413,626 matches
-
poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum Înțelege fiecare editor În parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de suspensie), exact așa: Luminarea-i stinsă'n casă... somnu-i cald. Titu Maiorescu păstrează În prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme disjuncte, și pune virgulă În loc de trei puncte, adică așa (sunt redundant pentru că-mi
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
nici Satana nu poate să-l vateme vreodată”<footnote Ibidem, pp. 44-45. footnote>. Deci, acești demoni, cu mult mai răi și înfricoșători decât cele mai fioroase fiare sălbatice, nu sunt înfuriați de cei ce săvârșesc răul, ci de cei ce urmează calea cea strâmtă și îngustă a lui Hristos și le cauzează multe răni pe care nu le pot primi însă cu nepăsare. Căci „nici atunci când șarpele ar fi într-una înțepat, și s-ar înfuria și repezi împotriva celui ce
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
noastră. Nicăieri nu zice Sfânta Scriptură că, la fratricidul lui Cain, Satana ar fi fost în joc. Dar să presupunem că Satana a șoptit lui Cain gândul cel rău, totuși vinovăția păcatului rămâne asupra aceluia care a primit șoptirea, a urmat ei și i-a dat cel dintâi prilej de a se apropia de sufletul său. De asemenea, nici amăgirea Evei nu se poate în totul prescrie Satanei, ci femeia a fost înșelată și de propria ei poftă. Aceasta o arată
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
trebuie alungat gândul din prima clipă, pentru a nu începe să medităm asupra lui, să ne îndulcim cu perspectivele păcatului și să se producă însoțirea, adică să nu lăsăm gândurile să ni se amestece cu ale ispititorilor vicleni. După aceasta, urmează însoțirea, adică dialogul sau convorbirea cu gândul, meditarea asupra lui, fie spre încuviințare, fie spre lăsare. Aceasta are laudă mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul căci
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
fie spre lăsare. Aceasta are laudă mică când e plăcută lui Dumnezeu; la fel și mustrare, când e rea. Suntem sfătuiți să nu dialogăm cu diavolul căci riscăm să pierdem la dialectică, acesta fiind deosebit de iscusit în viclenii. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Casa Cărții de Știință, Cluj, 1993, p. 96. footnote>. De ajungem să consimțim la faptă, gândul simplu se concretizează în imagini. Acolo unde se ivesc imagini în gând, s-a produs consimțirea, mișcarea fără imagini fiind doar un atac nevinovat. Urmează încuviințarea sau consimțirea, care, odată acceptată, duce la păcat, iar din acesta se naște robia, apoi urmând patima, care duce la deprindere prin obișnuința cu ea, făcând să se pornească la faptă de la sine<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
se concretizează în imagini. Acolo unde se ivesc imagini în gând, s-a produs consimțirea, mișcarea fără imagini fiind doar un atac nevinovat. Urmează încuviințarea sau consimțirea, care, odată acceptată, duce la păcat, iar din acesta se naște robia, apoi urmând patima, care duce la deprindere prin obișnuința cu ea, făcând să se pornească la faptă de la sine<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol.V, Edit. Humanitas, 2001, pp. 175-176. footnote>. Isihie Sinaitul enumeră patru trepte, începând de la un
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
artistic impresionant, afirmat nu doar cu discreție, ci și cu claritate în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu. El nu se va stinge odată cu Chant-son și Axion, ci va fi puternic afirmat și în alte două creații semnificative. (Va urma)
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
acordau cântăreților momente de pauză, în care se puteau odihni. Nouba începe întotdeauna cu o introducere instrumentală, cu rol de preludiu : se prezintă modul în care se va desfășura suita, publicul familiarizându-se astfel cu atmosfera și cu caracterul piesei. Urmează apoi o succesiune de mai multe piese vocale și instrumentale, a căror tempo se accelerează către finalul noubei. Fiecare piesă componentă a suitei are ca bază ritmică o formulă caracteristică proprie, ce este folosită ca acompaniament. Nu este obligatoriu să
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
