181,106 matches
-
sufletul este însoțit spre o unire necorporală, spirituală și pură, cu Dumnezeu. Părintele capadocian spune că suntem inițiați pentru trăirea prezenței lui Dumnezeu, prin intermediul Cântării Cântărilor. În această operă se descrie un mariaj; dar se înțelege prin aceasta unirea sufletului uman cu Dumnezeu. Mireasa este condusă într-o călătorie interioară, în spațiul apofatic al inimii, dincolo de imagini și rațiune. Pentru a exprima acest spațiu apofatic, în care mireasa este una atât cu Dumnezeu, cât și în solidaritate cu restul lumii, vom
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
mult dincolo de controversele contemporane și contribuie la progresul teologiei. Nici un alt Părinte al celui de-al patrulea secol nu a utilizat atât de extensiv filosofia precum Grigore de Nisa în strădania sa de a aduce misterele credinței mai aproape de înțelegerea umană. Este adevărat, nu ezită să critice filosofia păgână și să o compare cu o fiică stearpă și searbădă a regelui egiptean (Exodul 2, 1-10). Bineînțeles, Grigore știe prea bine că filosofia nu poate fi independentă și absolută: „Nu ni se
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
3 (98.7); v. Anthony Meredith, op. cit., p. 169. footnote>, nașterea și creșterea lui Iisus în Palestina sunt prezentate nu ca un eveniment istoric, Întruparea, petrecut o singură dată și pentru totdeauna, ci ca unul recurent și aplicabil fiecărei persoane umane în parte. „De-acum Iisus, Care S-a născut ca un prunc pentru noi, sporește «cu înțelepciunea și cu vârsta și cu harul» (Lc. 2, 52) în nenumărate feluri în inimile celor ce-L primesc pe El, nefiind la fel
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
footnote>. Rezultă că întunecimea nu pare a fi „naturală” sau ontologică, nici spiritual vorbind, nici fizic. Sfântul Grigorie se concentrează nu pe nivelul literal, ci pe implicațiile spirituale care decurg din fenomen, anume antropologia teologică pe care o sugerează: „Natura umană era o imagine a luminii adevărate, mult departe de orice întunecime: strălucea prin imitarea frumuseții arhetipului”<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 74. footnote>. Rezultă că lumina naturală sau condiția
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
și stricăciunii spirituale, un subiect pe care îl introdusese în exegeza sa la Cântarea 1:5. Așa cum am mai precizat, el compară purificarea sufletului de păcat și întoarcerea la frumusețea primară, cu purificarea aurului contrafăcut prin foc. La începuturi, sufletele umane rămâneau strălucitoare prin virtutea reflexiei pure a lui Dumnezeu: „Natura umană era aurită (strălucitoare) la începuturi și strălucea datorită asemănării sale cu Binele nepătat”. Dar „o materie străină” s-a combinat cu sufletul, ceea ce a avut ca rezultat pângărirea și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sa la Cântarea 1:5. Așa cum am mai precizat, el compară purificarea sufletului de păcat și întoarcerea la frumusețea primară, cu purificarea aurului contrafăcut prin foc. La începuturi, sufletele umane rămâneau strălucitoare prin virtutea reflexiei pure a lui Dumnezeu: „Natura umană era aurită (strălucitoare) la începuturi și strălucea datorită asemănării sale cu Binele nepătat”. Dar „o materie străină” s-a combinat cu sufletul, ceea ce a avut ca rezultat pângărirea și contrafacerea sa. Apariția păcatului a viciat capacitatea sufletului de a reflecta
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 516. footnote>. În viziunea gregoriană, „sufletul care este călăuzit către piscuri, abandonând lucrurile de jos, atât cât este posibil naturii umane, intră în sanctuarele cunoașterii mistice înconjurată din toate părțile de întunericul divin. Acolo, toate aparențele fiind lăsate afară (ἕξω), singure care mai rămân a fi propuse contemplației sufletului sunt invizibilul (τὸ ἀόρατον) și incomprehensibilul (τὸ ἀχατάληπτον), în care este Dumnezeu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Desăvârșirea la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Anuarul Facultății de Teologie din București, 2003, p. 291. footnote>. Dorința infinită de a poseda mai deplin frumusețea În Omilia a 4-a la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie aseamănă condiția originară a naturii umane aurului strălucitor care se aseamănă binelui imaculat<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 6:100.16-18; Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
De vita Moysis, Sfântul Grigorie se referă la textul de la Filip. 3, 13, în care Sfântul Apostol Pavel spune că se străduiește întotdeauna să ajungă la lucrurile aflate în fața sa. În interpretarea Sfântului Grigorie, acest verset indică faptul că dorința umană de a-L vedea pe Dumnezeu nu încetează niciodată, datorită infinității lui Dumnezeu. Ființele umane pot surprinde sau vedea numai lucrurile limitate, nu ceea ce nu are limite. Căutarea nesfârșită a lui Dumnezeu constituie miezul misticii Sfântului Grigorie, iar cuvintele Sfântului
