7,183 matches
-
Partea I, nr. 1.091 din 16 noiembrie 2021; nr. 575 din 22 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 257 din 28 martie 2023 etc. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 68. Prin Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că prima de concediu, pe lângă indemnizația de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizația brută sau, după caz, salariul brut
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
norma abrogată a supraviețuit, dobândind un caracter actual. ... 86. Deși, în parte, aspecte ale problemelor ridicate de rezolvarea acestor chestiuni au fost analizate prin decizii ale Curții Constituționale sau ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în procedura de unificare a jurisprudenței, totuși, nu există o dezlegare de principiu asupra problemei actualității dreptului prin prisma efectului coroborat al unei suspendări pe o perioadă îndelungată, urmată de abrogarea normei de drept substanțial care îl conține. ... 87. În plus, astfel cum s-
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. ... 91. În cazul prezentelor sesizări, utilizarea mecanismului de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile apare ca necesară, întrucât problema de drept semnalată reprezintă, astfel cum s-a arătat, o chestiune cu un potențial de a crea divergență jurisprudențială, problema pusă în discuție fiind una veritabilă, susceptibilă
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
paragraful 23, și Decizia de inadmisibilitate din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele conexate nr. 44.232/11 și nr. 44.605/11 Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragrafele 15 și 19). ... 116. De asemenea, în jurisprudența ulterioară de unificare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a apreciat că, prin efectul suspendării, aceste drepturi nu au intrat în patrimoniul beneficiarilor, ele având în continuare un conținut abstract, fiind condiționate în recunoașterea lor concretă de o nouă manifestare a
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
a dispozițiilor legale relevante din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare și legile speciale și va constitui o bază de pornire pentru elaborarea unui set de propuneri în vederea unei eventuale amendări a legislației și unificării practicii judiciare. Coordonator: MP-PÎCCJ Membri: MJ, MAI/IGPR, INSHR-EW, ANR, SGG/DRI, AvP, CNCD Surse de finanțare: Fonduri de la bugetul de stat, alocate prin bugetul anual al fiecărui minister, respectiv a fiecărei instituții implicate; nu este necesară alocarea unor resurse financiare
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
Uniformizarea interpretării și aplicării legii; creșterea gradului de previzibilitate în combaterea incidentelor de ură; formularea de propuneri pentru îmbunătățirea cadrului normativ. Cantitativi Analiză efectuată. Ținte: Uniformizarea interpretării și aplicării legislației specifice; elaborarea unui set de propuneri în vederea amendării legislației, unificării practicii judiciare. Acțiunea nr. A.2.2. Elaborarea și punerea la dispoziția organelor de aplicare a legii a unui îndrumar care să faciliteze identificarea prejudecăților antisemite, rasiste sau xenofobe. Descrierea acțiunii specifice: În scopul implementării acestei acțiuni, MP-PÎCCJ va constitui un grup
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285352]
-
o cale de acces sau servitute de trecere, menționată obligatoriu în actele juridice și înscrisă în cartea funciară; ... – vechile registre de publicitate imobiliară - registrele de transcripțiuni și inscripțiuni; ... – vechile cărți funciare - cărțile funciare deschise în baza Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare sau a legislației anterioare acestuia. ... – Sistemul național de referință (elipsoidul Krassovski 1940, planul de proiecție stereografică 1970 și sistemul de cote cu plan de referință altimetric Marea Neagră 1975) ... ... 31. Articolul 287 se modifică și
ORDIN nr. 1.255 din 6 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272176]
-
Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 55. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că doar trei dintre cele cinci cerințe anterior enunțate sunt întrunite. ... 56. Astfel, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate legate de titularul sesizării și de stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost promovată, caracterul de
DECIZIA nr. 46 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272370]
-
permanent. ... 73. Având în vedere problema de drept lămurită de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii prin Decizia nr. 23 din 15 noiembrie 2021, nu se poate solicita, pe calea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, interpretarea aceleiași dispoziții legale ori de câte ori părțile în litigiu se află într-o situație juridică tratată de către legiuitor, prin art. 38 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 64/2006, ca fiind similară cu aceea care
DECIZIA nr. 46 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272370]
-
de apel, reprezentantul Ministerului Public a apreciat că dezlegarea chestiunilor de drept implică o analiză prealabilă a condițiilor de fapt și de drept specifice cauzei în care au fost invocate, analiză care nu poate fi realizată pe calea mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 18. Hotărârile prealabile trebuie pronunțate numai în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, constituind o dezlegare de principiu a unei probleme de drept. În egală măsură, sesizarea
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
în drept penal opinia asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării, însă nu a fost transmis niciun punct de vedere. ... ... VIII. Examenul jurisprudenței în materie 1. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 132. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, au fost identificate Decizia nr. 10 din 29 martie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
procedură penală îl conferă acestei sintagme, care să necesite o dezlegare din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție“. ... 162. Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că hotărârile prealabile mai sus evocate, deși au îndeplinit rolul de unificare a practicii judiciare, în raport cu cele dispuse, fiind pronunțate în limita obiectului sesizărilor, nu au fost apte să răspundă cerințelor de unificare a practicii și din perspectiva soluționării pe fond a contestațiilor în anulare în cauzele având ca obiect
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
