2,479 matches
-
deseori), ci operele sale gramaticale sau pedagogice ca Adagiile (160 de ediții din 1500 în 1560), De duplici copia verborum, De conscribendis epistolis, Apophthegmata, fără a vorbi despre sucesul durabil al De civilitate morum puerilium (Despre buna creștere a copiilor). Umanismul a influențat mai puțin domeniul științific, deoarece atașamentul față de autorii antici împiedica progresul cercetării; tipografia secolului al XVI-lea nu a contribuit atît la favorizarea cunoștințelor noi, cît la înrădăcinarea vechilor prejudecăți, popularizînd noțiunile însușite. În domeniul geografiei, o mare
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
reușit acolo unde Jan Hus eșuase; e adevărat, mentalitățile evoluaseră, dar Luther dispunea mai ales de un instrument pentru propagarea ideilor sale, instrument care îi lipsise lui Hus: tiparul. În Franța, trei cauze explică dezvoltarea noilor idei. Mai întîi, răspîndirea umanismului și a ideilor biblice sub influența lui Erasmus, Lefebvre d'Etaples și a grupului din Meaux; este ceea ce s-a numit "Prereforma". Apoi, prezența germanilor în meseriile legate de carte, canal exclusiv pentru pătrunderea scrierilor lui Luther în Franța; edictele
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
religioasă; în această perioadă (1643), bollandiștii au început o operă care s-a continuat pînă în zilele noastre. Trebuie menționat și un ansamblu de publicații savante datorate lui Juste Lipse, Aubert Lemire, Erycius Puteanus și alții, care fac trecerea între umanismul secolului al XVI-lea și erudiția secolului al XVII-lea. Ar trebui menționați și alți tipografi din Anvers (așa cum este familia Verdussen), din Bruxelles (familia Velpius și, mai tîrziu, Foppens), din Louvain și din Mons. 3. Provinciile Unite. Declinului comercial
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Cartea în Extremul Orient și în Orientul Mijlociu ...................................... APARIȚIA TIPARULUI ...................................... I. Xilografii ................................................... II. Nașterea tipografiei ................................... III. Expansiunea tiparului ............................... IV. Factorii răspîndirii tiparului ..................... DE LA MANUSCRISUL MEDIEVAL LA CARTEA MODERNĂ ................................... I. Forma de prezentare a cărții ...................... II. Ilustrarea cărții .......................................... III. Textele tipărite ......................................... IV. Umanismul și cartea ................................. V. Cartea și reforma ....................................... VI. Oamenii și cărțile ..................................... CARTEA CONTRAREFORMEI ÎN SECOLUL ILUMINISMULUI ....................... I. Noi condiții de editare ............................... II. Evoluția editării europene ......................... III. Dezvoltarea presei .................................... IV. Ilustrația în timpul gravurii taille-douce .............................................. V. Editarea în secolul al XVIII-lea ................. CARTEA
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
antimodel... ceea ce înseamnă totuși ceva (deși, recunosc, scriu asta în disperare de cauzăă. Mă întreb dacă nu cumva Italia ne poate da o lecție despre valorile mari ale umanității - și, implicit, ale Europei -, cum ar fi respectul și toleranța reciprocă, umanismul și egalitatea socială. Da, aici trebuie să fie cheia europenității Italiei de azi, demnă continuatoare a Romei de ieri! Doar ei sunt urmașii Romei! Deși, deși... În septembrie 2007 primarul Romei, Walter Veltroni, se plânge de emigrația română din Italia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Trei grupe dialectale: dialecte nordice, centro-meridionale și toscane. Vorbitorii diverselor dialecte nu se înțeleg între ei decît cu ajutorul limbii literare. Epoca veche din 960, anul elaborării primului text italian, Placito di Capua, pînă în sec. al XIII-lea inclusiv. Epoca Umanismului și a Renașterii (sec. XIV-V) cu formarea limbii italiene literare. Epoca modernă din sec. al XVI-lea pînă astăzi. familia indo-europeană, ramura romanica, grupul italo-romanic; SVO silabica latină 165. iudeospaniola (ladino, judesmo/djudezmo) N Israel; Turcia, Grecia, Bulgaria, Maroc
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pe o fericită întrupare a idealului multiculturalist american. Obama este sensibil și atent la diferențele de mentalitate, religie, rasă și cultură dintre occidentalii americani/europeni și reprezentanții altor seminții. Este, în fond, o lecție diplomatică despre viitor, în spiritul "noului umanism" (Mircea Eliade) pe care o avem (încă) de învățat și noi, românii. Tot sub semnul reușitei stă și sacrificiul tinerilor moldoveni pentru schimbarea regimului Voronin din Republica Moldova. Simbolic este vorba de puterea florilor înmuiate în sânge de a exorciza patologia
