3,941 matches
-
cazuri HIV (din care 9 copii) și 98 de cazuri de boală SIDA (79 copii). O. N. Rețeaua Medisystem l Asigurări de sănătate Prezentă de 10 ani pe piața asigurărilor din România, societatea Interamerican, care beneficiază de suportul a două trusturi europene (Eureko și Interamerican Grecia), și-a făcut cunoscute intențiile de a extinde la nivel național programele de asigurări de sănătate Medisystem. Acestea desemnează un concept de îngrijire a sănătății, care pune accent pe prevenție și asigură accesul în timp
Agenda2005-49-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284455_a_285784]
-
de Sociologie și Psihologie, secția Sociologie - Antropologie a Universității de Vest din Timișoara, în parteneriat cu Universitatea din Fribourg (Elveția), organizează în zilele de 28 și 29 noiembrie, de la ora 10, în sala de consiliu a Universității de Vest, conferințele „Trust and Mafia. A political-anthropological approach“, susținută de prof. univ. dr. Christian Giordano și „Shamanism, a new world religion“, susținută de prof. univ. dr. Francois Ruegg. ( L. R.) „Ulysse“ Editurile timișorene „Hestia” și „Anthropos“ au lansat pe Internet revista de cultură
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
Party Identification. Realignment and Party Voting", American Political Science Review, 85, 557-68. Miller, William L., Koshechkina, Tatyana, and Grodeland, Ase, 1997. "How Citizens Cope with Postcommunist Officials", Political Studies, 45, 3 (special issue), 597-625. Mishler, William, and Rose, Richard, 1997. "Trust, Distrust and Skepticism: Popular Evaluations of Civil and Political Institutions in Post-Communist Societies", Journal of Politics, 59, 2, 418-51. Mishler, William, and Rose, Richard, forthcoming. "Five Years After the Fall". In Pippa Norris, ed., Critical Citizens: Global Support for Democratic
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
of Support. Ann Arbor: University of Michigan Press. Norris, Pippa, ed., forthcoming. Critical Citizen: Global Support for Democratic Governance. Oxford: Oxford University Press. Nye, Joseph S. Jr., Zelikow, Philip D., and King, David C., eds., 1997. Why People Don't Trust Government. Cambridge: Harvard University Press. OSCE, 1997. The OSCE/ODIHR Election Observation Handbook. Warsaw: Office for Democratic Institutions and Human Rights of the Organisation for Security and Co-operation in Europe, 2nd edn. O'Donnell, Guillermo, 1994. "Delegative Democracy", Journal of
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Prussia and Sweden were, at that moment, the only "friends" that could sustain more or less their hopes. The first of them, France, hâd the most important place în this future alliance system, în which the Ottoman Empire puț its trust, because it was, în the Turkish vision, its natural ally. The second power that received the hopes of the Porte was Great Britain. The rapprochement of this great European power was determined by the political situation evolution, with the internal
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
project, by detaching Prussia of Austria and Russia, instead of attaching it to the Ottoman interests. Finally, the fourth power that the Ottoman Empire could imagine în this virtual European system of alliance was Sweden. Still, the Porte did not trust completely în the will and the deșire of Sweden to support its European policy. Of course, this suspicion was maintained by the intrigues of its enemies, especially of Russia. În return, this state was the only one among the neighbouring
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ele, cu-atât păreau mai multe. Dacă mergeai în Băneasa, jurai că ai intrat în port. Drăciile astea îți înțepau privirea, decupau orașul în bucăți tăioase, sucindu-l ca pe-un cerșetor cu corpul frânt în poziții neverosimile. Bănci, corporații, trusturi. Firme cu parteneri mulți, care trebuiau să se înșire cu toții-n titlu și de care cineva se gândise că sună mai bine dacă adaugă semnul &: Nestor & Nestor & Diculescu & Kingston & Petersen; T & T Teodorescu & Tugearu; Cremer & Diaconescu; Ionescu & Ionescu; Babiuc, Sulică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să realizezi într-un interval de timp dat. Pus în temă, un operator de computer ar învăța să efectueze treaba asta-n câteva luni. O corporație digitală ar face-o-n câteva zile.“ „Înțeleg că globalmind e-un fel de trust neuro-cibernetic?“ „Cam așa ceva. O s-aflăm și identitatea celor care stau în spatele lui. A celor sau a celui. De-aia s-au inventat algoritmii evolutivi. Mă rog, i-am inventat eu.“ „Tot nu mi-ai zis: cu cine concurează globalmind?“ „Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mari, acolo să vezi ce le turuie gura!“ „Să revenim la Camil și globalmind.“, am zis. „Am mixat toate datele. Nimic n-are sens. De ce ar vrea globalmind să funcționeze, real sau virtual, ca o asociație, o companie sau un trust, când știm că toate companiile din lume lasă urme? De ce să te-ajute să le găsești acțiunile, investițiile, tranzacțiile? De ce să-și expună oamenii?