2,079 matches
-
absida altarului). Deasupra naosului s-a aflat o turlă hexagonală care se sprijinea pe două baze: prima pătrată și a doua hexagonală și avea patru ferestre dispuse în cele patru puncte cardinale. Laturile turlei erau separate prin brâuri dispuse vertical. Turla a fost înlăturată ulterior pentru a aduce construcția la forma originală. Catapeteasma bisericii datează din secolul al XIX-lea, fiind renovată în 1854 de către zugravul Fialcondri din Suceava și în 1897 de pictorul Gheorghe Berlinschi (1855-1929) din Satu Mare (în prezent
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
o călătorie în Moldova începând din ianuarie 1653, a găsit la Scânteia o "„biserică mare, nouă, construită de sus-numitul domn [Vasile Lupu], făcător de fapte bune, iubitor de ziduri de biserici în lumea întreagă, și închinată Sf. Paraschiva, cu două turle înalte, avântate și cu două cruci aurite”". Cea de-a doua biserică din Scânteia avea hramul „Sf. Paraschiva” și este atribuită domnitorului Vasile Lupu, fiind anterioară anului 1636. În urma unei cercetări arheologice a ruinelor acelui lăcaș de cult în anii
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
plan. Pronaosul servește și de cameră a mormintelor, pe partea nordică aflându-se cripta cu osemintele ctitorilor, străjuită de un monument funerar din marmură albă. Pronaosul are o cupolă semicilindrică susținută și întărită pe arcuri transversale. Deasupra pronaosului se înalță turla clopotniței de formă pătrată cu patru ferestre în arc bizantin și cu acoperișul în cupolă, în formă de bulb cu o cruce în vârf. Pronaosul este despărțit de naos prin pilaștri aflați la nivelul zidurilor pe care se reazemă arcul
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
și altar. Pridoviorul are formă pătrată și este mai scunde decât celelalte încăperi. La partea superioară a pronaosului se află cafasul, unde se ajunge prin urcarea unei scări aflate într-o nișă din zidul nordic. Deasupra pronaosului se află o turlă clopotniță cu acoperiș în formă de bulb. Absida altarului are formă semicirculară și este decroșată față de restul construcției. Biserica nu este pictată în interior. Singurele porțiuni pictate sunt pe cupola naosului și pe pandantivii cupolei. Pereții interiori sunt văruiți în
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
temelie. A fost clădită de proprietarii Palada în anul 1864 în forma care este astăzi și deservește enoriașii din satul Novaci-străini. Biserica este clădită din lemn pe o temelie de piatră, tencuită cu var pe dinăuntru și afară, cu o turlă deasupra naosului. Nu este pictată în afară de catapeteasmă. Are formă de corabie și este acoperită cu tablă zincată. Nu are inscripții interioare sau exterioare. Patrimoniul mobil cuprinde 8 icoane, cea mai veche datează de la 1816. Icoanele Împărătești cu Domnul Iisus Hristos
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]
-
interesant și important din punct de vedere spiritual este că aceasta a fost singura biserică cu un program de slujbe permanent, fiind deschisă 12 ore pe zi. A fost ridicată în stilul gotic, iar la 1877 a suferit o modificare, turlele fiind făcute în stilul rusesc, în formă de ceapă. Este concepută pe lățime, lucru care se vede mai ales la fațadă vastă, lucrata pe mai multe planuri, unul dintre acestea, poligonal, apărând că un pseudofronton și având în mijloc o
Biserica Sfânta Vineri din Ploiești () [Corola-website/Science/320069_a_321398]
-
pe mai multe planuri, unul dintre acestea, poligonal, apărând că un pseudofronton și având în mijloc o mare rozeta. Această fațadă, bogată ornamentație exterioară, corpurile paralelipipedice care servesc drept postament turnurilor aduc o contribuție baroca stilului neoclasic al lucrării, în timp ce turlele aparțin stilului tradițional românesc (nu fără influențe rusești la cupolele bulbucate). În 1880, biserica a fost pictată de Gheorghe Tattarescu, care a realizat aici una dintre cele mai bune lucrări ale sale. Biserică Sfântă Vineri Ploiești Program Liturgic Luni și
Biserica Sfânta Vineri din Ploiești () [Corola-website/Science/320069_a_321398]
-
Dumitrescu, fost protopop, un om energic și perseverent, au recurs la talentul și experiența arhitectului Toma T. Socolescu, solicitându-i să întocmească proiectul de reconstrucție a bisericii. Acesta i-a imprimat o înfățișare masivă, impunătoare, amplificată atât de cele două turle din față, cât și de intrarea monumentală, cu coloane înalte, sugerând tradiția populară românească. Biserica are formă de cruce, iar în cuprinsul său se desfășoară, într-o unitate perfectă, toate încăperile tradiționale: pridvor, pronaos, naos și altar, deasupra cărora se
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
