KorAP: Find »[drukola/base=trebuință & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...73 74 75 ...198 >

4,948 matches

Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

parte. Satisfacerea trebuințelor prin intermediul relațiilor interpersonale conferă vieții noastre psihice echilibru, siguranță, împlinire, exprimare, îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune, trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie, sub forma apetitului de comunicare și de contact, a efortului de a atrage atenția, a dorinței și plăcerii de

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
prin intermediul relațiilor interpersonale conferă vieții noastre psihice echilibru, siguranță, împlinire, exprimare, îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune, trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie, sub forma apetitului de comunicare și de contact, a efortului de a atrage atenția, a dorinței și plăcerii de a fi îngrijit

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
vieții noastre psihice echilibru, siguranță, împlinire, exprimare, îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune, trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie, sub forma apetitului de comunicare și de contact, a efortului de a atrage atenția, a dorinței și plăcerii de a fi îngrijit, a fricii de a

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
echilibru, siguranță, împlinire, exprimare, îndepărtând, astfel, sursele de anxietate și de disconfort psihic. La rândul său, Schutz (apud Golu, P., 2003) găsește trei aspecte ale trebuinței de relaționare cu ceilalți: trebuința de incluziune, trebuința de control și trebuința de afecțiune. Trebuința de incluziune este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie, sub forma apetitului de comunicare și de contact, a efortului de a atrage atenția, a dorinței și plăcerii de a fi îngrijit, a fricii de a fi uitat sau

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
este primordială și ea apare încă din copilăria timpurie, sub forma apetitului de comunicare și de contact, a efortului de a atrage atenția, a dorinței și plăcerii de a fi îngrijit, a fricii de a fi uitat sau neglijat/abandonat. Trebuința de control se referă la faptul că, în funcție de particularitățile fizice individuale, omul simte nevoia, fie să își exercite autoritatea asupra celorlalți, fie să fie protejat și dirijat de alții. Această trebuință apare, după Schutz, în perioada 3-7 ani și se

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
a fricii de a fi uitat sau neglijat/abandonat. Trebuința de control se referă la faptul că, în funcție de particularitățile fizice individuale, omul simte nevoia, fie să își exercite autoritatea asupra celorlalți, fie să fie protejat și dirijat de alții. Această trebuință apare, după Schutz, în perioada 3-7 ani și se continuă până la vârsta adultă, în interiorul atmosferei și activității școlare, profesionale, civice și la nivelul grupului, sub forma statutelor ierarhice. Trebuința de afecțiune se referă, îndeosebi, la relațiile diadice. Ea reclamă reciprocitate

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
asupra celorlalți, fie să fie protejat și dirijat de alții. Această trebuință apare, după Schutz, în perioada 3-7 ani și se continuă până la vârsta adultă, în interiorul atmosferei și activității școlare, profesionale, civice și la nivelul grupului, sub forma statutelor ierarhice. Trebuința de afecțiune se referă, îndeosebi, la relațiile diadice. Ea reclamă reciprocitate și se exprimă polar, fie prin aprobarea emoțională, fie prin gradul de respingere emoțională. Pentru fiecare din aceste trebuințe, Schutz distinge diferite niveluri de conduită interpersonală, exprimată în hiper

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
profesionale, civice și la nivelul grupului, sub forma statutelor ierarhice. Trebuința de afecțiune se referă, îndeosebi, la relațiile diadice. Ea reclamă reciprocitate și se exprimă polar, fie prin aprobarea emoțională, fie prin gradul de respingere emoțională. Pentru fiecare din aceste trebuințe, Schutz distinge diferite niveluri de conduită interpersonală, exprimată în hiper sau în hipo, astfel: • excesele: sunt subiecți care suportă greu singurătatea, care vor să domine sau care manifestă o sete exagerată de afecțiune și de intimitate (suprasociabili); • deficiențele: sunt subiecți

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
greu singurătatea, care vor să domine sau care manifestă o sete exagerată de afecțiune și de intimitate (suprasociabili); • deficiențele: sunt subiecți cu dificultăți de integrare (subsocibili), care au nevoie de directive și care nu sunt receptivi la tandrețe. Dacă aceste trebuințe (interrelaționale) nu au fost satisfăcute, individul se simte insignifiant, incompetent, nedorit în relațiile interpersonale. Așadar, înțelegem faptul că angajarea, funcționarea, evoluția relațiilor umane țin de cele mai adânci (și, am zice, universale) trebuințe ale ființei omenești. Prin ele, ea ființa

