4,164 matches
-
ce avea mai scumpe, din moară și plecă plângând. Morarul începuse a boci, legat de grinzile morii. Bătrânul suci o funie de paie și, împlînd-o cu păcură, o azvârli aprinsă de jos pe acoperișul morii. într-un moment podul cel uns cu păcură se aprinsesă, morarul țipa teribil, de întrecea urletul roților și durduitul pietrelor neferecate. Aci bătrânul tribun râse cu sălbătăcie - ideea satanică se-mplinea. Luă toporul și tăie funiile ce legau moara de mal. Moara începu a se mișca
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fata, D-zeu mă ierte. Îmi trebuiau banii ca să mă duc la Ierușalaim, căci sunt bătrân și Rabbin. Acuma m-am făcut singur Domn, mi-am spurcat copilul meu ca Lot în beție. Și m-am făcut Domn! M-ai uns, Doamne, cu untdelemnul tronului din Sion. Și Hagar a mea în turn, m-oi duce la ea ș-oi cânta un psalm al pruncilor lui Assaph si o voi bucura cu cântecul arfei Sionului". {EminescuOpVII 241} El era nebun. Luă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
zise celălalt... ce mai gândești și tu?... N-avem noi destule de gândit, ca să ne pierdem acuma vremea cu privirea unui mort. Pe scânduri și hai! Ajunseră curând afară de oraș, la țintirimul cu murii lui albi și lungi, ce păreeau unși cu var de lumina lunei... trecură peste pragul portiței negre, s-apropiară de mormânt, lângă care fumega încă lutul proaspăt. În fundul mormântului umed erau așezate paie... Ei îl răsturnară pe bătrân de pe scândură cu fața în jos, pe paie... aruncară
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
el cu cheia, apoi coborî pe-o scară-n jos tot în jos, până ce nu mai avură unde coborî... El ridică legătoarea de mătasă de pe ochii tânărului. Acesta se trezi într-o boltă a cărei muri erau ca de cărbuni unși cu untdelemn, adică negri ca cerneala și străluciți, și în mijlocul bolții lucea o lampă clară ca de diamant, care da o arătare și mai franjurată * și mai aspru zugrăvită colțuroșilor muri și nenetedelor bolte... - Unde suntem? zise Angelo. - În peștera
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
departe. Spălăturile pot fi practicate în mod regulat, fără nici un risc. Unii fac asta aproape în fiecare zi. Pentru a realiza spălăturile anale aveți nevoie de 300 ml de apă și un irigator în formă de pară. Unii preferă să ungă cu unguent miniirigatorul pentru a putea fi introdus ușor și fără iritații. Iată cum trebuie procedat în continuare. Umpleți miniirigatorul cu apă astfel încât să nu existe aer care ar putea intra în colon. Această apă poate fi încălzită, dacă e
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
să fie scoasă livada străbună și comandă tufari de Anglia. Abate un rîu prin grădină și, sub un vechi platan, ridică un chioșc unde să se poată retrage pentru a visa... Conachi Însuși tună și fulgeră Împotriva femeii care Își unge fața cu ghileală, Își muruiește obrazul cu băcan, Își Încinge grumazul cu pietre strălucitoare și Își umezește zulufii cu ape mirositoare. Punctul lui de vedere e că femeia să ia aminte la natură și să-și Împodobească nu obrazul, ci
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
era rândul lor acum, de vreme ce nu mai puteau munci și nu mai aveau grija datoriilor de zi cu zi, să ducă veștile dintr-un sat în altul. Geronimo asculta fără să ridice capul de pe căputa de gheață sau de la sfoara unsă cu smoală. Oferea cele două scaune desfundate ce le ținea sprijinite de zid, saluta printr-un muget și continua să vadă de pantofii tociți aduși la reparat. Discuția cel mai adesea se referea la recoltă, dar venea vorba neapărat și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu liniștea celor ce-și găsiseră calea. Suind pe cărăruie spre castel, epitaful și prapurii se vedeau din toate părțile. Cu atât mai mult cu cât, în lumina stelelor care coborau arzând, epitaful brodat cu aur lucea ca o lespede unsă cu ulei înmiresmat. Începuse să se lumineze, de data asta răsăritul nu se mai ascundea îndărătul zidurilor castelului, ci venea de pretutindeni. Petrache nu observă, pe locul unde arseseră crengile uscate, că ele se reaprinseseră. Se trezi, într-un târziu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
