2,115 matches
-
explica sinonimia „jidovi sau uriași” din tradiția românească („Uriașii sunt sinonimi cu Jidovii În limba poporului” - <endnote id="1, p. 524"/>), precum și implicarea acestora În legenda potopului. Despre existența „neamului uriașilor” pe pământ („uriașii cei vestiți din vremi străvechi” sau „uriași puternici, a căror Înălțime era de trei mii de coți”) vorbesc atât textele canonice ale Vechiului Testament (Geneza 6, 4 ; Numerii 13, 32-33 ; Baruh 3, 26-28), cât și cele apocrife (Cartea lui Enoh) și alte texte ebraice <endnote id="(59
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Enoh, care a circulat și a fost copiată În spațiul românesc după secolele XVI-XVII <endnote id="(60)"/>. Ca și În textele canonice și apocrife, În tradiția populară românească cele două diluvii sunt văzute ca fiind unul și același : „Acesta [= potopul „uriașilor”] a fost pe vremea potopului lui Noe” <endnote id=" (56, p. 72)"/>. Câteodată, În textele biblice despre „uriași” și În legendele românești despre „jidovi” se regăsesc nu numai aceleași motive mitice, dar chiar și aceleași figuri de stil : „Și noi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și În textele canonice și apocrife, În tradiția populară românească cele două diluvii sunt văzute ca fiind unul și același : „Acesta [= potopul „uriașilor”] a fost pe vremea potopului lui Noe” <endnote id=" (56, p. 72)"/>. Câteodată, În textele biblice despre „uriași” și În legendele românești despre „jidovi” se regăsesc nu numai aceleași motive mitice, dar chiar și aceleași figuri de stil : „Și noi eram În ochii noștri ca și În ochii lor [= ai «uriașilor»] ca niște lăcuste” (Numerii 13, 33), În comparație cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
16)"/>. Astfel se justifică - scrie Sorin Alexandrescu - crimele religioase și, la limită, războaiele religioase, până În ziua de azi. „Uciderea necredinciosului [...] este absolvită de păcat” <endnote id="(748, p. 222)"/>. <endnotelist> Note și bibliografie 1. Lazăr Șăineanu, „Jidovii sau Tătarii sau Uriașii”, Convorbiri literare, XXI, 1887, pp. 521- 528. 2. Simeon Florea Marian, „Satire bucovinene contra evreilor”, În Columna lui Traian, II, 1871, p. 39. 3. Moses Schwarzfeld, Evreii În literatura populară română. Studiu de psichologie populară, București, 1892. 4. Claudine Fabre-Vassas
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Raphael Patai, Hebrew Myths. The Book of Genesis, Doubleday, New York, 1989, pp. 101-107, 151. 60. Emile Turdeanu, Apocryphes Slaves et Roumains de l’Ancien Testa ment, Leiden, 1981, pp. 37, 39, 42, 434. Pentru episodul distru gerii prin potop a uriașilor În apocriful etiopian Cartea lui Enoh, vezi Victor Kernbach, Miturile esențiale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978, pp. 257-258. 61. Ioan Petru Culianu, Călătorii În lumea de dincolo, traducere de Gabriela și Andrei Oișteanu, Editura Nemira, București, 1994 (ediția a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Când să cobor din autobuz, mă văd înhățat de brațe voinice, strâns în brațe și sărutat cu drag de colegii sosiți din diferite colțuri ale țării. I-am recunoscut pe toți. În zăpăceala aceea chiar nu știam cine putea fi uriașul care aproape mă sufoca cu toată făptura sa gigantică, a mormăit ceva și... m-am luminat. Cu excelenta mea memorie auditivă recunosc pe colegul Nicolae Pircov, basarabean din localitatea Calceva. Alte îmbrățișări între foștii elevi și foștii profesori după 35
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și regretul că nu poate participa. Am asistat la înmormântarea lui și am ținut și un mic cuvânt de adio, asigurându-l că nu-l vom uita și-l vom socoti prezent în rândurile noastre. Al treilea dispărut era tocmai uriașul care mă sufocase cu brațele sale puternice cu cinci ani în urmă. Era Nicolae Pîrcov, cu nume schimbat ca o siguranță în plus pentru originea lui de basarabean, refugiat în România. Îmi amintesc perfect că nu mi-a răspuns la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
discurs care-l recomandă pe acest erou al mulțimii stă sub semnul a ceea ce Michel Lacroix numește megalografie ămégalographieă. Se află aici substanța oratorică și fascinul exercitat de către dictatorii secolului XX ? Este delirul maselor ceea ce va constitui suportul piticilor deveniți uriași genocidari precum Hitler ? Caragiale nu fixează îngrijorat viitorul din perspectiva succesului politic repurtat de Coriolan, succes derivat din discurs, însă acest gen de magnetism există, iar revolu- ționarismul junelui furios este convertibil în ulteriorul său radicalism instituțional. Sosa, alias Stalin
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