cât și de intrarea monumentală, cu coloane înalte, sugerând tradiția populară românească. Biserica are formă de cruce, iar în cuprinsul său se desfășoară, într-o unitate perfectă, toate încăperile tradiționale: pridvor, pronaos, naos și altar, deasupra cărora se înalță trei turle, dintre care cea mare peste naos. Pictura în ulei a fost executată, între anii 1932-1936, de pictorul italian Umberto Marchetti, care fusese adus cândva de către regele Carol I pentru decorarea bisericilor de pe domeniile Coroanei. Picturile sale impun prin culorile vii
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
de un număr de alte 52, de autori necunoscuți. Printre acestea se află și aceea reprezentând pe Sf. Pantelimon, patronul bisericii, având dimensiunile de 1,33/0,95, datând din 1863. Așa cum arătam, la cutremurul din 1940, s-au prăbușit turla mare și o parte din zidurile naosului. Pe baza unui proiect din 1946, s-au executat, din beton armat, stâlpii și centurile de susținere a turlei, care a fost rezidită, s-au refăcut zidăria naosului, acoperișul, tencuiala interioară și exterioară
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
0,95, datând din 1863. Așa cum arătam, la cutremurul din 1940, s-au prăbușit turla mare și o parte din zidurile naosului. Pe baza unui proiect din 1946, s-au executat, din beton armat, stâlpii și centurile de susținere a turlei, care a fost rezidită, s-au refăcut zidăria naosului, acoperișul, tencuiala interioară și exterioară etc. Aceste lucrări sunt consemnate într-o pisanie scrisă pe placă de marmură albă, amplasată sub fereastra din camera dreaptă a pridvorului, pe care o publicăm
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Iordache și alții. Arhitect - M. Râdulescu Paroh fiind Pr. Al. Slăvescu Primar - Gh. Vidrașcu " Lucrările de consolidare și refacere au continuat cu tencuirea, în 1956, a pereților naosului, iar în 1964-1965 cu reparații, tencuieli și zugrăveli la pronaos, pridvor și turlele mici. În anul 1966, lucrările de reparații au ajuns la acoperiș, schimbându-se învelitoarea veche din tablă cu alta nouă. Unul dintre elementele cele mai valoroase, care completează în chip fericit ideea de echilibru și armonie, este prezența unui întreg
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
în tehnica frescă în anul 1982 de pictorul prof. univ. Petre Achițenie din București". Caracteristica noii picturi constă în supradimensionarea staturii sfinților, în tablouri ample și culori mai închise, manieră cu totul diferită de neoclasicismul renascentist al lui Marcheti. În turla mare, se află chipul Mântuitorului, scene reprezentând Cina cea de taină și Punerea în mormânt; în absida de sud a naosului sunt pictate tablourile: Nașterea Domnului, Mântuitorul în scaunul judecății, Sjinții Mucenici, Sf. Teodor Tiron, Sf. Gheorghe și Sf. Mina
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
Sf. Haralambie. La 1 mai 1998 a fost numit paroh la Biserica Sf. Pantelimon din Ploiești, implicându-se, de asemenea, cu osârdie și spirit practic în efectuarea lucrărilor de reparații exterioare și consolidări, tencuieli, vopsitorii, schimbarea acoperișului bisericii și a turlelor, construirea și dotarea noii clopotnițe și a cancelariei parohiale, alături de enoriași și de alți credincioși din oraș. Are doi copii, Teodora și Laurențiu, ambii elevi. Alături, în toate aceste preocupări, se află preotul conslujitor Hagiu Ilie Gabriel, născut în 1961
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
var hidraulic. Lungimea bisericii la interior este de 25,85 m iar la exterior 28 m. Lățimea din interior este de 6,4 m (pronaos) și 13 m (sânii). Înălțimea în interior 6,8 m (pronaos) și 19 m (la turla „Pantocratorului”). În exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
război mondial pridvorul a fost bombardat și distrus complet. (24 aprilie 1944) În locul pridvorului s-a construit o marchiză cu geamuri . Ușa pridvorului din fier forjat vopsit negru cu cruciulițe din bronz a rămas. Până în anul 1944 biserica avea 4 turle : 3 mici și una mare. Prin distrugerea pridvorului , biserica a rămas cu o singură turlă. În anul 1949 s-a descoperit că și turla mare a bisericii este în pericol să se prăbușească. S-a luat hotărârea demolării turlei și
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
a construit o marchiză cu geamuri . Ușa pridvorului din fier forjat vopsit negru cu cruciulițe din bronz a rămas. Până în anul 1944 biserica avea 4 turle : 3 mici și una mare. Prin distrugerea pridvorului , biserica a rămas cu o singură turlă. În anul 1949 s-a descoperit că și turla mare a bisericii este în pericol să se prăbușească. S-a luat hotărârea demolării turlei și contruirea alteia mai mici, consolidată la bază. . În anul 1956,25 iulie, s-au început
