3,247 matches
-
doare ora ce se-arată / Și timpul ce aleargă-n mine, / Mă doare-a trupului / erată / Când cerul se rotește / Pe galbenele-i șine”. O tonalitate nouă își face loc aici; versul limpede, aforistic adesea, capătă pe alocuri accente melancolice, tulburătoare, grave, dând seamă că poetul își lărgește problematica, dobândind altă percepție a profunzimii. Volumul Zidit în fereastră (1984), carte postumă, aparține unor registre multiple. Tonul sobru, justițiar se întrețese cu ironia amară. Poetul tratează în răspăr teme consacrate ale poeticii
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
după cum remarca Virgil Ierunca în 1949 - dă la iveală și o altă dimensiune lirică, aproape deloc vizibilă în versurile românești: cea sentimentală, dominată până la obsesie de plăsmuirea fantasmatică a femeii ideale, „descinsă de pe tărâmul florilor de zăpadă” (aluzie la un tulburător eveniment biografic). E o poezie a simțurilor și a vibrațiilor erotice, dar eliberată de patimă, de pasiunea carnală, cu desprinderea de material specifică motivelor platonice. Cel mai important studiu de mitologie și istorie comparată a religiilor, conceput în perioada exilului
BUSUIOCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
compozitor! Vladimir Tismăneanu: Al lui „Zorba Grecul”, desigur. Sunt multe lucruri la Theodorakis care pe mine mă tulbură profund. Mircea Mihăieș: Ca creație artistică. Vladimir Tismăneanu: Absolut. Sunt altele, ca creație politică, pe care le-aș pune tot În categoria tulburătoare, Însă În sens negativ. Mă refer, de pildă, la o declarație făcută nu În timpul președinției lui George W. Bush, ci În timpul celei a lui Clinton, care, oricum am privi-o, era una centru-liberală. Mircea Mihăieș: Centru-stânga. Vladimir Tismăneanu: Nu aș
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care eu l-am făcut În Fantasmele salvării. Nu sunt singurul, există o Înteagă literatură În acest domeniu. La nivelul ieșirii din arhetipuri și teoria abstractă și la cel al intrării În realitatea empirică, lucrurile devin mai complicate și mai tulburătoare. Koštunica are un trecut cunoscut. Se știe că el este cel care a tradus The Federalist Papers În limba sârbă. Mircea Mihăieș: E straniu că până În acest moment nu s-a vorbit niciodată, după știința mea, de implicarea Statelor Unite În
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
acelei clipe din viața ta, cu tine însăți, cu ceea ce erai tu pentru mine. Erai femeia căreia mâna mea îi atingea ușor umerii ce păreau reci în atmosfera sufocantă a nopții. O femeie căreia îi percepeam ca niciodată infinita singularitate, tulburătoarea unicitate de ființă iubită și care, în mod inexplicabil, se întâmpla să trăiască, în seara aceea, în acel oraș devastat, atât de aproape de o moarte accidentală sau de o moarte calculată. O femeie care refăcea marginile țesăturii, într-o noapte
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
proiectării filmului. La ieșire, s-a iscat o îmbulzeală, cea de la sfârșit, cea mai flecară, care se împrăștie cel mai încet. Am așteptat ca invitații să se scurgă unul câte unul prin deschizătura îngustă a ușii. Deodată, într-o repetiție tulburătoare, am zărit chipul unui bărbat, profilul acela discret-surâzător, al cărui zâmbet, după cum constatam acum, părea că ține seama de prezența mea. La fel ca mine, omul aștepta să se scurgă mulțimea. Am făcut câțiva pași în direcția lui. A întors
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
