1,894 matches
-
guvernator al Băncii Naționale a României (1944-1945), membru de onoare al Academiei Române (din 1936). a fost fiul lui Ioan Alexandru Lapedatu, reputat profesor de limbi clasice la Gimnaziul Superior Greco-ortodox Român din Brașov (azi Colegiul Național „Andrei Șaguna”), poet, prozator și publicist român transilvănean. A avut un frate geamăn, pe Alexandru I. Lapedatu, istoric, politician și președinte al Academiei Române. Gemenii au ramas orfani de tată la vârsta de un an și jumătate. În martie 1907 Ion I. Lapedatu s-a căsătorit cu Veturia Papp
Ion I. Lapedatu () [Corola-website/Science/335360_a_336689]
-
liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria") sau broasca mare de lac ("Rana ridibunda") În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-de-pământ ("Pelobates fuscus"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). Ihtiofauna are în componență pești cu specii de: zvârlugă ("Cobitis taenia"), porcușor-de-nisip ("Gobio albipinnatus"), țipar ("Misgurnus fossilis"), boarța ("Rhodeus sericeus amarus"), țigănuș
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
Sârbo-Croato-Sloven. Dat fiind că viitorul Banatului nu era încă definitiv lămurit, comandamentul militar sârb a pus în practică dezarmarea forțele militare bine echipate ale Legiunii aflate în tranzit, aducându-și în acest mod contribuția la împiedicare formării unei armate proprii transilvănene. În cele din urmă toți soldații Legiunii au ajuns totuși în Transilvania și unitatea s-a autodizolvat în 2 decembrie la Cluj. Majoritatea membrilor acesteia s-au înrolat ulterior în Gărzile Naționale Române și în Armata Română din Transilvania. În
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
supușii împăratului Carol au fost încurajați să își constituie consilii și senate militare, au creat condiții favorabile pentru înființarea unor senate și legiuni românești formate din foști militari austro-ungari. La Praga, într-o conjunctură favorabilă concentrării și organizării soldaților români transilvăneni, în toamna anului 1918 s-au aflat "Regimentul 2 Brașov" (încărtiruit în cazarma „Franz Joseph”), o parte a "Regimentului 51 Cluj" (cu o componentă românească mai mare de 50 % ) și "Regimentul 37 Oradea" (încartiruit în cazarma „Albrechts”). Pe data de
Legiunea Română din Praga () [Corola-website/Science/335522_a_336851]
-
moment alimentarea nemulțumirilor naționalităților din Austro-Ungaria cu scopul de a exercita presiuni asupra ei, dar fară a o dezmembra, astfel încât să o poată desprinde de Imperiul German. În perioada iulie-octombrie 1918, eforturile pentru crearea unei unități militare formată din voluntari transilvăneni au fost reluate. Mult prea târziu, într-un moment în care înfrângerea Austro-Ungariei a fost totală și dezmembrarea acesteia inevitabilă, pe 6 noiembrie președintele Woodrow Wilson printr-o telegramă își dădea acordul pentru aceasta,dar câteva zile mai târziu, pe
Voluntarii Români din America (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/335594_a_336923]
-
să treacă prin Transilvania, spre a negocia înființarea unui colegiu iezuit la Cluj, ce va deveni nucleul Universității din Cluj. Datorită prestigiului lui Ștefan Báthory, care își păstrase titlul de principe al Transilvaniei, Possevino a obținut autorizarea colegiului din partea administrației transilvănene, care era condusă de înalți funcționari, în majoritate protestanți. Tot Possevino l-a convins pe Ștefan Báthory să nu mai aștepte sosirea iezuiților de la Universitatea din Padova la colegiul clujean, ci să trimită 11 profesori iezuiți de la Universitatea din Vilnius
Antonio Possevino () [Corola-website/Science/335788_a_337117]
-
Comunicatului emis după ședința Consiliului din 9 noiembrie 1918, a precizat rolul important care urma să revină acestor tipuri de unități, a căror formare a reprezentat unul dintre obiectivele esențiale ale strategiei mișcării de eliberare și unitate națională a românilor transilvăneni. Având în vedere creare unei armate independente, Consiliul Național Român Central stipulat că toți militarii români erau „soldați ai Consiliului Național Român”. Succesiv negocierilor de la Arad cu ministrul ungar Oszkár Jászi duse după nota ultimativă din 9 noiembrie dată de
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