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Sfântul Apostol Pavel spune că se străduiește întotdeauna să ajungă la lucrurile aflate în fața sa. În interpretarea Sfântului Grigorie, acest verset indică faptul că dorința umană de a-L vedea pe Dumnezeu nu încetează niciodată, datorită infinității lui Dumnezeu. Ființele umane pot surprinde sau vedea numai lucrurile limitate, nu ceea ce nu are limite. Căutarea nesfârșită a lui Dumnezeu constituie miezul misticii Sfântului Grigorie, iar cuvintele Sfântului Pavel din Filip. 3, 13 joacă un rol cheie în De vita Moysis (II.225
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este satisfăcută permanent și totuși niciodată satisfăcută, pentru că satisfacerea dorinței duce la o și mai mare sau mai înflăcărată dorință după Dumnezeu. Astfel avem definiția spiritului creat: „Dorința eternă de a poseda mai deplin frumusețea înseamnă poate perfecțiunea (τελειότης) naturii umane”<footnote Ibidem, col. 301C. footnote>. Aceasta este o definiție destul de dinamică. Deocamdată este suficient să înțelegem că infinitatea spiritului creat se opune inevitabil infinității materiei, care reprezintă infinitatea numărului, a goliciunii (κένωμα καὶ οὐδέν), a timpului și, prin acestea, a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
însuși, deasupra întregii creșteri și întregului declin, incapabil de a primi o nouă bunătate”<footnote In Canticum canticorum, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Soluția la paradoxul Sfântului Grigorie rezidă în următoarele: dacă perfecțiunea este de neatins, datorită mutabilității umane, capacitatea de creștere și schimbare spre bine, ori spre rău, a ființei umane este la fel de nelimitată precum ființa incomprehensibilă a lui Dumnezeu. Virtutea și cunoașterea umană vor fi întotdeauna, în toate circumstanțele, inferioare lui Dumnezeu, dar în iubire, în dorință
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
bunătate”<footnote In Canticum canticorum, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Soluția la paradoxul Sfântului Grigorie rezidă în următoarele: dacă perfecțiunea este de neatins, datorită mutabilității umane, capacitatea de creștere și schimbare spre bine, ori spre rău, a ființei umane este la fel de nelimitată precum ființa incomprehensibilă a lui Dumnezeu. Virtutea și cunoașterea umană vor fi întotdeauna, în toate circumstanțele, inferioare lui Dumnezeu, dar în iubire, în dorință, umanitatea are acel ceva care răspunde și corespunde Infinității divine. Ceea ce transformă ființele
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
la paradoxul Sfântului Grigorie rezidă în următoarele: dacă perfecțiunea este de neatins, datorită mutabilității umane, capacitatea de creștere și schimbare spre bine, ori spre rău, a ființei umane este la fel de nelimitată precum ființa incomprehensibilă a lui Dumnezeu. Virtutea și cunoașterea umană vor fi întotdeauna, în toate circumstanțele, inferioare lui Dumnezeu, dar în iubire, în dorință, umanitatea are acel ceva care răspunde și corespunde Infinității divine. Ceea ce transformă ființele umane în monștri ai lăcomiei și ai ambiției, atunci când este orientată spre bunătățile
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
este la fel de nelimitată precum ființa incomprehensibilă a lui Dumnezeu. Virtutea și cunoașterea umană vor fi întotdeauna, în toate circumstanțele, inferioare lui Dumnezeu, dar în iubire, în dorință, umanitatea are acel ceva care răspunde și corespunde Infinității divine. Ceea ce transformă ființele umane în monștri ai lăcomiei și ai ambiției, atunci când este orientată spre bunătățile finite - anume, dorința lor insațiabilă pentru mai mult din binele pe care îl caută - devine, atunci când este concentrat pe adevăr, pe Binele infinit, chiar motorul sfințeniei lor. Și
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
lor insațiabilă pentru mai mult din binele pe care îl caută - devine, atunci când este concentrat pe adevăr, pe Binele infinit, chiar motorul sfințeniei lor. Și poate - deși marele episcop nu o spune niciodată explicit - acesta este modul prin care natura umană și-L imaginează și-L reproduce pe Dumnezeu; prin bunăvoința sa doritoare de „uita ce se află în spate și ... a insista pe chemarea ascendentă” care este Dumnezeu. Numai prin mutabilitatea sa infinită, umanitatea poate imagina binele infinit. Fericitul Augustin
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
constant spre Dumnezeu, tânjind după ceea ce este dincolo de el. Prin urmare, culmea experienței religioase, chiar după moarte, nu este marcată de satisfacție (χóρος), ci de dorință (ἔρως). Întotdeauna deasupra, întotdeauna mai mare decât mine însumi Prin participarea la Transcendent, sufletul uman crește continuu, neîncetându-și niciodată înălțarea. Cuvântul din Cântare conduce sufletul sus spre înălțimi prin ascensiunile perfecțiunii, spunând „Ridică-te, vino”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 157-159.2.13. footnote>. În De vita Moysis, Moise funcționează
