5,770 matches
-
făcea parte din ființa sa... îl năpădea dragostea, privind mânzul, cum alerga liber pe lângă maică sa. -Ce mânz frumos aveți, striga un sătean către ei... bunicul și cu nepotul își dădeau din cap în același mod. După un trap pe ulițele satului încetiniră ritmul sus pe deal, așa se apropiară de locul lor, de unde puteau să strângă niște crengi uscate. Pe seară într-un ritm încetinit intrară în sat, voiră să guste din belșug, din liniștea locului, din zumzetul obosit al
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
unei bătrâne ce ieșea din magazinul mixt, alăturat: - Sărut mâna, mamaie! Unde locuiește familia Gheorghe? - Care? Că e mai multe la noi în sat! - Păi, cea care are un băiat de îl cheamă Bradu. - Păi, muică, o iei pe prima uliță la dreapta și cam în capătul ei, înainte să ieși în câmp, e casa lor. Da, ‘tălica cine ești? - Sunt nora lor, soția lui Bradu. - Aaa!... s-a auzit și pe la noi că a avut ceva probleme, acolo pe unde
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
turcii! - Ieși, fă, la poartă, că-ți veniră neamurile! Femeia se încălță pe piciorul gol cu niște papuci din cauciuc aflați în dreptul ușii și veni la poartă. Îi trase un picior și o înjurătură câinelui pentru a nu ieși în uliță, deschise poarta și privi îndelung și chiorâș la femeia însoțită de cei trei copii, după care zise:Probabil tu ești Frosa! Bag de seamă că nu prea ai avut mare grijă de Bradu, dacă a ajuns la Mititica...eu știu
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
7 școli primare de băieți, 5 școli primare de fete, o școală mixtă, 4 școli evreiești, două școli bulgare și câte o școală a comunităților rusă, greacă și turcă 602. Cu toate acestea, "orașul avea o înfățișare orientală înapoiată, cu ulițe înguste, nepavate ori pavate în parte cu (...) bolovani"603. În primii ani ai administrației românești "primăria a trebuit să (...) cheltuiască sume importante de bani, pentru alinierea și pavarea a cel puțin 2-3 străzi, ca să dea o mai bună înfățișare cel
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în mijlocul unei regiuni pădurose"1162. Satul Făgărașul Nou era așezat la izvoarele pârâului Rosti, la 3 km S-V de satul Urumbei. Acesta "e un sat de curând fondat de mocani, care au case destul de bune, așezate pe o singură uliță"1163. Conform rezultatelor alegerilor comunale din anul 1880 au fost desemnați membrii ai consiliului comunal, domnii: Ion Niță, Marin Cocoru, Marin Gheorghe, Mustafa Alibei și Amet Suliman 1164. Alături de aceștia, au fost numiți consilieri în comuna Urumbei, domnii Ilie Șerbănescu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pot să-mi blestem mama, pe care am iubit-o - Când ura cea mai crudă mi s-a părea amor... Poate-oiu uita durerea-mi și voiu putea să mor. Străin și făr-de lege de voiu muri - atunce Nevrednicu-mi cadavru în ulița l-arunce, Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă, Ce-o să amuțe cânii, ca inima-mi s-o rumpă, iar celui ce cu pietre mă va izbi în față, Îndură-te, stăpâne, și dă-i pe veci vieață! Astfel
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Pe pământ lor li se pare că se nărue tot cerul... Mircea însuși mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare; Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți, Printre cetele păgâne trec rupîndu-și large uliți; Risipite se-mprăștie a dușmanilor șiraguri, Și, gonind biruitoare, tot veneau a țării steaguri, Ca potop ce prăpădește, ca o mare turburată - Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată. Acea grindin-oțelită înspre Dunăre o mână, Iar în urma lor se
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
noștri vre un falnic juvaer? {EminescuOpI 150} Au la Sybaris nu suntem, lângă capiștea spoielii, Nu se nasc glorii pe stradă și la ușa cafenelii? N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți În aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii? Au de patrie, virtute nu vorbește liberalul, De ai crede că vieața-i e curată ca cristalul? Nici visezi că înainte-ți stă un
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
olaltă, ce va spune veacuri încă, Pîn-ce soarele s-o stinge în genunea cea adâncă. Ce? Când luna se strecoară printre nouri, prin pustii, Tu cu lumea ta de gânduri după ea să, te ații? Să aluneci pe poleiul de pe ulițele ninse, Să privești prin lucii geamuri la luminile aprinse Și s-o vezi înconjurată de un roiu de pierde-vară, Cum zâmbește tuturora cu gândirea ei ușoară? S-auzi zornetul de pinteni și foșnirile de rochii, Pe când ei sucesc musteața, iară
