2,894 matches
-
Încheiat cu o masă aleasă și vin negru În „cămașa“ lui, la conacul domnesc al lui Grigore Ghica Vodă, cel de lângă balta Încremenită sub luna Îmbobocită, sub nuferii și crinii albi de apă tăiați ca În argint, sub pădurea de trestii și papură, sub zboruri repezite de rațe, unde ne aștepta coana Didina Cantacuzino, aprigă culturalizatoare a maselor, dar nu și a băieților ei proprii, cu care era Îndușmănită la cuțite pe chestii de averi mari de Împărțit [...]. Dar de pe urma acestor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
clandestine, urbea primitoare cu cea mai plăcută, pentru mine, lume de excelenți birtași și cârciumari, de pricopsiți și buni-primitori negustori de pește, de oieri și de porcari cu turme rătăcind printre iezerele cu păduri de sălcii, de păpuriș și de trestie, și de birjari cu echi paje ca nicăieri În țară, toți oameni de ispravă de la care m-am și ales și am și Învățat câte ceva; aici, unde m-am ospătat din grătarul lor suculent, din peștele cel mai rar și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În redingotă și cu pălărie de pai cu borurile mari sau „Pa nama“, părul când lung și dat pe spate, când cu cărare la mijloc, subțirel, fața prelungă, ochii galeși și alunecoși, purtând baston covrig de vișin sau bastonel de trestie cu cap de fildeș, lavalieră cu țarțamuri, guler și manșete de celuloid - și mai ținând un trandafir În mână, cum mă puteți vedea și admira la pagina 868 din Istoria literaturii române de G. Călinescu. și am tresărit, ca mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Zmeul“ se chema „turcaleț“ atunci când era improvizat numai din hârtie și Într-un singur tip [de dimensiuni] și mânuit numai de cei mai mărunți dintre noi; iar zmeul adevărat era confecționat, cu mare artă și meșteșug, din hârtie, speteze de trestie sau de lemn și În trei mărimi: dintr-o coală (cca 30/40 cm), din două (cca 50/70 cm) și din patru coli (80/100 cm); cu „vâjâitoarea“ din țiplă; cu „rotocoale“ din hârtie colorată, apli cate ca ornament
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
împădurite. Aici se frecară cu zăpadă unul pe altul cu ultimile lor puteri pentru a-și reveni în simțiri și a conștientiza că încă sunt vii și nu morți. Se lipiră doi câte doi spate în spate, tremurând ca o trestie în vânt, încercând din această poziție să-și pună hainele pe trupșorul lor gol, încercat atât de greu de temperatura scăzută. Se așezaseră câteva minute să-și tragă sufletul atât cât le mai lăsase Dumnezeu. Alin le întinse pe rând
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ani, nu a urmat eliberarea cum era normal, ci domiciliul obligatoriu. A fost repartizat în Bărăgan, com. Perieți, satul Fundata, jud. Ialomița. Sat nou format, numai cu și pentru deportați. Aceștia au construit casele numai din lut și acoperiș din trestie, cu două camere, dormitor și bucătărie. Într-o astfel de locuință a fost adus de miliția locală. Mare i-a fost bucuria, când a aflat că cel care scrie aceste rânduri se află tot la acest domiciliu. La insistențele mele
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
propun două scenarii dezvoltate, cu totul și cu totul speciale, fapt care dovedește interesul crescând față de personaj. Prima povestire sună așa. După ce află de condamnarea lui Isus, Iuda merge acasă cu gândul de a-și Împleti o funie solidă, din trestie, ca să se spânzure. Soția lui tocmai punea la fiert un cocoș. Iuda o trimite să-i aducă trestia necesară, spunându-i fără ocolișuri că se va sinucide, precum merită. Soția Îl Întreabă de ce, iar el Îi spune că L-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
povestire sună așa. După ce află de condamnarea lui Isus, Iuda merge acasă cu gândul de a-și Împleti o funie solidă, din trestie, ca să se spânzure. Soția lui tocmai punea la fiert un cocoș. Iuda o trimite să-i aducă trestia necesară, spunându-i fără ocolișuri că se va sinucide, precum merită. Soția Îl Întreabă de ce, iar el Îi spune că L-a vândut pe Isus, dar că Acesta va Învia după trei zile și atunci va fi vai de pielea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
eu am stat de vorbă cu Criss în timp ce mă răsfățam cu un masaj... în fotoliul special din living. Pe la ora 17, 00 a bătut la ușa Cristinei un musafir. Era Kotoha, o domnișoară dulce și delicată, ca un fir de trestie. Kotoha este fiica lui Shinya din prima căsnicie și sora lui Dimi. La japonezi nu se folosește cuvântul „vitreg” sau „vitregă”. Băieții au fost încântați s-o cunoască așa că, micuța japoneză, gingașă precum un bibelou, s-a integrat ușor grupului