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
încă nici primul pas<footnote In Canticum canticorum, 6, P. G. XLIV, col. 892B: „Află că este departe de a fi ajuns la sfârșit, precum cei care nu au făcut încă nici primii pași șovăielnici”. footnote>. „Prin această depășire, ființa umană devine pururea mai mare și mai înaltă ca sine însăși, crescând necontenit”<footnote In Canticum canticorum, 8, P. G. XLIV, col. 941B. footnote>. Omul nu se oprește niciodată la starea în care se află; prin aceasta, el se creează totdeauna
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
le venea de la Dumnezeu spre a se bucura de Cel dorit făceau materie ce hrănea o și mai puternică poftire”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia I, în PSB, vol. 29, p. 126. footnote>. Natura umană se referă, în esența ei, la un „deasupra” și de aceea „fiecare pas ce-l face în înălțimi duce totdeauna către unul de deasupra”<footnote Idem, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401B. footnote>. Este vorba de scara pe
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
arătarea bunurilor spirituale pentru a stârni dorința, a doua pentru a înțelege vanitatea lumii și pentru ca inima să fie purificată de orice atașament față de ce este sensibil, iar Cântarea cântărilor introduce sufletul în sanctuarele divine, unde are loc unirea sufletului uman cu divinitatea<footnote Ibidem, col. 772A. footnote>. Deci, la începutul comentariilor la Cântarea Cântărilor, el ne propune o sinteză a diferitelor etape ale vieții spirituale în funcție de ideea dorinței după Dumnezeu. Deci, Proverbele încearcă să o revigoreze, amplificând-o prin provocarea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Grigorie despre viața veșnică. Cu cât dispare ceea ce reținea ardoarea dorinței, cu atât sufletul, eliberat de aceste legături, se străduiește spre o ardoare crescândă, în profunzimile infinite ale divinității<footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401AB. footnote>. Dorința umană de a-L vedea pe Dumnezeu nu încetează niciodată, datorită infinității lui Dumnezeu. Dorința poate fi infinită pentru că obiectul său este infinit. Dorința după Dumnezeu este permanent satisfăcută și totuși niciodată satisfăcută, căci „satisfacerea dorinței duce la o și mai
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și totuși niciodată satisfăcută, căci „satisfacerea dorinței duce la o și mai mare dorință după Dumnezeu”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, traducere: Elisabeta Voichița Sita, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 137. footnote>. Ființele umane pot surprinde sau vedea numai lucrurile limitate, nu ceea ce nu are limite. Căutarea nesfârșită a lui Dumnezeu constituie miezul misticii Sfântului Grigorie, iar cuvintele Sfântului Pavel din Filipeni 3, 13 joacă un rol cheie în De vita Moysis<footnote De
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
trebuie extirpată, ci educată. Nu este o problemă de eliminare a dorinței, care poate involua în patimă, ci este o problemă de orientare corectă a dorinței. C. Stead îl citează pe Sfântul Grigorie ca oferindu-ne „un tablou al subiectului uman ca nucleu al raționalității dotat cu impulsuri ...”<footnote Rowan Williams, „Macrina’s Deathbed Revisited: Gregory of Nyssa’s of Mind and Passion”, în L. Wickham și C. Bammel (editori), Christian Faith and Greek Philosophy in Late Antiquity, E. J. Brill
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Deathbed Revisited: Gregory of Nyssa’s of Mind and Passion”, în L. Wickham și C. Bammel (editori), Christian Faith and Greek Philosophy in Late Antiquity, E. J. Brill, Leiden, 1993, p. 229. footnote>. Ca atare, în viziunea lui Stead, realizarea umană ar fi o problemă de separare a impulsului și dorinței pentru proiectul subiectului rațional de a obține uniunea cu Dumnezeu. Pentru Williams, o astfel de interpretare a Sfântului Grigorie nu este funcțională. Williams susține că o lectură atentă a lucrărilor
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a obține uniunea cu Dumnezeu. Pentru Williams, o astfel de interpretare a Sfântului Grigorie nu este funcțională. Williams susține că o lectură atentă a lucrărilor De anima et de resurrectione și De hominis opificio relevă că, pentru Sfântul Grigorie, ființa umană nu „constă dintr-un nucleu rațional cu unele apendice rușinoase”<footnote Ibidem, p. 236. footnote>. Deși nu se poate nega că dorința poate constitui o problemă, la fel de indubitabil este și că ea reprezintă parte integrantă a soluției. Pentru că, după cum arată
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]