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
drumul cobora și urca, dar ducea Întruna mai jos, trecând printre sate și hățișuri. În afara satelor erau podgorii. Câmpurile erau maronii, iar butucii de viță - deși și neîngrijiți. Casele erau foarte albe și bărbații, Îmbrăcați de duminică, jucau popice pe uliță. Rezemați de unele din zidurile caselor creșteau perii, cu crengile ca niște candelabre profilate pe albul pereților. Perii fuseseră stropiți cu piatră-vânătă și pereții caselor erau mânjiți cu pete metalice, de un albastru-verzui. În jurul satelor cu podgorii erau mici poieni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
agită în zbor, dar mâini nevăzute, Aștern, pe pământ, cărări neștiute. Când fluieră vântul balada de dor, Le udă și lacrima plânsă de nor... Doar satul, tăcut, prin zarea pustie, Adună la piept prinosul de glie. Un nor zăbovește în ulița mea Și valuri de ceață aruncă pe ea. Bătrânul își plânge iar crengile goale, Compun un poem de moarte și jale. Se face-ntuneric, nici stele nu sunt. Amară e doina-ntre cer și pământ. Dar oamenii unde-s, că
Melancolie by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83220_a_84545]
-
mare, frumoasă și foarte bogată. Și Alina, Cristinel, Adrian, Tamara, Sorin și Sorina... sunt de părere că acesta-i locul cel mai plăcut din toată ograda bunicilor. Din primăvară, de timpuriu, până aproape de căderea fulgilor de nea, livada răspândește-n ulița-ntreagă parfumuri dintre cele mai felurite și mai îmbietoare. Iar dacă vii mai aproape de ea și-i deschizi portița, o să te-ntâmpine zâmbetul îmbujorat al cireșelor de mai, sau surâsul plin de voioșie al pietroaselor, sau obrăjorii parfumați ai merelor
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
dintre ele și, tot de aceea, așteaptă, mereu, cu mult dor, să le revadă. În sat mai sunt și mulți alți copii, prieteni de-ai lor, cu care Sorin și Sorina nu se mai satură să se joace, să colinde ulițele toate; sau să se ducă-n pădure să vadă ce mai fac alunii, cornii, mierea-ursului, scorușii... De cum au coborât povârnișul, care le spune că au intrat în sat, se vede casa bunicilor: înaltă, frumoasă, acoperită cu țiglă, cu ferestrele strălucind
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
l-au poreclit „copilul nopții”. Iar el este așa cu adevărat. Vreți să știți de ce? Ascultați! L-au găsit într-o noapte fără lună și fără stele. Veniseră la casa bunicilor aproape toți nepoțeii. Zburdălnicia vacanței le purtase pașii pe ulițele satului, apoi pe cărările umbroase și tainice ale pădurii sau pe culmea îmbietoare a dealului din apropiere. În toate aceste locuri, care devin, în fiecare vară, parcă mai frumoase, alți și alți copii de-o seamă cu ei se jucau
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
furtuna amenința să vină, bunicul a pornit într-acolo unde se auzea larma cea mai mare. Alături de el, plecaseră nenumărați alți bunici, bunicuțe, părinți ori frați mai mari. Plini de voioșie și de hincuri, toată lumea începu un du-te-vino acum pe uliți, din pâlcuri desprinzându-se ici-colo câte unu, câte doi ori mai mulți. Numai pentru scurt răstimp, firește. Căci dimineața, când razele soarelui vor râde iarăși pe colnice... Deodată, ca la un semn nevăzut, larma amuți. Nu departe se auzea ceva
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
când adie un firicel de vânt. Atunci, frunzele pomilor și ale viței de vie, mângîiate de blânda lui suflare, șoptesc cu un glas pe care nu oricine îl poate auzi și pricepe! „Uf! Ce zăpușeală trebuie să fie afară, pe uliță!” „Da, e foarte cald, le răspunde Sorina. Acum, la amiză, chiar că e ca într-un cuptor. Parcă ar fi iulie, nu început de primăvară”. Iar tu ai rămas aici, unde soarele nu dogorește cu atâta putere. E drept, câte
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Cred că acum joacă fotbal cu Cuțulache”. Vița de vie care și-a agățat, ca într-o îmbrățișare, câteva crengi de ramurile pomilor de prin apropiere, șoptesc aprobator: „Așa-s băieții, n-ai ce le face! Bat mingea prin colbul uliței; e plăcerea lor”. „Cirip-cirip, așa-i!” par a spune, de sub streașina casei, trei mogâldețe negricioase. Așezată pe salteaua pneumatică peste care, de îndată ce Sorin și Sorina au sosit de la scaldă, bunica a pus un țol mare și călduros, fetița simte că