Curte de Casație și Justiție constată că hotărârile prealabile mai sus evocate, deși au îndeplinit rolul de unificare a practicii judiciare, în raport cu cele dispuse, fiind pronunțate în limita obiectului sesizărilor, nu au fost apte să răspundă cerințelor de unificare a practicii și din perspectiva soluționării pe fond a contestațiilor în anulare în cauzele având ca obiect soluții de condamnare definitive, dispuse în temeiul Codului penal de la 1968, ca lege penală mai favorabilă, și pronunțate în intervalul de timp
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
în privința aplicării prevederilor art. 155 alin. (1) din Codul penal referitoare la întreruperea cursului prescripției au fost tranșate de instanța de contencios constituțional, pe calea excepției de neconstituționalitate, respectiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin mecanismul de unificare a practicii judiciare, rezultând neechivoc modalitatea în care, în cauzele aflate în curs de soluționare, în acord cu principiul aplicării legii penale mai favorabile, se impun interpretarea și aplicarea normelor incidente în materia întreruperii prescripției. ... 188. În acest context, devin
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
reținut că, „Deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, Curtea a constatat că prin reglementarea acestora au fost impuse o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesară“. * Ținând seama de aspectele mai sus
PROIECT DE LEGE nr. 906 din 2 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275333]
-
acestea se înscriu în noțiunea de înscrisuri probatorii, la care face referire subsecțiunea Codului de procedură civilă din care face parte textul de lege criticat, și, implicit, dacă este sau nu incidentă procedura reglementată de art. 304-308 din codul menționat. Unificarea practicii judiciare divergente care ar exista, potrivit susținerilor autoarei excepției, la nivelul diverselor instanțe cu privire la această problematică se poate realiza doar de către Înalta Curte de Casație și Justiție, pe calea unui recurs în interesul legii. ... 24. Pentru
DECIZIA nr. 315 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275443]
-
fost interpretat atât de instanța de contencios constituțional, cât și de instanța supremă, acesta rămâne dificil de înțeles și, mai ales, de aplicat, inclusiv de către profesioniștii dreptului, ca dovadă că înșiși magistrații apelează în continuare la instrumentele legale de unificare a practicii judiciare. Se mai afirmă că există „o situație juridică inedită și fără acoperire în normele de tehnică legislativă, constând în intervenția unei serii de evenimente legislative, care, luate fiecare în parte, respectă exigențele de constituționalitate, dar care, privite
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 77/2016, pârâta depunând note scrise prin care a solicitat declanșarea acestui mecanism de unificare a practicii. ... 21. La termenul din 15 februarie 2023, Tribunalul Specializat Mureș a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta să nu facă nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 60. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat acest mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele legale pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 61. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele legale pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 61. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea cumulativă a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că doar patru dintre cele cinci cerințe anterior enunțate sunt întrunite. ... 62. Astfel, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate legate de titularul sesizării și de stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost promovată, cea referitoare
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
fost promovată, cea referitoare la relația de dependență dintre chestiunea de drept ce se cere a fi lămurită și rezolvarea pe fond a litigiului, precum și cea referitoare la nestatuarea anterioară de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. ... 63. Tribunalul Specializat Mureș a fost învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, având în vedere, pe de o parte, obiectul prezentului litigiu: „acțiune de reechilibrare a prestațiilor contractuale întemeiată
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
curs de soluționare și nici nu s-a statuat anterior asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru instanțe. ... 66. Noutatea chestiunii de drept, cerință de admisibilitate distinctă, nu este însă îndeplinită, nefiind posibilă, prin urmare, declanșarea mecanismului de unificare reprezentat de sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 67. Analiza conținutului art. 519 din Codul de procedură civilă relevă că noutatea chestiunii de drept ce face obiectul întrebării preliminare reprezintă o condiție distinctă de aceea a nepronunțării
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
interpretări date, opiniile jurisprudențiale diferite neputând constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile. În situația în care există un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat, uneori chiar diferit, o problemă de drept, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 71. Prin urmare, conturarea unei practici în legătură cu chestiunea de drept ce face obiectul sesizării determină concluzia că nu mai poate fi
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
conform primei orientări, fie în termen de 30 de zile, potrivit celei de-a doua orientări, după cum precizează, de altfel, chiar titularul sesizării, însă, cu toate acestea, consideră că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate pentru declanșarea acestui mecanism de unificare a jurisprudenței. ... 72. În egală măsură, punctele de vedere exprimate de instanțele de judecată în legătură cu această chestiune sunt, în proporții echilibrate, divergente și, în mod evident, se vor regăsi în pronunțarea unor hotărâri judecătorești în sensul ambelor orientări
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
că procedura pronunțării unei hotărâri prealabile nu este chemată să dea o soluție unei practici divergente deja existente, consecința, într-o atare situație, fiind aceea a inadmisibilității sesizării. ... 74. A considera altfel înseamnă a îngădui ca, în cadrul procedurii de unificare a jurisprudenței prin pronunțarea unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție să nu se afle în situația de a se pronunța asupra unei probleme de drept în legătură cu care practica judiciară este inexistentă sau doar incipientă, deci
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]