10,815 matches
-
ceva, Ioane? Acolo...un bolindete? Nea Ion a dat din mână a lehamite și a spus sictirit: -Lasă-mă în pace cu bolindeții! Ne-a mâncat în fund pe amândoi. Înțeleg copiii...de...sunt copii! Dar noi? Oameni în toată firea! Turnă pe gât cu sete vreo două pahare. Între timp, mama scotea de pe mine paltonașul, hăinuța, ghetuțele...După fiecare, exclama stupefiată : -Aooleuuu! Aoaaoleuuu! Se trezise și surioara mea, care chicotea când se văita mama. Eu tăceam chitic și scoteam limba la
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
niște cai bătrîni, să le-ncălzesc cu vodkă prin poduri igrasioase, de parcă aș aprinde, cald, focul pe la stîni. Dar nu mi-ai spart în creștet frumosul ou de aur, și-mi năvăleau țînțarii în ochi cînd mă-nsuram, mi-au tot turnat mișeii la basme c-un balaur, m-au descîntat țiganii cînd fluturi călăream. Privește-ți deci de-acolo, c-un telescop, lucrarea, sînt cel ce-adorm în ploaie și mă trezesc ningînd, mai dă o cărămidă pe șmirghel, lasă-ți
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
niște cai bătrîni,să le-ncălzesc cu vodkă prin poduri igrasioase,de parcă aș aprinde, cald, focul pe la stîni. Dar nu mi-ai spart în creștet frumosul ou de aur,și-mi năvăleau țînțarii în ochi cînd mă-nsuram,mi-au tot turnat mișeii la basme c-un balaur,m-au descîntat țiganii cînd fluturi călăream.Privește-ți deci de-acolo, c-un telescop, lucrarea,sînt cel ce-adorm în ploaie și mă trezesc ningînd,mai dă o cărămidă pe șmirghel, lasă-ți
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
dai - / Din cei trei pe care îi ai - L-ar învăța o meserie, / Luându-l la cojocărie.” Din vorbă-n vorbă, negreșit, / La casa caprei au sosit. „Hai, șezi cumetre!” - capra spuse / Dupăce-ntâi ea îi aduse Scaunul care l-a turnat / Din ceară și l-a așezat Deasupra, chiar pe rogojina / De peste groapa cu pricina. „Ia și mănâncă, te rog eu, / Din ce ne dete Dumnezeu!” Sarmale-n strachină a pus / Și lupului i le-a adus. Lupul le-a înghițit
CAPRA CU TREI IEZI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383224_a_384553]
-
braț, semn că, fără voie, am vătămat totuși pe cineva. Am fost proclamat Erou pentru că din cei patruzeci de bărbați din Stațiune participanți la război, doar eu m-am întors. M-au sărbătorit zile-n șir. Tot șampanie mi-au turnat și-atunci: pentru asta, mereu, de Ziua Victoriei, amintindu-mi, mă îmbăt. O dată pe an, sunt purtat pe umeri, pe brațe, zvârlit în aer, scăpat pe caldarâm; un drapel scos de sărbătoare, agitat, sărutat, aruncat, la sfârșitul serbării. Sunt jucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
o Ordonanță. În felul acesta, prin necinstea câtorva indivizi, întăresc vigilența unui oraș. Sau voi scrie despre ADEVĂR. Filozoful va fi singurul personaj. Va reieși că adevărul e o mare minciună. E ca apa: ia forma vasului în care o torni. Îngheață sau se evaporă. I-aș astupa gura și Actorului, cu Socratele lui, corupătorul acela de minți tinere; nu a fost capabil să-i dovedească Xantipei nimic... Toate cărțile Romancierului nu fac, la un loc, cât o pagină din jurnalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
scrisese. Se simțea istovit, migrena Îi zvâcnea În tâmple, somnul era Încă departe. — Cu siguranță, așa e. Ipoteza contrară sfidează rațiunea și evidența, murmură el, trecându-și mâna peste frunte. Pe masă se aflau un urcior plin și două cupe. Turnă apa Într-una dintre ele până când se revărsă, făcând pe jos o baltă. De acolo, pârâiașul prinse să curgă peste pavajul din cărămizi, urmându-le neregularitățile și infiltrându-se Într-o crăpătură din pardoseală, unde se făcu nevăzut. — Coboară. Coboară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
-o se semene cu chipul acoperit de plăgi al unui bolnav. Dar mâinile și gâtul păreau neatinse, lipsite de ulcerații. Făcându-și curaj, ridică mâneca tunicii până la cot. Nici acolo nu exista nici o urmă de molipsire. Probabil că varul fusese turnat pe fața omului cât timp acesta era Încă În viață, arzându-l, și se Întărise Însoțindu-l În spasmele agoniei. Pe timpul examinării, Dante lăsase să Îi cadă vălul din dreptul gurii. Bargello interpretă acest lucru ca pe ceva liniștitor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