precum și o capacitate improvizatorică și o creativitate deosebite. Plecându-se de la materialul melodico-ritmic modal, ce conține scara modală, treptele principale, contextul sonor specific modului respectiv, se avansează pe scara diferitelor grade de improvizație, valențele eliberându-se rând pe rând, după cum urmează : în improvizația istihbar sunt enunțate formulele ritmico-melodice specifice, desfășurarea melodică și temporală fiind ordonată conform unei scheme bine stabilite. Este ceea ce putem numi improvizație semi-notată, cu structuri și repere prestabilite. Improvizația taqsim de tip clasic aduce în prim plan explorarea
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Chiar și cînd a fost înmormîntat de viu. Dar le spun acestea pentrucă am cel mai puternic temei să strig că asasinatul săvîrșit asupra mea și operei mele e o crimă împotriva artei, împotriva regimului actual și a poporului nostru. Urmează, tovarășe Președinte, copie depe petiția - întîmpinare către Ministerul Învățămîntului și Culturii, de care am și vorbit mai sus. C O P I E DOMNULE MINISTRU, Cu privire la gradațiile speciale ce mi-au fost recunoscute de Onor. Minister al Educației Naționale, am
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
în comuniune cu Dumnezeu<footnote J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 104. footnote>: „Or, dacă omul de aceea a fost adus pe lume, ca să se facă părtaș (μέτοχος) la bunurile dumnezeiești, în mod necesar urmează că, așa cum a fost zidit, el e și capabil de a se putea împărtăși din ele. Căci după cum ochiul ajunge să guste părtășia (κοινωνία) razelor luminoase prin aceea că firea a pus în el o putere ce atrage spre sine
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
întregii țesături a existenței create a lui Dumnezeu. Pentru Sfântul Grigorie, dinamismul methousiei transformă progresiv persoana, chiar începând cu viața aceasta, dar în special în viața din Împărăția cerurilor. În viața aceasta, μετουσία sporește progresiv capacitatea ființelor umane de a urma Infinitul, adâncindu-le prin aceasta dorința de acest Infinit. Din acest motiv a fost adusă la existență natura rațională, anume pentru ca de bogățiile și darurile divine să se împărtășească și omul - coroana și regele creației. Înțelepciunea atotcreatoare a modelat sufletele
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
FRIC de ȘTEFAN AGOPIAN Încă din debut, autorul simte nevoia unor inserții metatextuale, relevând astfel acuratețea scriiturii. Ca un passepartout al poveștii ce urmează a fi spusă, autorul oferă gratuit cititorului său detalii din universul fluctuant. Astfel, ca un Început al Începuturilor, se conturează o „Scurtă introducere pentru a lămuri cititorul asupra Moreei În anul 1715”, prelungită În „Altă introducere pentru a lămuri cititorul
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
pe la nămiezi. Marea era foarte liniștită și retrasă de la Țărm cam cu un sfert de milă decît În mod obișnuit. O corabie eșuase aproape la o milă de mine. M-am dezbrăcat În pielea goală și am intrat În apă”. Urmează pasaje În care tulburările erotice reproduse eclipsează din nou orice reprezentări onirice. Nici cea de-a treia parte a romanului nu face notă discordantă de la limbajul deja consacrat. „Kenya, mon amour” sau „Doamnele Îndrăgostite vin din viitor” modelează viziuni de
ALECART, nr. 11 by Clara Cășuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92868]
-
perceput drept răul necesar, autorul considerând că cei care nu au cunoscut ateismul nu au o experiență deplină a credinței. Un alt centru de greutate al romanului Îl constituie evoluția artei și contextul istoric În care s-a format cultura. Urmând liceul la Iași, Savatie Baștovoi se dedică artelor plastice, petrecându-și timpul În compania altor doi prieteni, cu aceleași pasiuni, sau În singurătate, pictând și citindu-i pe Freud și Nietzsche, ale căror studii filozofice erau interzise În Uniunea Sovietică
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
de tihnă a Încercării de a se Împotrivi legilor lumii din care provin e scurtă și relația lor se sfârșește odată cu descoperirea ei de către ceilalți și cu hotârârea lui Danny de a renunța la școală. Casa a fost vândută și urmează să fie dărâmată, transformată În „Tărâmul plăcerilor”, un enorm parc de distracții care e pe punctul de a se ridica la periferia orașului. Gestul din final al lui Danny (transpunerea În act a poveștii bunicului) e unul ce capătă aspect
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