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
nu sunt receptivi la tandrețe. Dacă aceste trebuințe (interrelaționale) nu au fost satisfăcute, individul se simte insignifiant, incompetent, nedorit în relațiile interpersonale. Așadar, înțelegem faptul că angajarea, funcționarea, evoluția relațiilor umane țin de cele mai adânci (și, am zice, universale) trebuințe ale ființei omenești. Prin ele, ea ființa umană supraviețuiește, se cunoaște, se dezvoltă, se-mplinește. În și prin relațiile cu ceilalți, oamenii își pot realiza aceste trebiunțe, se pot simți satisfăcuți, confortabil sau, dimpotrivă, în lipsa realizării lor, se pot simți

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
dușmănește pe F, îl urăște pe G" (idem, p. 292). În cele mai multe contexte relaționale atracția-respingerea se intersectează cu o altă importantă (și frecvent prezentă) dimensiune: dominație-subordine, protecția și nevoia de a fi protejat. Satisfacția rezultă aici nu din dinamica unor trebuințe similare, ci a unora complementare: fiecare partener încearcă satisfacție de pe urma faptului că primește un comportament diferit de al lui, pe care celălalt partener îl îndeplinește, la rândul lui, cu plăcere (idem, pp. 297-298). Din acest punct de vedere pare edificatoare

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
Este cea mai bună cale de a atrage oamenii (idem, p. 19). Relații influențate de tendințele principale ale profilului indivizilor În urma cercetărilor sale, K. Horney (1998) ajunge la concluzia că există următoarele categorii de oameni: a. cei la care predomină trebuința de afecțiune umană; b. cei la care predomină agresivitatea față de semeni; c. cei la care predomină fuga de ceilalți. a. Indivizii caracterizați prin tendința de a merge în întâmpinarea celuilalt se caracterizează printr-o trebuință puternică de afecțiune, de aprobare

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
a. cei la care predomină trebuința de afecțiune umană; b. cei la care predomină agresivitatea față de semeni; c. cei la care predomină fuga de ceilalți. a. Indivizii caracterizați prin tendința de a merge în întâmpinarea celuilalt se caracterizează printr-o trebuință puternică de afecțiune, de aprobare și prin trebuința de a avea un partener un prieten, un iubit/o iubită, un soț/o soție capabil să satisfacă ceea ce așteaptă ei de la viață. Aceste tendințe se concentrează "în jurul dorinței de intimitate umană

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
umană; b. cei la care predomină agresivitatea față de semeni; c. cei la care predomină fuga de ceilalți. a. Indivizii caracterizați prin tendința de a merge în întâmpinarea celuilalt se caracterizează printr-o trebuință puternică de afecțiune, de aprobare și prin trebuința de a avea un partener un prieten, un iubit/o iubită, un soț/o soție capabil să satisfacă ceea ce așteaptă ei de la viață. Aceste tendințe se concentrează "în jurul dorinței de intimitate umană, al dorinței de "apartenență"" (Horney, 1998, pp. 43-44

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
evite certurile, competiția, confruntările, această categorie de indivizi "tinde să se subordoneze, să ocupe un loc secundar, lăsând altora lumina rampei; va fi împăciuitor, conciliant și cel puțin conștient nu va avea pică pe cineva" (ibidem). b. Indivizii caracterizați prin trebuința de a merge împotriva celorlalți sunt duri și agresivi, ei resimt lumea ca pe o arenă în care, într-un sens pur darwinist, numai cei supradotați vor supraviețui. Ei iau de la sine înțeles faptul că orice om este ostil și

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
nord-americană (1998, p. 58). Un lucru îi este clar și nimeni nu-l poate convinge de contrariu: omul este lup pentru om. Puterea face dreptul; destul cu omenia și cu mila. c. Indivizii care fug de oameni se caracterizează prin trebuința internă de a pune o distanță emoțională între ei și ceilalți, de a se izola. Mai precis, este vorba de decizia lor conștientă sau inconștientă "de a nu se lăsa implicați emoțional în relația cu ceilalți în dragoste, luptă, cooperare

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
poate pătrunde", notează K. Horney (1998, pp. 64-65). Tot ceea ce doresc ei este a nu se lăsa implicați; ei prețuiesc autonomia, independența. Nu suportă conformismul la normele de comportament acceptate. Evită competiția, prestigiul, succesul. Această categorie de oameni își cultivă trebuința de singurătate. De regulă, preferă să muncească, să doarmă și să mănânce singur. Individul izolat "caută independența ca pe un scop în sine, ignorând faptul că valoarea sa depinde, la urma urmei, de ceea ce face cu independența", scrie autoarea (1998

