2,014 matches
-
prin vârstă, și prin ocupație, cei căutați. Celelalte detalii pe care le precizați, legat de personajele foiletonului Broscuța sunt pitorești, dar, În măsura În care agenda ca atare nu le menționează, nu e necesar să le fac note; cel mult, pot spune, În treacăt, că toate figurile evocate În „Bucolice” au atestare reală. Eu vă trimisesem notele pur și simplu pentru arhiva dvs., căci și așa le-am făcut cam lungi, deci nu intenționam să decodez personajele; dar nu regret că am aflat secretul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
nerespectarea clauzelor contractuale (Cum am făcut eu). Sunt foarte Îngrijorat de dl. prof. Popa. Nu-mi scrii unde locuiește fiul său, la care s-a dus. Poate București? Ar fi bine să se ducă la Ascar. Mi-a scris În treacăt, ceva despre inima sa, dar nu, că ar fi ceva grav. Dragă domnule Dimitriu, te rog să mă ții În curent cu starea sa și cu diagnosticul pus. Da, am rămas, pot spune, singurul cunoscător al lb. germane medievale, În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
din oraș. Într-o pauză, discut cu ghida despre filmul rusesc contemporan. Ne „întâlnim” perfect în disprețul pentru prestația culturală și politică din ultima vreme a lui Nikita Mihalkov, un imperialist cu reflexe antisemite tot mai deranjante. O observație în treacăt. Pe străzile orașului, numeroase mașini ale poliției în alertă. Cred că am văzut vreo cinci într-o oră. Dacă la New York, în Manhattan, ești răscolit clipă de clipă de sirenele mașinilor de Salvare, la Sankt-Petersburg te siderează urletul continuu al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și „admirația” sa pentru „titanul Hiperion” arată printre altele că Eminescu nesocotește motivele mitologiei populare, ale „bunului-simț”, ale „armoniosului moderat”, „la scară umană”. (Cătălin și Cătălina devin iute un Făt-Frumos și o Ileană Cosânzeană reduși la trivial!Ă Cităm, în treacăt, splendidul studiu al lui D. Popovici, ca și cel de debut al lui Matei Călinescu, care subliniază, ambii, această „originală”, profund atipică orientare și viziune a marelui nostru postromantic. În En-Ghidu apar, la foarte tânărul și încă ne-publicatul Nichita
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ieșire din anonimat - pe care o visează orice adolescent sau post-adolescent! —, ci și o legitimare a unei clase și arte condamnate de regimul brutal și abuziv comunist. Sigur, noi, tinerii scriitori de atunci, noi nu am fugit în munți (în treacăt fie spus, cine cunoaște dosarul de spionaj al fostului șef de la Intelligence Service, Kim Philby, știe că acesta a „reușit” să informeze U. Sovietică și statele comuniste de mișcările de rezistență din munții din statele „satelite”, la sfârșitul deceniului cinci
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
remarcabil romancier!”. Sigur, nimic nu îndreptățea, atunci, aceste complimentări avântate, deși, trebuie s-o spun, în ceea ce privea stăpânirea propriei arte, el era cel puțin cu un pas decisiv înaintea mea. Avea deja „în buzunar” genialul poem En-Ghidu, analizat în treacăt de mine mai sus, poem pe care-l citea doar unor prieteni foarte apropiați, pe vremea aceea un text „reacționar, idealist” putea să-ți producă neplăceri majore! Nu a reușit să-l publice decât în al treilea volum de versuri
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
războaie. O dublă campanie, o dublă luptă și încleștare, iar „partidul”, dar și acoliții săi din literatură, care se credeau instalați pentru vecie în scaunele academice, au fost uneori mai „acerbi retrograzi” chiar decât activiștii culturali propriu-ziși. (Îmi amintesc, în treacăt, cum la ESPLA începuse seria de Scrieri, deci de opere complete, ale unor mediocrități, dacă nu de-a dreptul impostori, de la Ion Pas la Cicerone Teodorescu, Boureanu și alții!Ă În februarie ’68 a avut loc o plenară a U
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
declare că „nu e treaba lor” să excludă pe cineva pe care nu ei l-au propus în c.c.? Când, după ani aflați la Paris, împreună cu Matei Călinescu venit în Franța în vizită, din SUA, l-am întrebat în treacăt - nu știam de actele din arhiva c.c., descoperite abia în 2003 de un grup de cercetători ai revistei Dosarele istoriei - cum a decurs excluderea mea din Biroul Uniunii, vechiul meu prieten a dat din umeri și mi-a explicat