trăiesc. Emblematic În acest sens este destinul lui Hartin Fringhian, cel care, devenit ”rege al zahărului” În România, deținând fabrici importante și acțiuni nenumărate, pentru a nu fi prins și condamnat de comuniști, se va retrage În munți, viața sa urmându-și cursul printre grupurile de rezistență (prilej de a evoca Încercările disperate, Înecate În sânge, ale celor precum Cristea Paragină de a se opune regimului). Una dintre cele mai impresionante imagini este aceea de peste ani a fostului patron armean reîntors
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
amintește Sfântul Grigorie de Nyssa, este aceea prin cuvântul Sfintei Scripturi Și prin poruncile Legii. În calitate de cuvânt al lui Dumnezeu, Sfânta Scriptură este cel dintâi mijloc de cunoaștere a Lui, căci Hristos (Cuvântul), zice el: apropie firea omenească de Dumnezeu urmând o cale continuă<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 864C. footnote>. Rolul principal al Sfintei Scripturi este însă ca, după ce ne-a făcut cunoscut pe Dumnezeu, să nască în noi
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Mysticism”, în Spiritus: A Journal of Christian Spirituality, I, Nr. 2, 2001, p. 157-158. footnote>. Chiar noțiunea de simțuri spirituale probabil ne pare tot atât de bizară pe cât de necesară era pentru Origen. Putem presupune că Origen Și acei care i-au urmat Și-au creat propriul limbaj în principal pentru a sublinia diferența dintre intenționalitatea afectivă ordinară Și conștientizarea mistică, ascunsă, a acțiunii lui Dumnezeu. Acest aspect este adevărat, dar este la fel de important să notăm că Origen nu a considerat că ar
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
prin cuvintele: <<Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut, nici odinioară>> (In., 1, 18)<footnote Sf. Chiril al Ierusalimului, Cateheze, cateheza VI, 5, traducere din limba greacă și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 2003, p. 83. footnote>. Urmând tradiția răsăriteană, Sfântul Grigorie Palama zice: Într-adevăr, ceea ce nu poate fi văzut de nimeni, fie acela Moise sau Pavel, cel ce s-a înălțat până la al treilea cer, sau chiar mai presus de Pavel și învrednicit de starea și
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
trăiesc. Emblematic În acest sens este destinul lui Hartin Fringhian, cel care, devenit ”rege al zahărului” În România, deținând fabrici importante și acțiuni nenumărate, pentru a nu fi prins și condamnat de comuniști, se va retrage În munți, viața sa urmându-și cursul printre grupurile de rezistență (prilej de a evoca Încercările disperate, Înecate În sânge, ale celor precum Cristea Paragină de a se opune regimului). Una dintre cele mai impresionante imagini este aceea de peste ani a fostului patron armean
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
pentru a radia trecutul. N-aș avea nimic Împotrivă dacă rețeta ar fi norocoasă. Dar nu-i. Experiența m-a Învățat că lucrurile stau pe dos”), iar orice amintire anterioară experienței regimului - un semnal de alarmă anunțând suferința ce va urma („Ceea ce a existat Înaintea rupturii Ți se Înfățișează după ca și cum ar fi fost Încă de pe atunci - În mod ascuns și, de aceea, neînȚeles la timp - o prevestire nedisimulată a pierderii de mai târziu - un prolog trecut cu vederea din neglijență
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
decizii. Romanul lui Jean Mattern concretizează printr-o prismă personală exercițiile de supraviețuire ale acelor colectivități și ale acelor indivizi care au opus uitării și adaptării mimetice, amintirea vie și conștientizarea continuă a apartenenței la o comunitate și care, deși urmând calea exilului impus de război au păstrat În ei locul natal.
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
tactile, de care dispunde În extinderea lumii sexuale. El dislocă ceea ce este deja văzut, simțit, perceput Întrun mod pe care nicio conștiință nu ar putea-o justifica. Încercarea de a Îndreptăți crima comisă Îl propulsează pe Sascha ca un criminal, urmând după aceea o serie de morți ciudate, năucitoare. Partea sexuală e ca o amprentă asupra destinului său, căci bărbatul, Încercând să rezolve situația, ajunge la Fundația pentru Cercetări Sexuale. Dacă la Început pare o renegare a existenței, Încercând și reușind
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]