că toți militarii români erau „soldați ai Consiliului Național Român”. Succesiv negocierilor de la Arad cu ministrul ungar Oszkár Jászi duse după nota ultimativă din 9 noiembrie dată de acest Consiliu Guvernului ungar, prin care a solicitat preluarea suveranității asupra teritoriiilor transilvănene, s-a cerut de către membrii consiliului 10 milioane de coroane, arme și de asistență tehnică pentru Garda Națională Română. Ministrul ungar al apărării a început să se conformeze, dar transferul de armament a fost în curând oprit. În cursul intervalului
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
a acordat sașilor drepturi și privilegii în sudul și estul Transilvaniei, ceea ce a făcut ca pe lângă orășeni, meșteșugari și funcționari, să se așeze în Transilvania și numeroși agricultori și viticultori germani. Sibiul a devenit centrul economic și cultural al sașilor transilvăneni. După marea invazie tătară din 1241 zona Zips a fost repopulată cu germani. Centrul regiunii a devenit orașul Poprad. Al treilea val de colonizări cu populație de limbă germană a avut loc după învingerea Imperiului Otoman la sfârșitul secolului al
Germanii din Ungaria () [Corola-website/Science/332540_a_333869]
-
subdezvoltate și depopulate în urma administrației otomane. Principalul oraș al șvabilor bănățeni a fost Timișoara. La sfârșitul secolului al XVIII-lea în Regatul Ungariei trăiau peste un milion de locuitori vorbitori de limbă germană (șvabi dunăreni, șvabi bănățeni, șvabi sătmăreni, sași transilvăneni, sași din Zips etc.).
Germanii din Ungaria () [Corola-website/Science/332540_a_333869]
-
la secretariatul Ministerului de Externe Austro-Ungar declarația de război din partea României. În cursul zilei au fost arestați la București mai mulți români cu cetățenie austro-ungară, între care Ioan Slavici și Ioan Bălan. La mijlocul lui septembrie, germanii au transferat pe frontul transilvănean patru divizii, avansarea românilor fiind oprită. Rușii au deplasat la rândul lor în ajutorul românilor trei divizii, dar acești militari nu au fost aprovizionați corespunzător. Generalul Esposito afirma că liderii militari români au făcut câteva greșeli strategice și operaționale: Din
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
1872, Săliștea), pe numele său de mirean Oprea Pătruț (Picu - diminutiv de la Oprea, Procopie - nume de monah), supranumit și călugărul-țăran, artistul-țăran sau „Anton Pann” al Ardealului, a fost un călugăr, imnograf, imnolog, caligraf, copist bisericesc, miniaturist, poet și misionar român transilvănean din secolul al XIX-lea. Picu (diminutiv de la numele de botez) Procopie (numele de monah) s-a născut în Săliștea din Mărginimea Sibiului în anul 1818 din părinți oieri, fiind botezat Oprea. Primele clase de școală le-a făcut în
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; printre care: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") sau croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"). Printre speciile de plante semnalate în arealul
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), viperă ("Vipera berus"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască de mlaștină ("Rana arvalis"), broasca roșie
Râul Tur (sit SCI) () [Corola-website/Science/333814_a_335143]
-
vremea aceea aparținea Imperiului Austro-Ungar. A fost mai târziu botezat în religia creștină luterană. Părinții săi, Iacob (de profesie avocat) și Bertha Blatt, fratele și două surori ale sale, au murit la Auschwitz, unde au fost deportați în timpul Holocaustului evreilor transilvăneni. În 1913 Blatt absolvit Facultatea de Medicină a Universității din Cluj. În timpul Primului Război Mondial, din 1914 până în 1918, a fost medic militar în armata austro-ungară. În anii următori a absolvit cursurile de specializare în oftalmologie la Cluj și la Budapesta, și
Nicolae Blatt () [Corola-website/Science/333860_a_335189]
-
de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasa verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasa ("Bufo bufo"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), broască de pământ ("Pelobates fuscus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), tritonul de munte (Triturus alpestris), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"); Situl adăpostește o gamă diversă de plate (arbori, arbuști, ierburi, flori); dintre care unele rare și protejate la nivel european prin
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