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ci trece pe lângă ea. Absența de esplanadă, de perspectivă și de distanță privează buricul lumii occidentale de o expunere convenabilă, ba chiar și de minimul de aparență la care un obișnuit al maiestuoaselor deschideri din piața Sfântul Petru (unde, în treacăt fie spus, vicarul e infinit mai bine găzduit) ar fi îndreptățit să spere. Despre Templul lui Irod se spune că era nemăsurat de mare, chiar dacă Pompeius, pătrunzând în incinta sacră în care se păstra arca lui Noe, a fost dezamăgit
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
șase sute treisprezece uciși, din care optzeci de copii și douăzeci și nouă de femei. Scrupulos, el vrea să se mărginească la cifre, la oameni și la fapte dar, în ochii lui, statutul de victimă nu scuză totul. Îmi spune, în treacăt, că, în adâncul ființei lui, nu are mai multă simpatie pentru una decât pentru cealaltă din cele două tabere. Morgă, aroganță, brutalitate și dispreț de o parte. Insensibilitate, opacitate, propensiune spre înșelătorie și brutalitate de cealaltă parte, unde cerșetoria este
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Notta, avortonul lui Flaubert. Urmează o intervenție la Sublima Poartă, efectuată de tatăl vitreg al lui Baudelaire, generalul Aupick, ministrul plenipotențiar al Franței la Constantinopol, care-și somează interlocutorii să respecte Capitulațiile. Demers din care a rezultat și fie spus în treacăt, ai putea să-i fii recunoscător, domnule Baudelaire! statu-quo-ul din 1852, în vigoare încă și acum, fundament al păcii și principal rezultat al acestui război. Firmanul fixează drepturile grecilor ortodocși, respectiv ale armenilor și ale catolicilor latini în diferitele Locuri
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
surprins de marea tăcere a uliței, de marea curățenie a caselor cu cerdacuri nalte vopsite vânăt deschis, cu grădiniți de trandafiri, o îngrijire care pare o întrecere necontenită. Maici, unele bătrâne, cu fețele liniștite, altele tinere, care te privesc în treacăt cercetător ca orice femeie curioasă trec drumul. Ca și la Agapia, biserici nouă acum clădite. Clădire nouă și ziduri de chilii din jur. Clădiri nouă am văzut cât lumea și n-am nici-o dorință să le cercetez cu deamănuntul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
blăstămat, aproape îl alungă... Revolta lui Matei Dumbravă asupra târgului și pantalonarilor cari i-au nenorocit fetele. Vânătoarea în pădure, în munți, iarna. Izbucnirea de dragoste a Mariei, în sfârșit. Dumbravă și Stahu es în târg și se întâlnesc în treacăt cu Popazu. Apoi se întâlnesc cu Iorgu Voinea și-l aduc acasă. Apoi seara, maiorul năzuește la Maria, care fuge de el, după o mică dezbatere în care ea protestează. Gândurile bătrânului Dumbravă în singurătatea odăii lui, după întâlnirile de peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asigure prin împrumuturi sumele trebuincioase războiului; 7) comanda Regelui României chiar asupra contingentelor rusești ce vor lupta pe teritoriul românesc. Pe aceste baze, tratativele începură. Convenția politică a mers ușor. Aliații n-au mai reînceput discuția asupra revendicărilor noastre. În treacăt, au încercat să vadă dacă, în ceea ce privește Banatul, nu am fi dispuși să mai cedăm ceva sârbilor. Când au văzut că Brătianu e tot atât de intransigent ca în trecut, n-au mai insistat. A rămas definitiv stabilit ceea ce ni se recunoscuse încă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Vintilă Brătianu, de jur împrejurul mesei de lucru. Fiecare dintre noi a luat câte un exemplar. Eu am fost însărcinat să citesc și ceilalți urmăreau pe celelalte exemplare, pentru a observa dacă nu cumva la transcriere nu se strecurase vreo greșeală. În treacăt fie zis, pentru a putea păstra secretul, miniștri aliați transcriseseră singuri sau prin unul din funcționarii lor mai de încredere tratatele..., așa încât caligrafia lor lăsa mult de dorit și citirea era adesea anevoioasă, Înfundat într-un mare fotoliu de piele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
se văd mai rar, cu cât discută mai puțin, și confortul din adăpost se reduce. Cu regret constat că sunt multe astfel de construcții, pline de viață altădată, în care n-am mai intrat de ani buni, sau numai în treacăt. Din cauza vârstei, din cauza reticenței mele față de isteria comunicării globalizate? Sunt bune ele și așa pustii, numai de nu s-ar nărui... Dacă ar fi să transformi viața ta într-o poveste scurtă, cam cum ar suna aceasta? Un epitaf, așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