m-a botezat niciun popă... spuse băiatul. Cred și eu, încuviință Ologu. Cu un nume ca ăsta... pe vremuri se dădea pe cartelă. — Nu din cauza numelui... Popa a zis că, oricum, nu sunt bun de botezat. Cică trebuie să te ungă pe frunte și la subsuori... Și ce-i cu asta, frate ? Să te ungă... — A zis că nu se poate... Că eu n-am subsuori... Costică îl privi atent, ca pentru prima oară. — Așa e, în puii mei, zise. N-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nume ca ăsta... pe vremuri se dădea pe cartelă. — Nu din cauza numelui... Popa a zis că, oricum, nu sunt bun de botezat. Cică trebuie să te ungă pe frunte și la subsuori... Și ce-i cu asta, frate ? Să te ungă... — A zis că nu se poate... Că eu n-am subsuori... Costică îl privi atent, ca pentru prima oară. — Așa e, în puii mei, zise. N-ai subsuori... Își împinse, oarecum încurcat, farfuria de tablă mai în față. Cât pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
crengi. Și o să ne plimbăm... Ea îi luă șervetul de la gât, trase scaunul până la laviță și îl întinse pe pătură. Îl dezbrăcă cu totul și îl frecă, pe îndelete, cu prosoape umede. Apoi își rândui cutiile cu alifie și îi unse, cu băgare de seamă, tălpile care se lățeau direct din coapse. — Ești numai o rană, șopti fata. Nu poți să stai toată ziua pe scândura aia... O să-i spun lui Golea să nu te mai trimită la cerșit. Lasă, nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și-și lingea degetele. — Fiecare cu nașterea și cu moartea lui, spuse orbul, tărăgănat. Nimeni nu poate să se nască în locul tău. Și mai ales nimeni nu poate să moară în locul tău. Mai e pâine ? Aș mai mânca o felie, unsă cu muștar... — Mai e, spuse Costică, îndepărtând totuși farfuria. Dar e a ăstuia micu’, n-a mâncat nimic, a vorbit numa’. Ia, pișpirică, de mănâncă... Cum Coltuc îl privea cu ochi mari și, firește, nemișcat, Costică se lovi cu palma
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fi oprit din crescut și, ca să nu sfâșie pe dinăuntru, se toceau os peste os, i se trăsese noul nume : Macairodus. Și pe acela ar fi vrut, într-o zi, în păcăniturile tenebroase ale motorului, să-l deseneze cu roțile unse cu vopsea fosforescentă, pe pavaj. Privi spre ferestre. Huruitul motocicletei făcea geamurile să vibreze, ca și cum blocurile ar fi clănțănit din dinți. Și totuși, îndărătul ferestrelor nu se vedea nicio mișcare, ceea ce nu era pe potriva strădaniilor pe care Maca le depunea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
stilul Verrocchio. Coiful era făcut din piese îmbucate ca și coada racului, iar coama lui era un mic dragon solzos. Apoi Hagienuș veni cu un cap de bărbat grec cu barba plesnită într-o parte, remarcabil prin impresia de păr uns cu ulei pe care o făcea marmura; după aceea cu un mic basorelief asirian narând asediul cetății Susa, sub Asshurbanipal. Un soldat bărbos, îngenuncheat cu arcul deasupra capului, zvârlea o săgeată spre zidurile fioroase ale fortăreței. Și altele de soiul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
luteran, un adevărat apostol, și toate aceste într-o dramă în care se petrec lucruri grozave. Această piesă curioasă este un infern plin de îngeri și de oameni de treabă. {EminescuOpIX 293} Ce sunt aceste caractere boite cu albeața morală, unse cu badanaua nobleței de suflet? Apoi ce să mai zicem de providență, care joacă rolul de mașinist. Când mama are să-și vadă copila, un fulger providențial o orbește; Când copila are să să roage pentru sufletul mamei, o mână providențială surpă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la Torcești și Ene Miron la Condrea; poate vor mai fi fost și alții pe care nu i-am știut să fi practicat așa ceva. Tot de la comercianți ambulanți se aprovizionau locuitorii în acest timp cu gaz lampant și păcură pentru uns căruțele, cu cartofi, care la Umbrărești nu se cultivau, pește sărat adus de lipoveni, oale și străchini care se dădeau pe cereale, cofe, șiștare (la noi se pronunța șitare), linguri din lemn, fuse pentru tors etc. Schimburile de mărfuri esențiale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o vreme și își șterge mâinile cu șorțul) FIUL (năvălește în scenă și îi dă lui Sepp Bot de Jigodie o bucată de slănină sărată): Tata nu înfulecă decât carne grasă rece și o slănină rece ca gheața, pentru că astea ung durerile, până când durerile alunecă, și cad de pe fața îndurerată. Atunci durerile au ele însele dureri, și asta-i place lui tata, atunci când își face singur dureri, ce poate unul să se îndurereze, și mai ales ce poate să-l facă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