bătrâni, mănăstirea nu are ziduri protectoare și nici porți falnice de stejar [...] Pășind prin livada mohorâtă a mănăstirii, am ajuns în dreptul a trei cruci înfrățite, pe care scria cu litere adânci și împrospătate: Olimpiada, Fevronia și Sofia Iurașcu. Brusc, nostalgia tulburătoare din jur căpăta un nume. Ajunsesem în chiar locul copilăriei lui Mihai Eminescu” (Formula AS, nr. 691, p. 18). Preponderent incitativ, acroșul este folosit în marele reportaj. Tonul acroșului este mai dinamic și mai nervos. Scopul lui este de a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de pildă), descrierea drumului poate reprezenta jumătate din reportaj, subliniind chiar izolarea sătenilor. Uneori, predocumentarea se dovedește a fi ineficientă. Plecând de la un subiect prestabilit (de exemplu, căutătorii de aur de pe Valea Arieșului, putem ajunge, în mod neașteptat, la o tulburătoare poveste de dragoste. Nu e o mare nenorocire. Puteți schimba subiectul din mers. Dacă reportajul va fi interesant și bine scris, nimeni nu se va supăra. După luarea în posesie a locului, căutați-vă personajul (de regulă, un bătrân). Aveți
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
virtuțile ei detectivistice, dar, în lipsa unui cadru legal și a respectării deontologiei profesionale, investigația poate avea urmări nedorite, împiedicând bunul mers al cercetărilor sau încălcând grav dreptul la intimitate al subiectului. Avem nenumărate exemple în acest sens, dar cel mai tulburător din toate pare a fi cazul prințesei Diana, care, urmărită pe străzile Parisului de paparazzi, a sfârșit într-un cumplit accident de mașină. Emoția mondială stârnită de accident a dus la o lungă și nedreaptă culpabilizare a întregii bresle gazetărești
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
lui Dumnezeu. Gradul cel mai avansat de tehnicizare a termenului apare În contextul faptei lui Iuda, caracterizat ca ho paradidous, „cel care a predat”. Ancheta de mai sus, susceptibilă a fi Îmbogățită, ne conduce spre o serie de concluzii destul de tulburătoare. Observăm, din inventarul parcurs, că verbul paradidomi caracterizează acțiuni săvârșite de Dumnezeu, de Isus, de Pilat, de oameni, În general. Între aceștia se numără și Iuda Iscariotul. Nu există nici o rațiune, cel puțin de ordin filologic, pentru ca verbul respectiv să
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cu/prin (syn) mâna Îngerului care i se arătase În rug. El i-a condus afară, săvârșind miracole/semne și minuni În Egipt, și la Marea Roșie, și În pustiu patruzeci de ani” (Fapte, 7,35 sq.). Concluzia, care face ecou tulburător pasajelor de care ne ocupăm: „Tari de cerbice (sklerotracheloi), cu inimile și urechile netăiate Împrejur (exact: netăiați Împrejur la inimi și la urechi/aperitmetoi tei kardiai kai tois osin), voi Întotdeauna vă Împotriviți (antipipto: a cădea Împotriva/țineți piept) Duhului
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
luându-l cu sine, s-a cufundat sub picioarele Domnului În hăul cel adânc.” Regăsim, În vrac, elementele propuse de Dionisie din Furna și Înțelegem că, ratând Întâlnirea cu Evanghelia lui Nicodim, ratăm, implicit, Întâlnirea cu una din cele mai tulburătoare icoane din tradiția creștină. Apocalipsa lui Pavel Ca ultim exemplu am ales un text mai exotic, o capodoperă a literaturii medievale occidentale. E vorba despre Navigatio Sancti Brendani Abbatis (Călătoria pe mare a Sfântului Abate Brendan), redactată În latinește, În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
poate de tranșant: prima jumătate a cărții îi abordează pe Arghezi (experiența monahală, complexul arhetipal al dialogului cu divinitatea), Liviu Rebreanu (prezența catalitică a lui I. L. Caragiale în nuvelistica autorului Răscoalei, metaforele timpului citite prin Schopenhauer, ciclicitatea, hazardul, violența, moartea - „tulburătoarea chemare a tenebrelor” și neliniștea sufletului scindat), Camil Petrescu (Morfologii imaginare în „Rapid Constantinopol-Bioram”), Mihail Sadoveanu („psihoza întunericului și nedesimulatul complex al tenebrelor”, vânătoarea ritualică), E. Lovinescu (rezistența structurală la angoasă), Mircea Eliade (iubirea orientală și iubirea occidentală în Maitreyi