simt, ambele, o atracție ciudată pentru celălalt). Dacă ar fi să mă joc, aș spune: nu întâmplător conștiința a murit, iar existenta, vorba unui vers din Cărtărescu, da, existenta există. Am acum pe masă câteva cărți în care cred (în treacăt fie spus: am avut uneori orgoliul mascat totuși că numai eu puteam spune anumite lucruri despre anumite cărți ce vanitate!) și despre care probabil nu voi scrie. Da, cred că asta e forma mea majoră de compromis. Cu literatura noastră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
afară brusc, fără motiv sau preaviz. Totodată, pentru oamenii ăștia făcea rost de marfă, sperînd să primească-n schimb măcar vîrful unei capsule ca să-și ostoiască foamea constantă de drog. Adesea nu se alegea cu altceva decît cu mulțumiri În treacăt, cumpărătorul fiind convins În sinea lui că Nick și-a tras cumva partea la capătul celălalt. Drept urmare, Nick a-nceput să fure cîte puțin din fiecare capsulă, agitînd-o În așa fel Încît marfa s-o umple la loc. Nu rămăsese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
erau germanii de răspunsul Quadruplei lui Wilson și de împrumutul Angliei, de 60 de miliarde. doamna ion ghica Vizite nu făceam, nu aveam vreme să mă duc la nimeni, căci, pe jos, de două ori zilnic la spital și în treacăt, uneori, la Mariuța, pentru a săruta copiii, mi se istoveau puterile și mi se umpleau orele disponibile. La mama, spre seară, veneau prietenii cei mai intimi rămași la București, ne spuneam știrile aflate și păsurile. Una din singurele persoane la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
permit aprovizionarea, dar că prea des vine doamna aceea și că a fost un denunț de la un evreu că primim vizite și vorbim în pădure cu emisari veniți din București. Pe când ne întorceam acasă cu preotul, d-na Rătescu, în treacăt, ridică o scrisoare de la Costache, pe care o aruncase în iarbă când era escortată de germani și rămăsese acolo nevăzută o jumătate de oră, în trecerea lumii. Înghe țasem de spaimă gândindu-mă că descoperirea ei ar fi atras suprimarea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
armonioasă, confortabilă și conformă cu starea mea sufletească. Toată rufăria și așternutul erau ale mele. Convenirăm că voi avea alimentele de la fermă, iar cele cumpărate din Pitești pe contul meu, când dânsa nu va fi acolo. În primăvară fusei în treacăt de mai multe ori. Când ajunserăm la parastasul de un an, vrusei să mă duc din ajun la Florica, dar n-apucai să i-o cer, că, luându-mi înainte, îmi trimise răspuns să nu vin decât cu trenul oficial
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
hulind tot ce nu e român? Ori poate că tocmai dimpotrivă, exploatând simțământul național deslănțuit cu atâta furie de dânsul, au putut și mai bine să-și rotunjească domeniile, să-ngenuncheze poporul și să devină "marii români" de azi...?" În treacăt fie zis, recunoaștem aici, în aceste formulări propagandistice, găunoșenia viitoarei limbi de lemn pe care o vor folosi din plin criticii noștri marxist-leniniști în anii de după cel de al doilea război mondial, sancționându-i lui Eminescu limitele de gândire și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
doftorul? Mărturisesc că aceste vorbe schimbate între doi oameni necunoscuți, ajunse din întâmplare la urechile mele, mi-au făcut o mai mare mulțămire sufletească, decât dacă aș fi câștigat premiul cel mare de la docta noastră Academie care, fie zis în treacăt, e mai darnică întru a acorda laude decât premiul. Apoi nu mai departe decât în ziua de 3 iunie anul curent pe când încă nu isprăvisem de scris acest volum, primii o carte poștală timbrată de la Brădățel, județul Suceava, adecă tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
reducere. Și, dacă ne reamintim faptul că mediul exterior suferă o permanentă creștere a potențialului său redox, pentru mine sinonimă cu poluarea ori degradarea, ajungem la rolul protector exercitat de plantă. Ajungem Însă și la a discuta, fie și În treacăt, despre epurarea biologică. Se practică, se cercetează și se imaginează, sub diferite forme tehnologice, punerea În contact a unor efluenți poluanți cu diferite organisme, plante ori microorganisme, obținând, uneori Însă doar sperând, o depoluare sau măcar o compatibilizare a efluentului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pământul ars și nesmălțuit. „Că-i mai dulce vinul din oală decât din păhar“, zicea bunul Dabija-Vodă, „carele bea vin mai mult din oală roșie decât din pahar de cristal“, scrie Ion Neculce. Fără să mai pomenesc decât așa, În treacăt, de altă Întâlnire a vinului năsprit și profir cu pastrama de ied adusă de mine de la Bran, unde s-a zvântat pe iarba de munte cu rouă, sau cu telemeaua grasă de toamnă mâncată cu ceapă roșie și dulce adusă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]