6,013 matches
-
pe care se desfășoară o localitate. INVERSIUNE TERMICĂ distribuție verticală a temperaturii, în care valorile acesteia cresc paralel cu creșterea înălțimii, în loc să scadă, cum este normal. ISTM fâșie îngustă de uscat mărginită de ape și care leagă două zone de uscat mai întinse (două continente, două insule, o peninsulă de un continent, ș.a.); exemplu: istmul Suez, care leagă Peninsula Arabia de Africa; cel mai lung istm este Tehuantepec: 210 km (America Centrală). IZBĂ locuință construită din bârne în taiga (pădurea de conifere
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
pădurile din Insula Madagascar (Africa). LIGNIT cărbune de pământ de calitate inferioară, format în Terțiar din tulpinile, ramurile, rădăcinile și frunzele plantelor mari. LITOLOGIE ramură a geologiei care se ocupă cu studiul rocilor; sinonim: petrografie. LITORAL limita dintre apă și uscat; sinonim: țărm. LITOSFERĂ învelișul solid, extern al Pământului; sinonim: scoarța terestră. LLANOS savana din nordul Americii de Sud (Podișul Guyanelor). LOESS rocă sedimentară prăfoasă, alcătuită din particule de cuarț, argilă și calcar; există mai multe ipoteze asupra formării lui, dar cea mai
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de 800 m.; după modul de formare sunt de două feluri: de încrețire și vulcanici. MUSCEL culme prelungă care se desprinde perpendicular de sub munte, formând dealuri înalte. MUSON vânt cu caracter periodic, care se formează datorită diferenței de presiune dintre uscatul asiatic și apa Oceanului Indian; sunt doi musoni: de vară (ploios, deoarece bate dinspre Oceanul Indian) și de iarnă (secetos, întrucât se formează și bate dinspre Asia). NAMYARGBARWA cel mai adânc canion de pe planeta noastră: 6.000 m, situat în Munții Himalaya
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
erupțiilor vulcanice. NOXE gaze nocive care sunt emanate în atmosferă, cu un efect negativ asupra sănătății oamenilor. NUANȚE CLIMATICE diferențieri ale caracteristicilor climatice în înălțime și în suprafață. OIMIAKON localitate din Siberia (Rusia) un de se află „polul frigului” de pe uscat: 71°C; OAZĂ insulă cu viață umană și cultură în deșert legată de apariția locală a apei OBCINĂ culme netedă, de munte sau de deal, pe care se mergea, cândva, cu carul; exemplu: Obcinele Bucovinei din Carpații Orientali. OCNĂ mină
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
ramură a geografiei fizice, care se ocupă cu studiul solului. PEDOSFERĂ învelișul de sol al Pământului. PEISAJ aspectul exterior, vizibil, al unui anumit teritoriu, caracterizat printr-o anumită particularitate a sa; exemple: peisaj alpin, peisaj urban, ș.a. PENINSULĂ porțiune de uscat înconjurată din trei părți de apă; cea mai mare este Peninsula Arabă, din sud-vestul Asiei, cu o suprafață de 2.691.000 km2. PERIHELIU punctul în care corpurile cerești ce se învârt în jurul Soarelui se află cel mai aproape de el
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
și socială. POPULAȚIE OCUPATĂ populație care este angrenată efectiv într-o activitate economică și care obține venituri din aceasta. POROROCA valul de maree, de 3 - 5 m înălțime, ce urcă dinspre Oceanul Atlantic pe Amazon, până la circa 1.500 km în interiorul uscatului (creând cel mai lung estuar din lume). PORT spațiu special amenajat (cuprinzând chei, docuri și diferite instalații) pentru acostarea, încărcarea și descărcarea navelor. POTENȚIAL DEMOGRAFIC posibilitățile oferite de populația unei țări ca rezultat al mărimii numerice a acesteia. PRERIE stepa
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
de mâncare. Consumul de alcool slăbește organismul, îl face mai sensibil la îmbolnăviri și poate duce la tulburări mintale grave. Drogurile, alcoolul, tutunul șunt dușmanii, care consumați provoacă false stări ,,de mai bine’’. 5 IUNIE - ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI Poluarea uscatului este forma de poluare cea mai dificil de măsurat și de controlat. Iar solul este mai dificil de curățat decât aerul sau apa. Uscatul este utilizat pentru depozitarea deșeurilor menajere și comerciale. Noroiul conține cantități importante de substanțe nutritive, precum
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
dușmanii, care consumați provoacă false stări ,,de mai bine’’. 5 IUNIE - ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI Poluarea uscatului este forma de poluare cea mai dificil de măsurat și de controlat. Iar solul este mai dificil de curățat decât aerul sau apa. Uscatul este utilizat pentru depozitarea deșeurilor menajere și comerciale. Noroiul conține cantități importante de substanțe nutritive, precum azotul și fosforul, dar el poate să conțină și cantități nedorite de metale toxice. Locurile de depozitare a deșeurilor trebuie administrate cu grijă pentru ca