1514. În urma lansării acestei cruciade s-a izbucnit Răscoala lui Gheorghe Doja, din cauza căreia Bakócz a devenit din ce în ce mai antipatic în cadrul nobilimii (mulți l-au considerat pe el a fi de vină pentru izbucnirea răscoalei). I-a supărat și pe sașii transilvăneni, pentru că a trecut în subordinea sa directă prepozitura sașilor de la Sibiu și Episcopia de Milcov. Cu acest gest de al său Bakócz a provocat direct trecera sașilor la protestantismul lutheran. La sfârșitul vieții sale a suferit de gută, iar în
Tamás Bakócz () [Corola-website/Science/334621_a_335950]
-
de ziduri ("Podarcis muralis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra salamandra"). Pești din speciile: lipan ("Thymallus thymallus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis petenyi"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus") și zglăvoacă ("Cottus gobio"). Nevertebrate
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
cea mai veche biserică de pe spațiul românesc, Biserica Rotonda din Geoagiu a fost ridicată în secolul al XI-lea. Cea mai veche catedrală de pe teritoriul actual al României este Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, edificiu reprezentativ pentru stilul romanic transilvănean. A fost refăcută în secolul al XIII-lea, secol a fost construită și Biserica Sfântul Nicolae din Densuș, Hunedoara, considerată cea mai veche biserică de piatră din România. Alt vechi lăcaș de cult de pe teritoriul țării construit în același secol
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
în 1817, este apreciat ca unul dintre cele mai vechi muzee din această parte a Europei. Finalizată la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, adăpostind peste 56.000 de volume, reprezintă un veritabil focar de cultură transilvăneană. Istoria modernă a Bucureștiului este ilustrată de edificii impunătoare, devenite ulterior adevărate obiective turistice ale viitoarei Capitale, dar și sediile unor instituții importante. Astfel, ridicat în 1822, Palatul Ghika Tei reprezintă un valoros edificiu de arhitectură neoclasică. Tot în Capitală
Istoria arhitecturii în România () [Corola-website/Science/334772_a_336101]
-
Iris pumila"), salvie ("Salvia officinalis"), ploșnițoasă ("Orchis coriophora"), mac galben ("Glaucium flavum"), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), colilie ("Stipa capilata") sau firuță ("Poa badensis"). Fauna sitului are în componență trei amfibieni: tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); o reptilă: broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis") și un fluture ("Pseudophilotes bavius") din familia Lycaenidae. Cele cinci specii se află pe lista roșie a IUCN și sunt protejate prin aceeași "Directivă a
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
XVII-lea, dar și din recuzita neoclasică a picturii de secol XIX, adăugând câteva elemente din tapiseriile franceze stil „Verdure”. În intervalul 1982-1989 a realizat lucrări de pictură monumental-decorativă la actualul Palat Prezidențial Cotroceni (Salonul Brâncovenesc, Salonul Corvinilor și Salonul Transilvănean) și zece lucrări de pictură la Muzeul Național Cotroceni. Lucrările artistului se regăsesc în colecții particulare din România, din Argentina, Anglia, Belgia, Canada, Elveția, Franța, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Olanda, Suedia, Spania, Grecia, S.U.A, Israel, Turcia și Cipru
Pe simeze by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105816_a_107108]
-
Gheorghe Brancovici (semna uneori Gheorghe Brâncoveanu, n. 1645, Ineu - d. 1711, Eger) a fost un cronicar transilvănean de limbă română, care a scris de asemenea în limba slavo-sârbă a secolelor XVII-XVIII. Este autorul unei ample cronici în limba sârbă, unei scurte cronici în limba română și a unui număr de trei cărți religioase în limba română (o
Gheorghe Brancovici (cronicar) () [Corola-website/Science/333973_a_335302]
-
ale goticului" (2012) și relatează povestea unui preot răpit de doi bărbați și obligat să îngrijească o femeie captivă rănită, care are legături cu forțele malefice. Însângerată, luna este o povestire apărută în ianuarie 2012 "Gazeta SF". Vizitatorul unui fort transilvănean este martorul unei apariții stranii, o fată a lunii care îi cheamă noaptea la ea pe ocupații fortului și îi ucide. Trecătoarea a apărut în mai 2011 în aceeași revistă și descrie un episod fictiv al luptelor din daci și
Ceasul fantasmelor () [Corola-website/Science/333988_a_335317]