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
să mă hotărăsc. Era după război și, deși Kyoto n-a fost bombardat, oamenii o duceau greu. Lipseau alimentele, iar cele existenta pe piața neagră erau foarte scumpe, depășind puterea de cumpărare a majorității. Eram o copilă, mlădioasă ca o trestie și subțire cât un fir de orez, căreia îi plăceau muzica și dansul. Tânjeam după multe lucruri, dar mama se descurca foarte greu cu trei copii. Tatăl meu murise pe front, în atacul de la Pearl Harbour. Pe la 10 ani eram
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
întîi poc ! în fund și dup-aia s-a lăsat moale, cu fața ca varul ; desi gur, n-a murit din asta ; Popularele, scurte și îndesate, rustice de-a dreptul, ca niște țărăncuțe cu pulpele groase, cu hîrtia dulce, din trestie de zahăr, și tari de-ți dădeau lacrimile ; H. Upmann, dragele de ele, venite parcă dintr-o altă lume, din lumea mor ților, desigur, fiindcă aveau un puternic iz de mortă ciune (sau de picioare - niciodată n-am putut să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Dunării, cu pene în jurul urechilor". În 1950, la Stockholm, călătorul Sadoveanu privește de la al șaselea etaj "părechi de rațe sălbatice și bodârlăi" (Mărturisiri, 1960). În același 1906 (iunie) semnalează vocabule rare: nufărul "se mai numește și plămână"; pe tulpini de trestii din bălți "se cațără lejnicioare albastre ghirlănzi, ghirlănzi"; un păzitor la coșarele moșierești e coșărar sau humelnic; o dată reține termenul ghionder auzit la Murighiol și utilizat în Împărăția apelor. Sute de alți termeni în nuanțele lor semantice elocvente se adaugă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prin singurătăți mute, printre dealuri și văi fără locuinți omenești, fără lumină, fără murmurul firii parcă. Peisaje încremenite de vis, negre peisaje moarte, prin care un tren fantomatic trece. Din când în când alergăm pe lângă iazuri sau pe lângă păduri de trestii. Trestiile nu se mișcă, stau neclintite, ca-ntr-un farmec. Iazurile lucii ca oglinzile răsfrâng luna nemișcată din înnalt. O lună ciudată, atârnată parcă în văzduh, în aburi, supt un cer de albastru spălăcit de aquarelă. Totul e mut și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
singurătăți mute, printre dealuri și văi fără locuinți omenești, fără lumină, fără murmurul firii parcă. Peisaje încremenite de vis, negre peisaje moarte, prin care un tren fantomatic trece. Din când în când alergăm pe lângă iazuri sau pe lângă păduri de trestii. Trestiile nu se mișcă, stau neclintite, ca-ntr-un farmec. Iazurile lucii ca oglinzile răsfrâng luna nemișcată din înnalt. O lună ciudată, atârnată parcă în văzduh, în aburi, supt un cer de albastru spălăcit de aquarelă. Totul e mut și trist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nou, aproape și Beștepe și Mahmudia. Murighiol, cu ghiolul Murighiol. Ruși. Un boschet de plopi cu frunze întoarse de vânt ca niște foițe de argint. ghionder = prăjină O muetă pe o geamandură. Lejnicioară albastră, care se cațără în tufișurile de trestii, ghirlănzi, ghirlănzi. Apoi nuferi albi, un fel de nuferi mici, galbeni, buchete de nu mă uita. La Sfântul Gheorghe. Lumini. Noaptea. Într-un târziu pe bord. Se vede în depărtări marea argintată de lumina lunii și farul ca un ochiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
afară. Într-un târziu lumina lunii se tamisează prin pânza albă și subțire. 25 Iulie Dimineața vedem Razelmul. Pornim apoi îndărăt. Sălașuri improvizate de păscari. Câteva boarfe trântite pe mal între stuhării, copii, căței, purcei, babe, patru pari strâmbi, deasupra trestie și câteva maldăre de iarbă. Pologuri Câteva capete buhoase... parc-ar fi niște bizare sălașuri africane, așa cum se văd în stampele unor desenatori. Apucăm pe gârla Cernețului. Stoluri mari de rațe trec pe de-asupra. Un bâtlan stă neclintit pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a legat, Și pe el c-a-ncălecat Pușca-n mână c-a luat Ș-a plecat în plimbare Din vânare Ca să-și vadă grâul de mare. Grâul lui de departe-nverzea De aproape îngălbenea Față de copt își făcea În paiu ca trestia În spic ca vrabia În grăunte ca mazerea. El s-apleca de călare Și lua trei spicușoare Ș-a venit acasă Le-a pus pe masă. Măi femee, măi femee, Grâul nostru o să peie Grâul nostru-i Ca fața lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