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
fier forjat vopsit negru cu cruciulițe din bronz a rămas. Până în anul 1944 biserica avea 4 turle : 3 mici și una mare. Prin distrugerea pridvorului , biserica a rămas cu o singură turlă. În anul 1949 s-a descoperit că și turla mare a bisericii este în pericol să se prăbușească. S-a luat hotărârea demolării turlei și contruirea alteia mai mici, consolidată la bază. . În anul 1956,25 iulie, s-au început lucrările de restaurare a bisericii, care constau în refacerea
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
4 turle : 3 mici și una mare. Prin distrugerea pridvorului , biserica a rămas cu o singură turlă. În anul 1949 s-a descoperit că și turla mare a bisericii este în pericol să se prăbușească. S-a luat hotărârea demolării turlei și contruirea alteia mai mici, consolidată la bază. . În anul 1956,25 iulie, s-au început lucrările de restaurare a bisericii, care constau în refacerea turlei mari. În timpul lucrărilor turla s-a prăbușit în mijlocul bisericii. Astfel, biserica trebuia consolidată de la
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
mare a bisericii este în pericol să se prăbușească. S-a luat hotărârea demolării turlei și contruirea alteia mai mici, consolidată la bază. . În anul 1956,25 iulie, s-au început lucrările de restaurare a bisericii, care constau în refacerea turlei mari. În timpul lucrărilor turla s-a prăbușit în mijlocul bisericii. Astfel, biserica trebuia consolidată de la temelie. În perioada 1962-1970 s-au refăcut temeliile exterioare, s-a construit pridvorul cu vitralii. În anul 1977 s-au început lucrările de restaurare a picturii
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
în pericol să se prăbușească. S-a luat hotărârea demolării turlei și contruirea alteia mai mici, consolidată la bază. . În anul 1956,25 iulie, s-au început lucrările de restaurare a bisericii, care constau în refacerea turlei mari. În timpul lucrărilor turla s-a prăbușit în mijlocul bisericii. Astfel, biserica trebuia consolidată de la temelie. În perioada 1962-1970 s-au refăcut temeliile exterioare, s-a construit pridvorul cu vitralii. În anul 1977 s-au început lucrările de restaurare a picturii și alte reparații datorate
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
nu părea să necesite mari reparații, dar în vara anului 1986 un nou cutremur lovește. Pereții bisericii se crapă și ștucatura superioară cade. În anul 1987 se începe consolidarea pereților bisericii. Cutremurul din 1991 duce la necesitatea consolidării și a turlei, care prezentași ea crăpături. Tot acum se construiește de jur-împrejurul bisericii un pavaj de beton. Anii 2001-2003 vin cu noi și costisitoare lucrări de consolidare a bisericii. Se realizează o subzidire (temelia fiind din cărămidă) cu beton și fier beton. Apoi
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
cu foiță de aur , ramele unor icoane și scaunul împărătesc deasemenea. Policandrul din centrul bisericii este recondiționat. Sobele cu gaze sunt înlocuite și se introduce încălzire centrală. În anul 2008 încep alte lucrări de restaurare a exteriorului bisericii : vopsire acoperiș , turlă și pereți cu bronz și var lavabil. Curtea Bisericii Curtea bisericii are o suprafață de 2050 mp. A fost împrejmuită cu zid de cărămidă, șipcă și scânduri. Apoi , gardul din partea de sud a fost înlocuit cu plăci de beton (71
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
dată, inscripționată pe ușile împărătești, este „1880, Fevrua. 28”. Biserica cunoaște în existența ei mai multe refaceri radicale, adică reconstrucții din temelii, ceea ce explică controversele legate de anul construirii ei. Biserica este contruită din lemn de stejar, tip navă cu turla clopotniță. Pridvorul este sprijinit pe stâlpi de lemn legați între ei în arce frânte. Pe fațadă se află icoana de hram. Cea mai veche icoană din biserică se află în pronaos și îl reprezintă pe Sfântul Ioan Botezătorul ținând în
Biserica de lemn din Ponoarele () [Corola-website/Science/320162_a_321491]
-
Marinescu (1913 -1950) și pr. Alexandru Ionescu (1931-1950). 1944: Biserică este grav avariată în cutremurul din 1940 și bombardamentele din 1944. 1949 - 1971: Încep reparațiile: pr. Stelian Marinescu (†1978), continuate de către pr. Dumitru Popescu, paroh (1950-1970), care înlătura molozul, rezidește turlele, planșeul central și sânurile laterale. Pictură în frescă și mozaic a fost executată de maeștrii Gheorghe Răducanu și Iosif Vass (1972-1976), pr. paroh suplinitor Ion Surubaru (1973) și pr. Paroh Ion Cristache (1974-1976). Până în 1971 s-a slujit numai în
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]