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
fusese atunci... „Acum nu a fost decât o locomotivă, o locomotivă atâta tot... Dar dacă...”, nu-i termină bine gândul, sări repede în picioare și alergă în spatele casei unde copiii se jucau la un cuptor care era folosit toamna la uscatul prunelor. Irina cea mică, ridică spre privirea speriată al maică-si căpșorul ei cu păr blond și creț, cu ochi albaștri și zise poticnit și peltic: „Mama, mi-e foame!”. O luă în brațe și o strânse tare la piept
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Când veneam cu colegii de la școală, treceam la o oarecare distanță de via unuia Jănică Stamate, care avea o colibă deschisă în față și de multe ori vedeam chiar pe geruri năprasnice obielele lui Costică Tănase puse pe sfoară la uscat în fața colibei. Am vreo câteva amintiri păstrate cu acuratețea aceea deosebită pe care ți-o dau amintirile din copilărie, în care el este personajul principal. De Anul Nou Costică Tănase împreună cu un alt personaj aproape de aceeași factură, poreclit Harpău, mergeau
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ca porcii, iar Nikita grăsana de la TV să devină modelul absolut de frumusețe - asta ca să nu dau exemple mult mai „dezvoltate”! - e direct proporțional cu datoria la FMI și cu rămânerea la guvernare a hrăpărețului guvern PDL cu marinarul de uscat la cârmă. Iar dacă neapărat vrem s-o impresionăm la modul plăcut pe țața Ileana cu idei nemaipomenite ce se consideră a fi o cale de a evita acest dezastru național, nu avem decât să îndemnăm pe năpăstuiții români să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
acostau pe stradă ca să le dai de o țuică, acum statul român le dă bani destui ca să aibă pentru toată luna de stat la cârciumă. Românul care nu face parte dintre „aleșii, aleșilor”, muncește pe rupte și trage barca pe uscat cu șase, șapte milioane de lei vechi pe lună iar golanul care nu a muncit niciodată, ia patruzeci de milioane pe gratis. Halal societate! Halal legi! Halal politică! Printre aceste gunoaie sociale, s-au insinuat ca șerpii și marii șmenari
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ele și nici nu avea de gând să învețe vreodată așa ceva. În schimb, spăla maldăre de rufe pe un zolitor de tablă ondulată, într-o balie mare de lemn, pe care le clătea într-un uriaș ciubăr, le punea la uscat, le apreta și le călca cu o precizie și o plăcere rar întâlnită, făcea curat în camere de câte ori era nevoie, ștergea parchetul și spăla cimentul pe holuri. Pe unde trecea Mura rămânea curat și o ordine desăvârșită în urma ei. Nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mi-a furat parola și codul și mi-a trimis și o inspecție pe cap. Nu-i nimic, îmi zic în sine: Le voi reprograma"... când... îmi dau seama că nu știam ce să reprogramez, ce vietăți acvatice sau de uscat am introdus eu personal în aceste diorame biologice, ce trebuia să discutăm la oră și ce trebuie să fac în continuare, cu toate că mă pregătisem din toate punctele de vedere. Un lapsus din cauza emoției, o defecțiune a computerului corelată cu pierderea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
soției, pur și simplu, cuvintele care denumesc moluște: stridii, gasteropode, lamelibranhiate, nu existau, deși acest grup de animale nevertebrate cu peste optzeci și cinci de mii de specii răspândite în întreaga lume, ce trăiesc atât în apă cât și pe uscat, este perfect cunoscut de orice copil încă din școala elementară. Să fie vorba de un lapsus? Poate că starea de suspiciune nu ar fi luat amploare, dacă nu ar fi asistat involuntar la o convorbire telefonică, în care soția lui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
citirile capului familiei, din vechi cărțulii cu foi gălbui și tartaje verzuii și gustau bunătățile sărbătorii pregătite de buna lor mămuță. în nopțile toride de vară cerdacul devenea dormitorul răcoros , iar toamna hambarul vremelnic pentru vrejurile de fasole puse la uscat înainte de a se bate ori pentru ciocălăii și babele de păpușoi cu boabele încă în lapte . Vizita la Moș Costache, de fapt la învățătorul Costache Buraga, din Dăneștii dea apă și mâncare, sau să le facă curățenie în grajd și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Dumnezeu: Să facem pe om după chipul și asemănarea Noastră (Fac., 1, 26). Iar despre facerea cerului și a pământului și a tuturor, Tatăl a zis către Fiul: Să se facă cerul și să-și adune apele, să se