închină niciodată, dintre orașe nu cunoaște decât Săveni, Darabani, habar n-are de stăpânire, de legi ș.c.l. Aici mai mult golanii aceștia păzesc vitele și le îngrijesc. Dorm în flendurile și-n cojoacele lor la grajdurile șubrede de trestie și-n viscolele ernii. Mănâncă lasați pe vine o bucată de mămăligă cu brânză, pe urmă iau ghioaga și se duc iar la treaba lor. Câteodată, în vijelie, o perdea cade, îi strivește. Uneori se rătăcesc în viforniță, îi acoperă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
altă îngropare... în tăcerea naturii... Singuri, cu rănitul, (și cu puțini oșteni) alungați și împresurați de dușmani, într-un fel de cot, ori ostrov al Siretului ori al Prutului, dau drumul rănitului, ca să nu fie ciuntit pe un pat de trestii și papură pe apa lină în negura și tăcerea nopții ca să se ducă la vale în apele cele mari, și ei dau foc fânațelor care ard mânate de vânt spre împresurători și așa fel scapă... Mânâncă brânză afumată păpuși și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Isaccea 9-10 Octombrie Fălciu 12 " Iași " ... Ștefănești 17 " Hotin 20 " * IV. Giovani Botero 1587-1591. Le relationi universali di Giovanni Botero etc. Arată pe locuitori nestatornici, leneși, prietenii cârciumilor și cari locuiesc sărăcăcios în case de lemn și pae, acoperite cu trestie. * V. Veranțiu De situ Transilv. Mold. Transalp. Verancsics ... casele țărănești puțin ridicate de la pământ, făcute din lemn de pădure, lipite cu lut și acoperite cu pae sau trestie. * V. Veranțiu ... Numărul călărimii lor te pune în mirare, și țăranii atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și cari locuiesc sărăcăcios în case de lemn și pae, acoperite cu trestie. * V. Veranțiu De situ Transilv. Mold. Transalp. Verancsics ... casele țărănești puțin ridicate de la pământ, făcute din lemn de pădure, lipite cu lut și acoperite cu pae sau trestie. * V. Veranțiu ... Numărul călărimii lor te pune în mirare, și țăranii atât sunt deprinși de a infesta inimicul în acele locuri (munți și păduri) dificile, încât cel ce n-a văzut, cu anevoe ar putea să creadă asemenea lucru. Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
învârte în jurul soarelui, au auzit la masă pe boieri. Cum râd de asemenea prostie. IV Când au venit hoții la curte și Ianoș a dat de veste. V Moara și râul; Mitiță se duce călare la moară, vede opustul, peștii, trestiile, paserile. VI În dumbravă la vânat, primăvara. VII Păstoraș la câmp toamna. VIII Gâște și păsări de ogradă. De ce cântă cucoșul străjile. IX Iarna, când se prind scatii și sticleți. Viscol mare. Morarul povesteșe cum a fost față la nașterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la doi km. spre sud. Am văzut grădina botanică, mai mică decât cea de la Soci, însă mai veche, cu plantații subtropicale. Uriașă sequoia giganta, tei enormi cum n-am mai văzut nicăieri, în floare, tei cu floarea aurie. Alei de trestii bambu. Conifere de toate speciile. Câțiva ani înainte de războiul din 1877, turcii au devastat orașul și au distrus mare parte a acestei grădini botanice. Abhazienii nu se pot înțelege cu gruzinii decât în rusește. Au adoptat pentru literatura lor nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înțeleg că B. îi e dator lui Manolescu și vrea ca, în „Ateneu”, să nu i se facă nici o observație, dar nu accept încălcarea dreptului celui ce comentează de a scrie ceea ce crede că trebuie scris. Sp., care are o trestie în loc de coloană vertebrală, va accepta. Adaug aci (după două săptămîni) că a și acceptat, dar fără a reuși să-l mulțumească pe B., care, citind textul, i-a reproșat că n-are aderențe la Manolescu, că nu-l „prizează”. „Lasă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
vede. Coup de foudre! Dansa stîngaci, dar faptul acesta nu m-a împiedicat s-o angajez pentru toate valsurile și tangourile care au urmat. în zori, la întoarcerea acasă, eram exaltat. Am zăbovit îndelung pe podul de peste Suceava ca să privesc „trestiile de lumină”, gata să mă arunc în ele. După cîteva săptămîni i-am făcut o vizită. M-a primit într-o cameră cu multe scoarțe (probabil zestre) și m-a „tratat” cu dulceață de cireșe amare. Restul vacanței mi s-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]