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
De toamnă Elena Marin Alexe Coboară iar toamna pe ulița mea Cu pasul ușor legănat Prin palme ascunde comoară de stea Din zare de cer adunat În aer miresmele fac hore mari Sărută și cer și pământ Iar merele coapte-și plec fruntea spre zari Și vezi o livadă plângând
De toamn? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83229_a_84554]
-
ajunge în România adesea ca vânt uscat... Băltărețul. E vântul care bate dinspre baltă (miazăzi). El e umed și aduce ploaie. Bate în răstimpuri primăvara și toamna.” (Simion Mehedinți, George Vâlsan-Lecturi geografice ) „E în toiul secerișului. Satul țiuie a pustiu, ulițele goale așteaptă zadarnic: nici copiii nu mai ies să se joace în praful lor, răscolindu-l și pierzându-se în nourașii ce se ridică deși, grei, înecăcioși, luminați de soare. Afară e un zăduf arzător, și toată suflarea câtă a
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Curtea domnească își înnoise turnul , rândurile de sus si odăile oștimii. Totuși cu tot sporul lui și mai ales cu toate strălucitele-i lăcașuri dumnezeiești, rămase o așezare a Orientului. Nu se cunoștea, în rânduiala sau mai degrabă în neorânduiala ulițelor lui, nici un plan(...) Mănăstirile cele mari, Golia , Sfântu Sava, Trisfetitele, precum si altele mai mici, stăteau închise în zidurile lor;(...) Acest amestec de chinovii, de curți, de căsuțe, de dugheni, gloduri, toloace și maidanuri ținea din ulița de sus de la Sfântul-Neculai
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mai degrabă în neorânduiala ulițelor lui, nici un plan(...) Mănăstirile cele mari, Golia , Sfântu Sava, Trisfetitele, precum si altele mai mici, stăteau închise în zidurile lor;(...) Acest amestec de chinovii, de curți, de căsuțe, de dugheni, gloduri, toloace și maidanuri ținea din ulița de sus de la Sfântul-Neculai cel sărac până (...) în Bahlui și până la cetățuia Curții Domnești. Acolo în preajma Curții, era temeiul negustorimii cu carvansaraua și hanurile. Iar în râpa Bahluiului se prăvăleau bordeiele țigănimii, a breslei calicilor și lăutarilor până-n iazul cel
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
care să-i povestiți tot ce-i mai frumos și interesant despre orașul Iași. 2. Găsiți cuvinte cu înțeles asemănător pentru: măreț, generos, preajma, ziduri. 3. Scrieți enunțuri în care să folosiți corect termenii: agresiv, așezare, a decerna, iluștri, faimă. Ulița copilăriei Ionel Teodoreanu (fragmente) „Ulițile de căpetenie ale târgului au slujitorii lor: măturători care le piaptănă, stropitori care le spală, meșteri care le sulimenesc cu smoală și asfalt. Ea se slujește singură. Își toarnă apă de ploaie prin uluce; își
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ce-i mai frumos și interesant despre orașul Iași. 2. Găsiți cuvinte cu înțeles asemănător pentru: măreț, generos, preajma, ziduri. 3. Scrieți enunțuri în care să folosiți corect termenii: agresiv, așezare, a decerna, iluștri, faimă. Ulița copilăriei Ionel Teodoreanu (fragmente) „Ulițile de căpetenie ale târgului au slujitorii lor: măturători care le piaptănă, stropitori care le spală, meșteri care le sulimenesc cu smoală și asfalt. Ea se slujește singură. Își toarnă apă de ploaie prin uluce; își potrivește părul cu vrăbii; și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
le piaptănă, stropitori care le spală, meșteri care le sulimenesc cu smoală și asfalt. Ea se slujește singură. Își toarnă apă de ploaie prin uluce; își potrivește părul cu vrăbii; și chipul ei firesc e. Trufașe de numele lor, celelalte uliți au silit porțile caselor să li-l învețe și să li-l rostească statornic. Și porțile, cu guri de tablă sau de lemn, îl au în toată clipa pe buze. Ea a șoptit doar casei noastre numele ei. Ploile l-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu guri de tablă sau de lemn, îl au în toată clipa pe buze. Ea a șoptit doar casei noastre numele ei. Ploile l-au șters; poarta l-a uitat! Și ea l a uitat. E o umilă și neștiută uliță de margine de târg.” „ Când a venit pe lume fratele meu cel mic, ulița îl aștepta la poartă. El nu știa nimic: era așa de mic! Căsuța lui de atunci era un leagăn alb; palmele mamei erau singura uliță prin
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]