“ „Nu prea are sens.“, am acceptat. „Doar dacă globalmind nu e decât un paravan, o corporație-fantomă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai regăsește, însă pot fi identificate forme mai subtile: ponderarea discursului critic prin legislație penală excesivă în domeniul libertății de expresie, impunerea în spațiul public a unor teme sau a unor tipuri de abordări prin alianțe monopoliste neoficiale ale marilor trusturi de presă, autocenzura jurnaliștilor, intimidarea opoziției politice și a populației prin manifestări violente dirijate ale unor grupuri sociale (de exemplu mineriadele), publicitatea de stat. Manipularea constă în parazitarea temporară a unui tip de discurs, și nu în acapararea totală. Așadar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
afirmațiile, care nu pot fi opozabili declaraților contrare ale altor martori sau ale ministrului. Astfel, poate fi pusă sub semnul întrebării însăși existența acelor martori (dacă nu pot fi citați, dacă nu există declarații scrise sau înregistrate, așa cum atestă și trustul Ringier, valoarea de adevăr a afirmației jurnaliștilor nu se sprijină pe probe). În plus, este încălcată și regula celor trei surse diferite, care vizează nu neapărat existența a trei martori sau dovezi diferite, ci existența unor date din mai multe
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
controlează posturile de televiziune Antena 1, Antena 2 și Antena 3, Radio Romantic, cotidianele naționale Jurnalul Național și Gazeta Sporturilor și săptămânalul Săptămâna Financiară. El a fost și liderul Partidului Conservator, partid care a fost acuzat că obține avantaje de pe urma trustului media. De altfel, rezultatele mai multor analize de monitorizare demonstrează că Antena 1 și-a orientat politica editorială în funcție de agenda politică a Partidului Conservator 139. Presiunile asupra echipei editoriale pot merge până la amenințarea cu pierderea locului de muncă. De exemplu
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
contractul de muncă al jurnalistului. Când urmăresc interese financiare, ziariștii se pot transforma în șantajiști. Astfel, două cazuri au captat atenția publicului între 2005 și 2007: Scandalul Gazeta și Scandalul Ziua de Iași. Primul constă în faptul că, prin intermediul publicațiilor trustului de presa Gazeta, zeci de persoane ar fi fost amenințate cu publicarea unor fapte, adevărate sau nu, care ar fi putut sa-i compromită. Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism au finalizat cercetările în acest
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
în incompatibilitate cu profesia de jurnalist. Amestecând statusuri incompatibile, se produc derogări de la deontologia profesională care afectează discursul jurnalistic prin preluarea unui rol necorespunzător (oferirea de sfaturi politice, acționarea din perspectivă economică etc.). V.3.2.2. Autocenzura Angajații unui trust de presă sunt la curent cu simpatiile și antipatiile patronului media. Chiar și atunci când patronul nu își manifestă explicit cerințele cu privire la o anumită abordare, ziariștii pot fi ei înșiși influențați de ceea ce știu și vor încerca să construiască un text
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
nu s-a prea implicat în disputele politice, într-un mod evident. Nu a fost ales nici un ziar considerat ca sprijinitor al președintelui întrucât, deși există astfel de ziare, paradoxal acestea nu aparțin unor oameni direct implicați politic, ci unor trusturi de presă străine sau unor patroni care nu sunt implicați direct în politică. Selectarea unui astfel de cotidian nu ar fi servit cercetării ipotezei influenței orientării politice a patronilor asupra orientării discursului jurnalistic al publicațiilor care le aparțin. Subiectul monitorizării
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Proiectul Briand lansat la 5 septembrie 1929 de ministrul de externe francez Aristide Briand. Conform acestui proiect între popoarele europene trebuia să se formeze o legătură de tip federal. Se avea în vedere posibilitatea exercitării unui anumit control politic al trusturilor și cartelurilor industriale, diminuarea progresivă a tarifelor vamale, acordarea de credite regiunilor mai puțin dezvoltate din Europa, rezolvarea problemei emigrării forței de muncă, intensificarea cooperării intelectuale, cooperarea interparlamentară cu scopul de a se realiza Uniunea interparlamentară europeană 20. Briand propunea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
poziția importantei publicații neoprotestante liberale The Christian Century la sfârșitul secolului al XX-lea. Se mai poate vorbi de un secol creștin, marcat în trecut de dimensiunea neoprotestantă promovată de mesaje precum "One Nation under God" și "In God We Trust" în perioada de după adoptarea legilor privind imigrația din 1965 care au schimbat configurația etnică și confesională a Americii? Cum își mai susține publicația semnificația numelui într-o națiune afectată de profunde transformări în aceste domenii? (Balmer și Winner: 197) Discuția