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
opoziție mutuală sau o agresiune raportată întotdeauna la o țintă indivizibilă, legată de prestigiu sau de o recompensă oarecare. Posibilitatea conflictelor există oriunde. Oricând pot să apară diferențe de opinie, dezacorduri (mai mult sau mai puțin acute) între diferite idei, trebuințe, impulsuri, stiluri de viață, păreri, credințe, interese ale oamenilor. O relație trece în conflict atunci când pozițiile opuse sunt exprimate mai intens și cu (foarte) mare angajare emoțională (negativă). Conducerea conflictului constă în a vedea în situația conflictuală o problemă potențial

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
emoționale opuse, stări de spirit încordate ale subiecților interacțiunii. Totodată, relațiile conflictuale mai pot exprima: • o contradicție apărută între oameni în legătură cu rezolvarea unor probleme de viață socială și/sau personală; • o luptă psihologică a unor participanți cu scopuri, interese sau trebuințe incompatibile: • o bătălie, o confruntare de durată, adâncă, distrugătoare; • o tulburare emoțională generată de ciocnirea unor impulsuri opuse sau de incapacitatea de a concilia porniri contradictorii într-o manieră realistă, cumpătată, controlată. Așadar, raporturile conflictuale presupun potrivit lui I. Oglev și

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
interesele noastre "Oamenii intră în conflict precizează A. Stoica- Constantin (2004) fie pentru că au nevoi care urmează să fie satisfăcute de procesul conflictual însuși, fie pentru că au (ori cred că au) nevoi neconcordante cu ale altora" (p. 25). Pot fi trebuințe fiziologice, de integrare socială, de apreciere și de stimă/respect, de activare a existenței (de varietate, de noutate, de evitare a plictiselii etc.), cognitive, estetice, de ascensiune socială, de respectare a normelor și a regulilor sociale (a bunelor maniere) etc.

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
în mod real, dar existența lui este dependentă de rearanjarea circumstanțelor, fapt care nu este încă recunoscut de părțile implicate. El ar putea dispărea în situația în care părțile identifică anumite resurse alternative disponibile, ce le pot satisface, astfel, nevoile/trebuințele conflictuale. Rezolvarea acestui tip de conflict "nu constituie un proces dificil, decât, poate, în măsura în care părțile implicate au perspective rigide asupra situației existente, în virtutea unor tensiuni emoționale excesive sau a unor resurse cognitive limitate", notează M. Milcu (2005, p. 51). • conflictul

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
atât asupra sentimentelor interlocutorului, cât și asupra conținutului mesajului lui (este important cu deosebire să deslușim stările lui emoționale negative, acumulările lui emoționale, pentru a preveni apariția relației conflictuale sau pentru a o detensiona); • să ne întrebăm interlocutorul despre nevoile, trebuințele, preocupările, anxietățile, dilemele și dificultățile sale (ținând, desigur, sub control exprimarea propriului orgoliu, dorința de a ne impune și de a dispune); • vom folosi cu predilecție întrebări deschise (fără a le evita pe cele închise, atunci când situația o cere); nu

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
cele mai multe raporturi conflictuale, pozițiile pe care se situează părțile sunt incompatibile. Dar, de regulă, oamenii au nevoi și interese fundamentale care pot fi satisfăcute. De aceea, atunci când încercăm să ne rezolvăm relațiile conflictuale, este recomandabil să vizăm prioritar și constant trebuințele și interesele de bază ale celor implicați. Avem cu toții nevoi și interese: de la cele materiale (apă, aer, adăpost, hrană, îmbrăcăminte, bani etc.) la cele psihologice (nevoia de a avea relații cu ceilalți, de a fi iubiți, de a fi respectați

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
la cunoștință sugestiile, soluțiile, coordonatele interlocutorului (cu care momentan suntem în litigiu). Momentul următor este cel al alegerii soluțiilor dezirable, acceptabile. Criteriile ar putea fi: • sunt fezabile (sau cât de cât fezabile); • sunt suficiente; rezolvă problema; satisface în mod corespunzător trebuințele/așteptările/ pretențiile fiecărei părți; • sunt echitabile, corecte. e. Transpunerea în practică a variantelor selectate (care satisfac cel mai bine interesele profunde ale părților) Este pasul când discutăm ce va face fiecare și schițăm un program de lucru. Ne vom asigura

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
un vocabular al stărilor și nevoilor noastre afective și pentru a ni le rezolva (ori de câte ori apar probleme emoționale). Pe scurt, devine importantă (auto)cunoașterea emoțională (idem, p. 42). Explorarea emoțiilor, sentimentelor, dispozițiilor, pasiunilor noastre ne ajută să ne identificăm nevoile, trebuințele de fond și de moment; ne ajută să ne eliberăm mintea și sufletul de tot ceea ce generează divizare, separare, despărțire, etichetare (ironică, arogantă, disprețuitoare etc.), comandă, jignire, resentiment, șantaj (sentimental) (Forward, Frazier, 2008). Stă în puterea noastră să (ne) vorbim

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]