meu Astea toate sunt ogorul meu Căci eu trebuie Să fiu însuși ogorul Să-i fiu propria și îndurerata piatră de temelie Ogorul este stăpânul Și apoi vine domnia Și animalele de pe ogor Și câinele din ogradă Și la sfârșit unge pe o scară cărnoasă Sepp cel Împuțit ca stăpân peste Sterpiciune Pe președintele total Care este și regele ciumei porcilor (merge șontâc, șontâc o vreme) Acest tăpșan Adus în circuitul economic acum o sută de ani Și cu cărțile de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
meu Regele din măruntaiele mele Pădurea mea o să dea deoparte pe regele președinte ca pe un vechi obicei muieresc Căruia un făt îi apasă din nou pe maț Că trebuie să apese (respiră greu) Așa un om e întotdeauna prost uns Un om trebuie să stea în pădure până se găsesc toate durerile Un om uns e un om curat Afară un om poticnit Ogorul meu a părăsit cocina porcilor Trebuie să fi dat înghețul cu cercul lui alb de brumă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
tu și nebunia ta constructivistă, tu și tu, care unul peste altul nu sunteți nimic, cu toate că de aia probabil aveți dreptate. Omul plin de viață în fața deplinătății muzicale, care sincronizează plin de adâncime viața, formează masele umane cu grijă Arena Unsă cu ulei și carne roșie cântătoare Arena maselor umane În fața seiful lui deschis Acasă Mai bine toate vasele coroanelor mortuare într-un craniu ca UNUL și singurul mușchi de închidere. Așa ajunge piața în sunet, știi, tu singur și ultim
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
salteaua lui și se masturbează privind o revistă porno. Mama lui Mariedl stă în fața unui bufet. Are lângă ea o cupă plină cu grăsime gătită din care scoate cu degetul grăsimea. O dată își duce cu degetul untura în gură, apoi unge ce degetul bufetul. MAMA LUI MARIEDL: Iar emană un aer plin de uscăciune lumea noastră. Pielea bufetului meu e uscată ca un deșert veritabil din filmele cu natură de la televizor. FRATELE LUI MARIEDL: Ce scroafă tandră și ieftină la preț
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
uscată ca un deșert veritabil din filmele cu natură de la televizor. FRATELE LUI MARIEDL: Ce scroafă tandră și ieftină la preț mai poți să fii și tu, mamă. Bufetul nostru poate fi cu sârguințișoară de mult fericit, că l-ai uns mereu cu untură donată de propriul tău trup, mamă. Nimic nu ajută mai cu putere decât untura de carne, că când trebuie să fie dată de-a gata oamenilor, arsura soarelui vieții o seceră în mijlocul soarelui înapoi în casă. Mama
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ridică fusta sus lui Mariedl): E ponosită nasol azi? (scoate de sub fustă o cârpă însângerata și o cercetează) A, nu, nu-i nimic care să fie împotriva naturii, doar furunculii roșii care arată că viața este plină de viață. (o unge pe Mariedl cu untură între picioare) Untura o să cânte sângelui tău un cântec de leagăn. Sângele va trebui să asculte de unsoare în toate cazurile criminale. Las' că o să vezi tu, Mariedl. MARIEDL: Sângele meu nu are nici un fel de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
trage cârpele însângerate dintre picioare și le cercetează) Ah, nu, nu sunt chiar așa de scârboase, numai obișnuitele fântânele încârligate-n roșu, care arată că viața din viață se trage. Și ici și colo locu-i bun, sănătos pe însănătoșire. (o unge pe Mariedl cu grăsime de animal între picioare) Grăsimea o să-i cânte sângelui tău un cântec de leagăn. Sângele tău o să asculte ca în toate cazurile criminale de grăsime, las' că vezi tu Mariedl. MARIEDL: Da' sângele meu n-ar
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și în funcție de importanța fiecăruia Se spală, se scurg și se taie fin o legătură de pătrunjel. Se încorporează în aluatul de pâine 2-3 linguri de busuioc tocat și semințele de pin, apoi se pune într-o formă pentru pizza rotundă, unsă cu puțin ulei, și se presează cu buricele degetelor, să se întindă bine. Deasupra se așază roșiile spălate și tăiate în felii, caperele și pătrunjelul tocat, apoi se sărează, se stropește cu puțin ulei de măsline și se coace 25
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]