spectaculos, prin colorit prin diversitate, ceva unic, este pădure și istorie în același timp, unii arbori având vârste de 2-3 sau chiar 4000 de ani, născuți înainte de patriarhii Bibliei și de marile civilizații ale lumii! "Coihues", "raulies" și "araucarias" sunt uriași care pot atinge înălțimi de 50-80 de metri și circumferințe de 2-5 metri, dintr-un asemenea uriaș putându-se obține 40-80 metri cubi de masă lemnoasă! "Araucarias" aveam să întâlnesc și în sudul Braziliei, în statul Parana, dar și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vârste de 2-3 sau chiar 4000 de ani, născuți înainte de patriarhii Bibliei și de marile civilizații ale lumii! "Coihues", "raulies" și "araucarias" sunt uriași care pot atinge înălțimi de 50-80 de metri și circumferințe de 2-5 metri, dintr-un asemenea uriaș putându-se obține 40-80 metri cubi de masă lemnoasă! "Araucarias" aveam să întâlnesc și în sudul Braziliei, în statul Parana, dar și în Mexic, unde se spune că pe la 1890 ambasadorul chilian i-a făcut cadou președintelui Porfirio Diaz câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
numele întemeietorului său, călugăr iezuit belgian. Călătoria prin Atacama, spre Norte Grande, nu a fost una monotonă, ci dimpotrivă, peisajul schimbându-se de la o oră la alta în funcție de lumina soarelui și de umbrele proiectate de munții fără urmă de vegetație. Uriașii Atacamei ne apăreau când gri, când cafenii, când negri și lipsa oricărei forme de viață, vegetală sau animală, ne transpunea exact în filmul "Odiseea spațială". Pe sute și sute de kilometri nu se auzea decât torsul aproape imperceptibil al motorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
noi Înșine. Ins)și experiența noastr) ca popor a devenit o surs) de ecstasy. Și iat)-m) aici, f)când același lucru. Schimmel și Silk readuc discuția la poezie și poeți. Cum ar)ta Ted Roethke? Ei bine, era un uriaș blond, cu fața rotund) - sem)na puțin cu Silk, dac) m) gândesc mai bine. Îi pl)cea s)-si scoat) pantofii și haină și Își l)rgea cureaua pentru a sl)bi burtă din strânsoare. Cand juca tenis la Yaddo
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
dobânzilor, poziția noastr) În lume, revoluția sexual), revoluția rasial), benzină, sporturile, vremea. Evident, aceasta nu este politic) În sensul grecesc al noțiunii, dar cum altfel s) o numim? Ruskin Îi spunea autovenerare. El afirmă c) „proastă guvernare general)” crease o uriaș) mas) de oameni simpli În Europa, iar pe alte continente una și mai mare, care a tr)it În „propria venerare”. „Nu poți nici s) vezi ceva frumos În jurul ei, nici s) concepi ceva virtuos mai presus de ea; fâț
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
mutate, Înrobite, Înfierate, aruncate peste granit), l)sate s) moar) de foame, dar numai cazul palestinienilor este menținut permanent pe agend). Când vine vorba despre Israel, lumea se umfl) de conștiinț) moral). Judecată moral), o fantom) În Europa, devine un uriaș puternic când sunt menționați palestinienii și Israelul. Oare din cauz) c) Israelul și-a asumat responsabilit)țile unei democrații liberale? Sau din alte motive? Ceea ce este Elveția pentru vacanțele de iarn) și coasta dalmat) pentru turiști vară, Israelul și palestinienii
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
față a saniei. În fața ochilor mei și ai mamei se profila spinarea vizitiului, În pufoaica lui albastră și cu ceasul Îmbrăcat În piele (era două și douăzeci) prins În spate, la centură, pe sub care se rotunjeau ca un dovleac bucile uriașului său șezut, bine Înfofolit. Vedeam blana de focă a mamei și, pe măsură ce goneau tot mai iute prin ger, manșonul pe care și-l ridica În față - acel gest grațios al unei doamne din St. Petersburg, În timpul călătoriilor de iarnă. Voluminoasa
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
pentru că terminasem caietul anterior Într-o mizerie totală), gravam cu infinită grijă cuvântul Dictée, În timp ce Mademoiselle cotrobăia prin colecția ei de teste de ortografie după un pasaj solid, dificil. 5 Între timp decorul se schimbă. Copacul plin de promoroacă și uriașul troian de zăpadă cu gaura lui gălbuie fuseseră curățate de un servitor tăcut. După-amiaza de vară este Însuflețită de nori repezi care Înfruntă albastrul cerului. Pe cărările grădinii se mișcă umbre cu ochi. Brusc, lecția ia sfârșit și Mademoiselle ne
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
oameni subțiri, cultivați și generoși, dar care În ciuda amabilității și rafinamentului lor, Începeau brusc să facă spume la gură când se discuta despre Rusia. Doresc să detașez dintre ei o singură figură, un tânăr socialist pe care-l cunoșteam, un uriaș uscățiv care executa cu pipa mișcări lente și multiple, groaznic de enervante când nu erai de acord cu el, și Încântătoare și liniștitoare, În caz contrar. Am purtat cu el multe bătălii politice, a căror Înverșunare dispărea invariabil când reveneam