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
asocierea sintagmei cu o anumită zonă are un caracter istoric, ceea ce era un skid row acum două decenii putând deveni o zonă de gated community (vezi), dar termenul nu și-a pierdut actualitatea. Există, de exemplu, un Skid Row Housing Trust în Los Angeles, care dezvoltă și gestionează locuințe ieftine temporare pentru cei aflați în dificultate. SNCC Comitetul de coordonare nonviolentă a mișcării studențesti afro-americane (The Student Nonviolent Coordinating Committee) a fost mult mai mult decât un comitet, devenind una dintre
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
on Moral Development; Vol. I, The Philosophy of Moral Development: Moral Stages and the Idea of Justice (New York: Harper and Raw, 1981). Thomas, L.: Living Morally: A Psychology of Moral Character (Philadelphia: Temple University Press, 1989). Bibliografie suplimentar] Baier, A.: „Trust and antitrust”, Ethics, 96 (1986), 231-60. -: „What do women want în moral theory”, Nous, 19 (1985), 53-63. Blum, L.A.: „Gilligan an Kihlberg: implications for moral theory”, Ethics, 98 (1988), 472-91. Bowlby, J.: Child and the Growth of Love (Baltimore: Penguin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1930 și de la 19 februarie 1938 până la 3 iunie 1945. Continuă suplimentul cu același titlu, inițiat la 19 septembrie 1888. Între 1 ianuarie și 28 iunie 1931 a fost înlocuit de „Duminica Universului”. În frontispiciu sunt menționați inițial numai directorii trustului „Universul”: Virgil N. Dărăscu (până în mai 1919) și Stelian Popescu. Abia în vara anului 1923 este indicat ca redactor (probabil „responsabil”) C.A. Or., sub inițiale fiind C. A. Orășianu. Nu acesta a avut rolul cel mai important, ci mai
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
prin operă „diferențiată”, nu prin preocuparea exclusivă de a-i nega pe vârstnici ori pe unii congeneri. Se subînțelege și ideea deschiderii către atitudinile proxime celei proprii, care, în fond, e un echivalent, în spațiul cultural, al poziției promovate de trustul „Universul”, de centru-dreapta, altfel spus caracterizată printr-un naționalism moderat. Dimensiunile deschiderii vor varia însă în funcție de circumstanțele politice: relativ mare până la instaurarea dictaturii legionare, nulă pe durata acesteia și mult redusă în perioada următoare, până la evenimentele din august 1944. Situația
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
din strada Săulescu, palatul Sturdza, înglobat ca aripă a clădirii Seminarului „Veniamin Costachi”, din vecinătatea Mitropoliei, Egumenia de la Golia, în care au funcționat Arhivele Statului, palatul „Cuza”, actualul Muzeu al Unirii, casa Catargi de la poalele Copoului, în care a funcționat Trustul de construcții, casa logofătului Nicolae Canta, care găzduiește Casa Universitarilor, vechea clădire a Institutelor Unite, aflată acum în folosința Colegiului „Mihai Eminescu”, numită și curtea domnească din Sărărie, vechea clădire a maternității, din strada Cuza Vodă, clădirea Societății de Medici
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de Apărare a Țării ca vulnerabilitate. Astfel, în Strategie se vorbește despre „fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituții ale statului prin răspândirea de informații false despre activitatea acestora” și se semnalează „presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obținerii de avantaje de natură economică sau în relația cu instituțiile statului<ref id=”3”>Anca Simina, „Băsescu face din moguli amenințări la siguranța națională”, în Evenimentul Zilei din 23.06.2010, online la
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
stiri/externe/dezbater e-p.e. libertatea-presei-oamenintare-la independenta-justitiei~n65304.</ref>, fiind de fapt un exemplu al suprapunerii politic - mass-media. Interesantă devine și una dintre interpretările raportului, care identifică în recomandările raportului MCV față de media „nu presa în integralitatea ei, ci trustul Antena 3, adică o televiziune de partid. Antena 3 nu este menționată explicit în raport, dar nu există niciun dram de îndoială, desigur pentru cei de bună credință, că referirea este la ea”<ref id=”4”>Andreea Pora, Antena 3
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
agendei publice. O altă explicație ar fi aceea că presa își asumă funcții sau roluri care de drept aparțin partidelor politice, dintr-o rațiune care nu se poate explica exclusiv prin influența factorului economic. Putem decela o pseudo comunitate a trusturilor media care susțin sau nu o anumită formulă politică. Poate că mass-media a preluat funcțiile gândite pentru o comunitate a corporațiilor tocmai pentru că partidele politice funcționează incoerent. Îndemnului liberal sec și aspru „îmbogățiți-vă!”, adresat celor care contribuiau la amplificarea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]