arate uscatul; și pământul să scoată iarbă și toată vietatea (Fac. 1, 6, 9, 12, 20). Din aceste cuvinte ar putea cineva să mustre pe iudei ca neînțelegând cu adevărat Scriptura. Căci ar putea întreba: Cu cine vorbea Dumnezeu ca să dea poruncă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sunt întru Tatăl și Tatăl întru Mine (In. 14, 10)”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al II-lea, XXXIII, în PSB, vol. 15, p. 268) „Să iei, zice, din apa râului și s-o verși pe uscat. Și va fi apa pe care o vei lua din râu, sânge pe uscat (Ieș. 4, 9). Apa e chip sau semn al vieții. Căci este cu adevărat necesară spre aceasta și foarte folositoare celor de pe pământ. Deci Fiul, Viața
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al II-lea, XXXIII, în PSB, vol. 15, p. 268) „Să iei, zice, din apa râului și s-o verși pe uscat. Și va fi apa pe care o vei lua din râu, sânge pe uscat (Ieș. 4, 9). Apa e chip sau semn al vieții. Căci este cu adevărat necesară spre aceasta și foarte folositoare celor de pe pământ. Deci Fiul, Viața adevărată, S-a născut ca dintr-un râu, din Tatăl care dă viață tuturor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dumnezeu: Să facem pe om după chipul și asemănarea Noastră (Fac. 1, 26). Iar despre facerea cerului și a pământului și a tuturor, Tatăl a zis către Fiul: Să se facă cerul și să-și adune apele, să se arate uscatul; și pământul să scoată iarbă și toată vietatea (Fac. 1, 6, 9, 12, 20). Din aceste cuvinte ar putea cineva să mustre pe iudei ca neînțelegând cu adevărat Scriptura. Căci ar putea întreba: Cu cine vorbea Dumnezeu ca să dea poruncă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nonconformiști (Arcimboldo, Dali, Chagall); Dali reprezintă "nebunia rațiunii". După călătorii în alții, urmează explorări în propriu-i Eu: Cine este El, poetul, în raport cu lumea, cu cosmosul? Răspunsuri formulate divers acționează convergent: "Astăzi ne despărțim / cum s-ar despărți apele de uscat..." Aventura cunoașterii ia proporții, luciditatea mărind distanțele: "Un zeu al hotarelor stă între noi..." Ideea revine obsedant în Nocturnă I, în Proximitate, în Oedip și Sfinxul. În Proximitate perpetua întrebare despre " Ce e dincolo de mine?" duce la analogii consolatoare: Am
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și planetele care gravitează în jurul lui. Fulgerând bezna, Pământul și-a făcut apariția ca o minge de foc. Alcătuită din rocă lichidă și metal încins, sfera s-a învârtit continuu până s-a răcit la suprafață, pentru a face loc uscatului și apelor. Naufragiate pe plăci tectonice, oceane și continente s-au pus a pluti în derivă pe miezul fierbinte al planetei. În timp, au ajuns să poarte cu grijă taina întâmplării unei minuni, căci peste ele Dumnezeu a suflat duh
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
priveau la grozăvia petrecută la sol. Înălțându-se, Carpații au determinat, treptat, restrângerea, în regiune, a oceanului primordial, ajuns în timp la dimensiunile unei mări (Marea Sarmatică). Umplută cu sedimente, această mare a fost nevoită să se retragă făcând loc uscatului care creștea întruna. Dar odată cu ridicarea deasupra apei, munții au fost nevoiți să îndure efectul eroziunii. Astfel, vorbind despre orogeneza Carpaților, s-ar putea spune că procesul se simplifică la evoluția unei alternanțe între cutare, înălțare și eroziune. Mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
principalul afluent Tisa, așa cum e cazul Mureșului, al Someșului și al Crișurilor). Umflat de râurile pe care le strânge (mai importante, Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret, Prut), fluviul curge maiestos spre Marea Neagră. La vărsare, formează o vastă Deltă, în care uscatul se îmbrățișează cu marea, iar strânsoarea lor se continuă de-a lungul Platformei litorale. f. Locul nostru în lume Nu doar conformația reliefului, ci și poziția geografică a dictat valoarea strategică a meleagurilor noastre și, implicit, cursul istoric. Devenirea noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
c. Sub ascuțișul metalelor Odată cu trecerea de la tehnica șlefuirii pietrei la cea a prelucrării metalelor s-a creat un univers socio politic și economic complex. În epoca bronzului, și-au făcut apariția orașele stat îndeletnicite cu neguțătoria. Aventurându-se pe uscat, dar și pe mare, în jurul acestor nuclee urbane s-au coagulat țări cu interese divergente. Aflate în coliziune, războiul avea să tulbure mintea și sufletul ființei umane. Perfecționarea prelucrării metalului în epoca fierului a făcut nu doar ca agricultura să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]