandafir consideră „aproape convingătoare” reflecțiile despre cruzimea la Creangă ale lui Valeriu Cristea, dar pornite de la o premisă care nu ar ține seama de „perspectiva carnavalescă“ adoptată de scriitor. Poate că nu a ținut seama de carnavalesc, dar cruziumea e un
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
seama de carnavalesc, dar cruziumea e un fapt de netăgăduit la Creangă și primul care l-a observat și l-a pus convingător în lumină, chiar captivându-ne, a fost Valeriu Cristea. Creația lui Ion Creangă este, cum spune Constantin Trandafir în „Argument“, o tipică operă deschisă și de aici mulțimea fără capăt a interpretărilor de care are parte și de care va avea în continuare, așa cum este de presupus.
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
totuși, mesajul definitoriu al lui Ernesto Sábato, acest mare creator și totodată apărător al libertății omului și al drepturilor sale, este plin de generozitate și noblețe: „În viață mai importante sunt iluzia, imaginația, dorința, speranța“, căci „printre neguri, există un trandafir alb și gingaș“. Notă preliminară Primele investigații au arătat că încăperea din vechiul Mirador care servea drept dormitor Alejandrei fusese încuiată pe dinăuntru chiar de ea. Apoi (deși, logic vorbind, nu se poate preciza timpul scurs) și-a omorât tatăl
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
o sfântă, la intrarea în biserici... Ea a implementat iubirea absolută, irefutabilă, în orașul de sub munte! Da, coana Zoițica ar trebui să poarte la gât o salbă de mărgăritare, să aibă cercei lungi... Pe cap să aibă o cunună de trandafiri și viorele, iasomie și lalele... Pe degete ar fi bine să poarte un număr par de inele - iar pe fiecare inel să existe, ca simbol, capul de bour!.. În fond, acum ar putea să cadă cortina înflorată: conștiința de piață
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
brune - 1 pliculeț de praf de copt - 1 lingură de zeamă de lămâie - 1 ciocolată neagră 75% cacao - 1 ciocolată neagră cu portocale Pentru glazură: - 100 g unt la temperatura camerei - 30 g zahăr pudră - 1 linguriță de apă de trandafiri - 1 lingură de sos de ciocolată, caramel sau vanilie - 1 lingură de răzătură de lămâie - 1 vârf de cuțit de curcumă/turmeric/șofran indian. Mod de preparare: Cântărim și cernem faină într-un castron mare. Vom amesteca ingredientele solide și
Paște 2014: O rețetă Masterchef: Cozonacul, înlocuit cu o delicatesă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36784_a_38109]
-
deschideți cuptorul, altfel nu vor mai crește. După ce s-au răcit puteți să înlăturați hârtia (dacă faceți asta cât timp sunt fierbinți, se vor rupe). Glazură: Amestecăm untul la temperatura camerei cu zahărul pudră, un sirop la alegere, apă de trandafiri, praful de curcumă (care este colorant natural asemeni sfeclei roșii - nu sunt adeptul coloranților artificiali) și coaja de lămâie rasă. Amestecați până se încorporează bine. Turnați compoziția într-un poche. Tăiați vârful brioșei, iar când aceasta s-a răcit (căci
Paște 2014: O rețetă Masterchef: Cozonacul, înlocuit cu o delicatesă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36784_a_38109]
-
Ieșirea din dogmatism îngăduie eliberarea de clișee și în ce-l privește pe M. Sebastian, cercetat în complexitatea unor manifestări care implicau plasarea corectă în cadrul istoric și, desigur, judecarea estetică a operei. Monografia Dorinei Grăsoiu, din 1986, studiul lui Constantin Trandafir, din 2007, iar acum cel al lui Mihai Iovănel (Evreul improbabil, Ed. Cartea Românească, 2012) reprezintă cercetări riguroase ale poziției scriitorului reintegrat epocii lui . Momentul 1996 este unul de resuscitare a interesului pentru M. Sebastian, odată cu tipărirea Jurnalului, scrierea pe
Posteritatea lui Sebastian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3690_a_5015]