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Care sînt pașii necesari pentru modernizarea lor? Ce costuri implică aceasta? Ce rezultate se produc în interior și în exterior în urma unei asemenea acțiuni? Este rentabilă civilizarea închisorilor? Cum pot fi ele rentabilizate, sporind, în același timp, utilitatea socială și umanismul tratamentelor la care sînt supuși deținuții? Răspunsul la aceste întrebări împarte specialiștii în două tabere, unii susținînd desființarea închisorilor și alții înființarea altora noi. În ciuda dezvoltării extraordinare a penologiei ca știință, discursurile despre eficiența pușcăriilor sînt tot mai puține, predominînd
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu altele ideologice. Lansate în Occident de sociologii atașați de ideologia socialistă și rapid adoptate de țările comuniste în aniii 1970-1980, aceste concepte veneau în continuarea criticilor la adresa "crizei de sens a civilizației capitaliste"153, fiind încărcate de un dulceag umanism și caracterizate prin transferarea accentului de pe evaluarea bunăstării pe cea a satisfacției față de viață. Căutarea alternativelor lingvistice la civilizație a încetinit o vreme fundamentarea unor indicatori sociali care să permită comparații mai complexe. Dezbaterile moderate de UNESCO 154 pînă în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
costurilor ridicate de întreținere. Sau al cluburilor arătate cu mîndrie vizitatorilor, dar în care deținuții au acces tot mai îngrădit, neputînd efectua activitățile pentru care au fost construite. Sau al bisericilor construite în curtea unor închisori pentru demonstrarea creștinismului și umanismului autorităților, dar în care arestații intră doar la marile sărbători, ele oferindu-le comandanților prilejul să invite diverse personalități civile să se convingă de prețuirea pe care o acordă religiei ortodoxe. Este tot mai clar că România nu putea să
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în Dumnezeu este mai frecvent manifestată de locuitorii așezămintelor carcerale decît de cei care populează alte instituții libere. Dar menținerea preoților în poziții instituționale marginale limitează rolul terapeutic al credinței. Iar această limitare vine dintr-o concepție cu rădăcini în umanismul lui Thomas Morrus și Jean Jacques Rousseau, care stipula că omul trebuie să fie autorul și stăpînul vieții sale, fără ajutor de Sus, indiferent față de sancțiunile divine. Smulgîndu-l din centrul religios căruia îi fusese supus secole de-a rîndul, umanismul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
umanismul lui Thomas Morrus și Jean Jacques Rousseau, care stipula că omul trebuie să fie autorul și stăpînul vieții sale, fără ajutor de Sus, indiferent față de sancțiunile divine. Smulgîndu-l din centrul religios căruia îi fusese supus secole de-a rîndul, umanismul l-a aruncat într-o fatală rătăcire și într-un abuz de sine însuși. La rădăcina credinței umaniste se ascundea o autonegație virtuală a omului și a căderii sale. Cînd omul a rupt cu centrul spiritual al vieții, el s-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ajutor -, dar care toate, ca și ea, tind să exercite o putere de normare"257. Veritabil tehnician penal și fin psiholog, Ferdinand Dodun de Perrières a convins autoritățile de proiectul lui (copiat după modelul totalitarismului penal francez) nu apelînd la umanismul și mila domnitorilor, ci la dorința acestora de impunere a unui mecanism de control social. Închisoarea nu a urmărit reducerea infracțiunilor, ci încadrarea acestora într-o strategie generală de aservire. Întregul raport de forțe existent în societatea medievală românească, toate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
interviu realizat de Alex Osipov cu părintele ieromonah Lazăr de la Penitenciarul Tighina, apărut pe site-ul Centrului de Monitorizare și Analiză Strategică "Moldova Ortodoxă", www.cmas.md). 231 Nikolai Berdiaev, Un nou Ev Mediu, Editura Paideia, București, 2001, p. 13. "Umanismul este o întreprindere care n-a reușit, care n-a glorificat pe om, cum l-a lăsat să nădăjduiască. Făgăduințele umanismului nu au fost ținute. Omul încearcă o oboseală imensă și e cu totul gata să se sprijine pe orice
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Strategică "Moldova Ortodoxă", www.cmas.md). 231 Nikolai Berdiaev, Un nou Ev Mediu, Editura Paideia, București, 2001, p. 13. "Umanismul este o întreprindere care n-a reușit, care n-a glorificat pe om, cum l-a lăsat să nădăjduiască. Făgăduințele umanismului nu au fost ținute. Omul încearcă o oboseală imensă și e cu totul gata să se sprijine pe orice fel de colectivism, în care ar dispărea definitiv individualitatea omenească. Omul nu-și poate îndura părăsirea, singurătatea... Revoluția franceză, pozitivismul, socialismul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
oboseală imensă și e cu totul gata să se sprijine pe orice fel de colectivism, în care ar dispărea definitiv individualitatea omenească. Omul nu-și poate îndura părăsirea, singurătatea... Revoluția franceză, pozitivismul, socialismul și închisoarea sînt în același timp consecințele umanismului ca și simptomele sleirii puterii creatoare a acestuia". 232 Citat de pastor profesor Lucian Cristescu, "Religie în penitenciar?", în Revista de Știință Penitenciară nr. 1(5)/1991. 233 Octav Bozînțan, op. cit., p. 189. 234 Jorge Graciarena, Power and development styles