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
n-o cunosc. Și cei ce-au scăpat de fierul nostru și-au aflat mântuirea în Dunăre, că veniseră apele mari, cu sloiuri, de numai hoituri umflate cărau puhoaiele spre Marea cea Mare! adaugă Șendrea, un zdrahon de bărbat, un uriaș ce ridica în spinare un cal cu călăreț cu tot, mare hatman al oștirii și cumnat, ce ținea de soție pe Maria, sora mai mică a Domnului. Mici-mici, dar afurisiți moldovenii iștea, parcă ar fi greci! cuvântă Țamblac cu admirație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Românești și, cu toții, împreună, să fim una! "No! O dat Dumnezău să fim o singură țară! Transilvania, Moldova și Țara Românească! Împreună! Jurați!!" Am jurat să fim la bine și la rău împreună, până la moarte! Și unde s-a pornit uriașul să hohotească de-i fluturau mustețile, să stingă făcliile, nu alta: "No! Amu pohtește Mahomede, de ți s-o făcut de trântaie! Nu ți-i mai trece osmanlâii Dunărea cât îi lumea și pământul! Că Dunărea-i bună stavilă, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu Cerul și cu Pământul, să devină "Stăpâna Lumii"!... De ce nu? La puterea banilor lor... sugerează Țamblac. Să nu le-o ia înainte Mahomed, cu "puterea armelor lor", zâmbește sarcastic Ștefan. Treci peste comèdie. Și?... În "Palozzo ducale", urcam "Scara uriașilor" străjuită de lei înaripați, mă sprijineam de balustrada aurită și mă gândeam cu durere la prăpastia căscată între bogăția cu huzur a Apusului catolic și sărăcia amară a Răsăritului pravoslavnic, cuvântă Țamblac. Știu! i-o taie Ștefan. O să umplem prăpastia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
clădiri. Cuminți, stau culcați pe labe suverane, cu boturile lor inteligente, exprimând un fel de înțeleaptă cumsecădenie, urmărind cu privirea rarii trecători. În ziua aceea însă, nu știu cum, față în față cu imensa „Casa Scânteii” adăpostind mii și mii de oameni - uriaș stup uman zumzăitor -, vechile mele cunoștințe, câinii, mi se par neobișnuit de simpatici, de „reușiți” - infinit superiori nouă. * Oricine lucrează sau a lucrat vreodată la un săptămânal știe ce înseamnă ziua premergătoare apariției unui număr de revistă. Pentru România literară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Arenas, Valparaiso, Bio-Bio, Aconcagua... Aconcagua, vulcan stins, cel mai înalt vârf al Anzilor, " Santinela de piatră" în graiul indigenilor Quechua, ne da acum bun venit chiar lângă aripa avionului, cu creștetul strălucind de nămeți, la 6962 de metri. Știam că uriașul, acum potolit, ne vestește apropierea de finalul călătoriei, Santiago, cel așezat de veacuri "la sud de Aconcagua"! Cu Aconcagua aveam să ne mai salutăm în repetate rânduri, în drumurile noastre spre țară, în cele din Uruguay spre Chile, din Chile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
spectaculos, prin colorit, prin diversitate, ceva unic, este pădure și istorie în același timp, unii arbori având vârste de 2-3 sau chiar 4000 de ani, născuți înainte de patriarhii Bibliei și de marile civilizații ale lumii! "Coihues", "raulies" și "araucarias" sunt uriași care pot atinge înălțimi și circumferințe impresionante, dintr-un asemenea uriaș putându-se obține 30-40 metri cubi de masă lemnoasă! "Araucarias" aveam să întâlnesc și în sudul Braziliei, în statul Parana, dar și în Mexic, unde se spune că pe la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în același timp, unii arbori având vârste de 2-3 sau chiar 4000 de ani, născuți înainte de patriarhii Bibliei și de marile civilizații ale lumii! "Coihues", "raulies" și "araucarias" sunt uriași care pot atinge înălțimi și circumferințe impresionante, dintr-un asemenea uriaș putându-se obține 30-40 metri cubi de masă lemnoasă! "Araucarias" aveam să întâlnesc și în sudul Braziliei, în statul Parana, dar și în Mexic, unde se spune că pe la 1890 ambasadorul chilian i-a făcut cadou președintelui Porfirio Diaz câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
numele întemeietorului său, călugăr iezuit belgian. Călătoria prin Atacama, spre Norte Grande, nu a fost una monotonă, ci dimpotrivă, peisajul schimbându-se de la o oră la alta în funcție de lumina soarelui și de umbrele proiectate de munții fără urmă de vegetație. Uriașii Atacamei ne apăreau când gri, când cafenii, când negri și lipsa oricărei forme de viață, vegetală sau animală, ne transpunea exact în filmul "Odiseea spațială". Pe sute și sute de kilometri nu se auzea decât torsul aproape imperceptibil al motorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]