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
lume se atenuează, înlocuite fiind cu o stare de halucinație lucidă. Dezlegat de obișnuințe, privitorul are revelația inconsistenței timpului și atotputerniciei morții, a haosului existențial și trăiește cu acuitate sentimentul desubstanțializării vieții, al excluderii, al goanei spre neființă, urmărind imaginile tulburătoare din filmul derulat pe ecranul interior. Întâmplările reale deconcertează prin caracterul lor ilogic, halucinant, făcând ca visele să apară mai firești, aproape raționale. În proza lui B., fluența narațiunii, plasticitatea descrierilor, lirismul profund se completează în a reconstitui evenimente, în
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
început, și pseudonimul André Far. Având peste șaizeci și cinci de ani de activitate creatoare și manifestându-se în poezie, proză și îndeosebi în gazetărie, abordând cele mai diverse genuri în modalități originale, B. rămâne pretutindeni un liric profund, un poet modern tulburător, care își extrage inspirația din meditația continuă și pasionată asupra condiției omului contemporan, a măruntelor sau grandioaselor sale acte existențiale, într-o lume sfâșiată de ireductibile contraste, de tragedii personale și de războaie, dar și de dualitatea efemer-etern. În tot
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
lui I. Minulescu și nici „poemele cu îngeri” ale lui V. Voiculescu sau „dadaismul autohton” al jocurilor poeticești ale lui Ion Barbu. Se lasă însă câștigat de forța eruptivă a poeziilor lui O. Goga și de poemele, de un serafism tulburător sau de o titanică vigoare, ale lui T. Arghezi. Având antene mai bune pentru poezia prozei, îl încântă, la M. Sadoveanu, lirismul „înalt și grandios” și îi pronostichează, în 1905, un destin de romancier istoric. Un studiu mustind de sugestii
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
Care-n culoarea lui te cântă” (Portret). Mai cu seamă în ultimele volume, îndeosebi în ciclul Antielegii, meditația senină asupra timpului, evocarea trecutului, calmul „nedurerii” în perspectiva morții au produs poeme de un timbru special, susținut de o gravitate existențială tulburătoare. Poetul viețuiește acum într-o aparentă inactualitate - „Ai dispărut așa cum ar dormi / Rusalca în fântâna amintirii; Port umbra ta în mine, cum zidi / Manole umbra-n zidul mănăstirii” (Poem anacronic) -, fără însă a uita timpul istoric, obsedant, devenit acum parcă
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]
-
Goga a cântat pătimirea neamului său nu pe un ton clamoros, ci arborând calmul aparent al îndurării, în sonorități de vibrație psalmodică; suferințele și năzuințele semenilor săi au fost astfel exprimate în ritmuri de copleșitoare gravitate, cu inflexiuni stilistice de tulburătoare atmosferă religioasă. Cu aceeași devoțiune, s-a aplecat și asupra lui Aron Cotruș, căruia i-a prefațat mai întâi ediția de Versuri (1978) și apoi i-a consacrat studiul Resurecția unui poet (1981). Noua ediție (1995) reprezintă forma structural revăzută
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
de la 1986 la 1989, este răsucit de anonimul june strungar și prozator în cheie autoironică, retrospectiva dinspre 1997 înspre 1986 este parcursă (în tradiție camilpetresciană) de ziaristul Lucian Zvorișteanu, omul legat de urbea buclucașă prin multe fire sentimentale. Urmează revelații tulburătoare, lecții de cinism versatil, malformarea realității, spulberarea adevărurilor: Lucian află că, ani de-a rândul, actualul său redactor-șef, Danciu, a semnat cu numele lui (Zvorișteanu) diverse articole la comandă, pe ponturi vândute de Ciolfan, unele de-a dreptul periculoase