după ce adresase un salut grăbit Întregii adunări, că masa dumitale s-ar putea reduce la o adunătură nesuferită de calici și de escroci? Ce regiuni ale cercetării filosofice vei trata În opera dumitale? adăugă el așezându-se lângă Veniero și turnându-și vin În cupa venețianului — Pe toate, răspunse priorul cu răceală, scandând cuvintele. Rânduite pe teme. De la forma cosmosului până la tainicele mișcări ale sufletului. Și voi Încheia cu virtutea cea mai sublimă până la care ne e dat să ajungem. — Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să Îl Însoțească. Laboratorul era situat Într-o vastă subterană cu tavanul jos, ticsită cu mari recipiente din aramă și cu pietre de moară pentru fărâmițare și amestecarea culorilor. Miasme grele făceau aerul aproape irespirabil. Flavio era singur și tocmai turna o substanță Într-unul din ceaune cu o măsură din sticlă. Dante Îl văzu schimbând câteva vorbe cu Însoțitorul său, iar apoi Îi ieși În Întâmpinare și avu impresia că solicitudinea acestuia urmărea mai cu seamă să Îl distragă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
căderea zidului Berlinului, și unui tânăr polonez i s-a cerut să trateze subiectul „Polonia și marxismul”. Omul s-a lansat cu aplomb Într-o filipică virulentă, scuză-mi pleonasmul, la adresa fostului regim politic din țara sa, căruia i-a turnat În creștet toate nenorocirile și insanitățile cu putință. Comisia a ascultat cu atenție și răbdare, iar la sfârșit, prezidentul ei i-a spus: „Ne-ai prezentat un excelent pamflet, dar, tinere dragă, știința este altceva”. Bănuiesc că nu e nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
era o femeie cât malu forfotind printre drumeți cu o mână în șolduri, cu cealaltă trăgând după ea un fel de om. Pe cât era ea de împlinită, pe atât era dânsul de teșit. Sub brațul drept, dânsul ținea un butoiaș. Toarnă aici! glăsuia gros Stăniloaia și omulețul se apleca și turna din butoiaș vreunui călător însetat. Toarnă și-aici! poruncea patroana și dânsul se pleca ascultător. Toarnă, toarnă, ce stai? se stropșea hangița când băietul da să răsufle, căci nu ținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mână în șolduri, cu cealaltă trăgând după ea un fel de om. Pe cât era ea de împlinită, pe atât era dânsul de teșit. Sub brațul drept, dânsul ținea un butoiaș. Toarnă aici! glăsuia gros Stăniloaia și omulețul se apleca și turna din butoiaș vreunui călător însetat. Toarnă și-aici! poruncea patroana și dânsul se pleca ascultător. Toarnă, toarnă, ce stai? se stropșea hangița când băietul da să răsufle, căci nu ținea butoiul decât c-o mână, de cealaltă neslăbindu-l Stăniloaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
după ea un fel de om. Pe cât era ea de împlinită, pe atât era dânsul de teșit. Sub brațul drept, dânsul ținea un butoiaș. Toarnă aici! glăsuia gros Stăniloaia și omulețul se apleca și turna din butoiaș vreunui călător însetat. Toarnă și-aici! poruncea patroana și dânsul se pleca ascultător. Toarnă, toarnă, ce stai? se stropșea hangița când băietul da să răsufle, căci nu ținea butoiul decât c-o mână, de cealaltă neslăbindu-l Stăniloaia. Când drumețul dădea paharul peste cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
împlinită, pe atât era dânsul de teșit. Sub brațul drept, dânsul ținea un butoiaș. Toarnă aici! glăsuia gros Stăniloaia și omulețul se apleca și turna din butoiaș vreunui călător însetat. Toarnă și-aici! poruncea patroana și dânsul se pleca ascultător. Toarnă, toarnă, ce stai? se stropșea hangița când băietul da să răsufle, căci nu ținea butoiul decât c-o mână, de cealaltă neslăbindu-l Stăniloaia. Când drumețul dădea paharul peste cap, femeia își trăgea mâna din șolduri și-o întindea după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe atât era dânsul de teșit. Sub brațul drept, dânsul ținea un butoiaș. Toarnă aici! glăsuia gros Stăniloaia și omulețul se apleca și turna din butoiaș vreunui călător însetat. Toarnă și-aici! poruncea patroana și dânsul se pleca ascultător. Toarnă, toarnă, ce stai? se stropșea hangița când băietul da să răsufle, căci nu ținea butoiul decât c-o mână, de cealaltă neslăbindu-l Stăniloaia. Când drumețul dădea paharul peste cap, femeia își trăgea mâna din șolduri și-o întindea după plată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ca ei. Ori nu-ți place că te fac domn? — Da’ cine e Buhuș ăsta? întrebă Metodiu. — Cin’ să fie? - oftă Parnasie. Ia acolo, un copil de pripas, l-a crescut Stăniloaia pe lângă ea de mic, o mai ajută, mai toarnă ici, mai toarnă colo, că de, așa gospodărie nu-i ușor de ținut. în vremea asta, hangița și Buhuș se apropiară de foc. — Ce-i, mă, ce stați aici? - îi luă Stăniloaia în primire. Povestiți, ai? Ce povestiți, mă? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu-ți place că te fac domn? — Da’ cine e Buhuș ăsta? întrebă Metodiu. — Cin’ să fie? - oftă Parnasie. Ia acolo, un copil de pripas, l-a crescut Stăniloaia pe lângă ea de mic, o mai ajută, mai toarnă ici, mai toarnă colo, că de, așa gospodărie nu-i ușor de ținut. în vremea asta, hangița și Buhuș se apropiară de foc. — Ce-i, mă, ce stați aici? - îi luă Stăniloaia în primire. Povestiți, ai? Ce povestiți, mă? Nu luați nimic? — Mulțumim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Povestiți, ai? Ce povestiți, mă? Nu luați nimic? — Mulțumim frumos, păcatele noastre, dar nu servim - răspunse Surduc. Adică vinul meu nu e bun, ai? Păi ce povestitori sunteți voi dacă nu beți din vinul meu care pentru voi se varsă? Toarnă-i, mă! - zise ea către Buhuș. — Nu turna, amice! se feri Parnasie. Nu-i frumos să torni dacă omul nu gustă. Pe de altă parte, noi n-avem cum îți plăti decât cu povești. — Povești, ai? N-am eu destule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Mulțumim frumos, păcatele noastre, dar nu servim - răspunse Surduc. Adică vinul meu nu e bun, ai? Păi ce povestitori sunteți voi dacă nu beți din vinul meu care pentru voi se varsă? Toarnă-i, mă! - zise ea către Buhuș. — Nu turna, amice! se feri Parnasie. Nu-i frumos să torni dacă omul nu gustă. Pe de altă parte, noi n-avem cum îți plăti decât cu povești. — Povești, ai? N-am eu destule povești pe cap? Să le mai ascult și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Adică vinul meu nu e bun, ai? Păi ce povestitori sunteți voi dacă nu beți din vinul meu care pentru voi se varsă? Toarnă-i, mă! - zise ea către Buhuș. — Nu turna, amice! se feri Parnasie. Nu-i frumos să torni dacă omul nu gustă. Pe de altă parte, noi n-avem cum îți plăti decât cu povești. — Povești, ai? N-am eu destule povești pe cap? Să le mai ascult și pe-ale voastre? Dacă tot ți-ai plecat urechea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
duruind pe sub pat, ieși la iveală plin de scame și se opri lovindu-se cu un clinchet de un lighean. Din lighean zbură o muscă mare, verzuie. — Te rog să nu-ți faci o impresie greșită despre mine - spuse Cosette turnând în cești. Dacă te-am invitat aici, nu înseamnă că îți accept prietenia. Mie-mi place foarte mult să stau de vorbă cu oamenii, să schimb păreri, monezi, dar știi cum e lumea, crede că dac-a intrat aici... Apropo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cu șapca dată pe ceafă; zărindu-l pe hangiu, se duse cu pași mari spre el, îl apucă de umeri și-l sărută apăsat de trei ori pe obraji, strigând: — Am venit, pane Macek! — Mă bucur, mă bucur! - rânji hangiul, turnând în pahare. Insul mai înalt se întoarse spre ai săi și deschise gura să scoată și el un chiot, dar dădu cu ochii de cei doi călugări. — Stoooi! - răcni el în loc să chiuiască. Ceilalți se potoliră ca prin farmec. Insul înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ea un gânditor; un poet inspirat ar fi văzut în ea o muză; o partitură și-ar fi găsit interpretul ideal; o complicată problemă șahistă și-ar fi aflat cu ea dezlegarea; un costum bikini i-ar fi venit ca turnat; emanciparea ar fi câștigat o adeptă coerentă etcaetera etcaetera. Nimic, vai, din toate acestea; doar stuful, mirosul de nămol, droaia de copii și bărbatul ursuz și cărpănos care săptămânal îi trăgea câte o mamă de bătaie soră cu moartea. Situația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Metodiu. — Să zicem că sunt și eu omul lor - zise grecul. Ia, hai, spune, câți îi urâți? îi urâți individual sau v-adunați într-un grup? — Ne-adunăm într-un popor și-i urâm pe capete - se enervă Metodiu. Poftim, toarnă-mă! — Ești sincer, dom’le, bravo! - zâmbi grecul. Stai liniștit, nu sunt iscoadă. Și nici dumneata nu ești. Mai ia, te rog, o portocală. Episodul 223 PASAGERI NOI După acestea, discuția continuă mai liniștită, mai firească. Negustorul Georgios îi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]