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și cum să mai îndrăznim să abordăm global interogațiile esențiale ale existenței noastre care, fundamental, nici nu s-au schimbat, nici nu s-au înmulțit de la crearea lumii ? Sigur că idealul renascenstist este, astăzi, utopic. Dar un nou tip de umanism este perfect posibil, iar pentru asta nu e nevoie de un «uomo universale», care stăpânește și cunoaște toate disciplinele, ci de unul care vede, acceptă și explorează punțile și interacțiunile dintre ele, care îmbrățișează o viziune unitară, holistică, ceea ce nu
Spre un nou tip de umanism?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1334]
-
focarul prin care trec, unindu-se, toate ideile filosofice și etice ale romancierului.” Omul ca temă literară, s-a păstrat în centrul tuturor operelor dostoievskiene, dar lectura textelor create arată că, de-a lungul timpului, autorul a pierdut credința în umanismul socialismului la care a aderat în tinerețe, dobândind în schimb credința în omul care-l acceptă pe Hristos în viața sa. Problemele omului au rămas misterele pe care Dostoievski a dorit să le dezlege mereu, dar, așa cum observa M. Bahtin
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
Din această înfruntare, într-o lume literar imaginată, nu au cum să câștige ființele rudimentare, pentru care toată puterea stă în mușchi și în teroare; va câștiga Inorogul, cel care înlocuiește valorile depășite, de ev mediu, cu valorile progresiste ale umanismului și iluminismului, al căror precursor luminat este. Cantemir “se sugestionează cu ideea autoperfecțiunii și începe lupta cu adversarii în terenul său, unde victimele cad intelectual și moral într-o cumplită inferioritate.” Folosind “spada cuvântului”, autorul face satira tiraniei și se
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
Viața 1633-1691 Cărturar și om politic, Miron Costin (1633-1691) este un ilustru reprezentant al umanismului românesc. Copilăria și tinerețea și le-a petrecut în Polonia, unde hatmanul Ion Costin se refugiase, ca urmare a mazilirii, de către domnul Moise Movilă. Tânărul Miron Costin și-a făcut studiile în Polonia, unde a dobândit o cultură vastă și
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1827]
-
la condamnarea la moarte, a celor doi, în 1691. Opera cărturarului, vastă și variată, cuprindea lucrări de istorie: “Letopisețul Țării Moldovei de la Aaron-Vodă încoace”, “De neamul moldovenilor”, “Cronica polonă”, poezie și filosofie :” Poema Polonă” și “Viața lumii”. Scrierile sale aparțin umanismului românesc, forma de manifestare a Renașterii românesti, în secolul al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea. Având o viziune de ansamblu asupra istoriei, Miron Costin a abordat problema originii române a românilor și latinității limbii române și a
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1827]
-
O civilizație născută din multiple amestecuri etnice, politice, economice, dar având tradiții și credințe comune și, mai ales, „aceleași necazuri”, cum spune Braudel, pe care a încercat mereu să le remedieze. Civilizația europeană are la bază trei componente originare: creștinismul, umanismul grec și ordinea juridică romană. Ea a conservat aceste moșteniri cărora le-a adăugat noi elemente ce definesc astăzi, deopotrivă, diversitatea și structura sa unitară. Astfel, la contribuția pe care lumea greco-romană și creștinismul au adus-o la înflorirea Europei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pieire civilizația continentului. Iar primul pas îl reprezenta redefinirea surselor și trăsăturilor caracteristice ale spiritualității europene. Paul Valéry (1871-1945), așa cum menționam, a dat o definiție clară a europenismului, iar Thomas Mann (1875-1955) vedea calea de salvare prin dezvoltarea unui nou umanism european, bazat pe libertate, toleranță și rațiune. José Ortega y Gasset, în lucrarea sa de mare răsunet Revolta maselor, consideră că problemele prezentului sunt efectul naționalismelor violent declanșate, ele nereprezentând o perspectivă, fiind contrare creației istorice. Socotea că din criza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
combinate, până la uzură, căci noi nu am trăit vremuri de "smoking cu papion". În încheierea acestui capitol ... deși postum ... țin să-mi exprim omagiul de profundă recunoștință celor doi directori: Victor Apostoleanu și Petru Todicescu care, prin poziția socială și umanismul lor personal, au contribuit decisiv la orientarea drumului meu spre ... înalta societate. * * * Etapa studențească (1945-1949) cu toate neajunsurile ei materiale, resimțite din plin chiar de pe poziția de pedagog salariat, mi s-a părut a fi de o frumusețe aparte sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
B. Spinoza ș.a.. Activitatea fiecăruia dintre ei s-a desfășurat printr-un efort imens, nu doar creator, de cunoaștere științifică propriu-zisă, ci și de depășire a anchilozării scolastice în credință, care s-a completat cu valențele morale ale unui nou umanism. Pe acest drum s-au deschis fronturile unor noi bătălii spirituale, conceptuale și metodologice, scolastica înregistrează înfrângeri pe plan spiritual, s-au făcut importante sacrificii pentru impunerea noului spirit renascentist, s-au dobândit și importante victorii. Istoria a arătat că
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]