BARBU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285627_a_286956]
-
JL, 1994, 21-24; Gheorghe Grigurcu, Nicolae Balotă sau Teoria și practica rostirii, VR, 1995, 1-2; Gheorghe Grigurcu, Meditațiile religioase ale lui Nicolae Balotă, RL, 1996, 50; Alex. Ștefănescu, Un umanist își contemplă viața, RL, 1999, 4; Z. Ornea, Un jurnal tulburător, RL, 1999, 18; Glodeanu, Incursiuni, 251-269; Nicolae Balotă-75, APF, 2000, 1-2 (semnează Ion Vartic, Petru Poantă, Ion Simuț, Eugen Uricaru, Laurențiu Ulici, Sanda Cordoș, Constantin Țoiu, Ștefan Borbély, Mircea Popa, Michael Finkenthal, Irina Petraș); Michel Solomon, N. Steinhardt, Ioan Ploscaru
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
despre gulag de pretutindeni: anume ruinarea sufletului deținutului (nu neapărat nimicirea lui fizică), spre a putea fi folosit ca torționar împotriva adversarilor sistemului opresiv. Sunt de subliniat și fluența memoriilor lui, firescul rostirii, care le conferă nu doar emoția unui tulburător document de suflet, ci și calitatea de pagini de autentică literatură. B. a scris și poezie, în limba română, ca și în grai aromân. În mod deosebit este de menționat culegerea Cântiți tră niagărșiri [Cântece spre neuitare] (1996). Sorgintea celor mai multe
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
trec peste harpă, cad...” (Coșmar). Poemele, elegiace sau senzuale, descriu cel mai adesea peisaje exotice (porturi, mări, țărmuri, orașe), iar România este prezentă ca peisaj interior, ținut de taină care se suprapune dureros spațiilor exterioare. Starea de dor este „radiografiată” tulburător, convingând prin simplitate și naturalețe: „tu vezi un bulgăr de humă / și-n somn strângi în pumni Țara Bârsei: / acesta e dorul” (Radiografia cuvântului dor). Sinceritatea patriotismului lui B. este dezarmantă în poeziile angajate politic, care-i exprimă încrederea într-
BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
de altădată. Conceput în manieră retorică, poemul are o arhitectură caracterizată prin simetrie, recurgând mereu la antiteză și repetiție. Pasajele de exaltare eroică și viziunile profetice alternează cu efuziunea lirică și cu tânguirea biblică, elegiacă. Mai ales sub raportul muzicalității, tulburătorul poem e un moment însemnat în proza poetică românească. Ediții: N. Bălcescu, Cântarea României, Paris, 1850; ed. în Istoria românilor sub Mihai-Vodă Viteazul, publ. A. I. Odobescu, București, 1878, 553-581; ed. îngr. și introd. N.I. Apostolescu, București, 1914. - Alecu Russo, Cântarea
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
înainte de reportajul maiestuos retoric al lui Geo Bogza). Îmbătat de întinderea „nețărmurită” a pustiei și de reverberațiile magice ale luminii, C. cutreieră un Orient în care istoria se sublimează în metafizic (Pătrar de veghe, 1938). Moartea, atotstăpânitoare în deșertul hipnotic (tulburător prin „dumnezeiasca lui singurătate”), și viața, supusă eternelor năruiri (care încă mărturisesc despre civilizațiile de odinioară), formează supratema rafinat-penetrantelor însemnări, a căror exaltare nu face decât să confere un plus de intensitate reflexiei și un spor de vrajă imaginarului oniric
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
chiar atât de puternică. În mințile celor din jurul tău poți să intri cu un simplu "vreau", dar nu te lăsa luat de val. Să nu te pierzi în mintea celui în care intri! Nu pot să spun că nu era tulburător ceea ce-mi spunea. Nu afli în fiecare zi că poți citi mințile celor din jur printr-un singur "vreau" sau că poți înnebuni dacă dai buzna din greșeală în gândurile altcuiva. Totuși, nu înțeleg de ce eram atât de... calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]