11,855 matches
-
cazuri ale unor astfel de persoane (un manager mai vechi care juca rolul de consilier oficial) având funcția aproape oficială și acceptată de toți de a-i ajuta pe noii directori să se adapteze în primii ani de activitate în uzina respectivă. Această activitate, ce în psihologia organizațională are un rol pozitiv, căpăta aici un rol negativ prin jocul de manipulare de tip „eminență cenușie” pe care managerul mai vechi îl avea. Mai precis, el acționa în genul: „Ce trebuie să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spre a-și pune în siguranță „onoarea de familist”. Își găsește nevasta cu Lică Chitaristul, cu care ea nu întreținea, de fapt, legături neîngăduite, și îl gonește pe vizitator. Seara apare locotenentul Gottfried Schwalbe, fost reprezentant la București al unei uzine germane de mașini agricole, vechi admirator neacceptat al Aretiei Trandafir, acum membru al comandamentului german. Neamțul se așterne pe chef, în timp ce Silvestru Trandafir stă ascuns în altă odaie, iar după miezul nopții îi pretinde Aretiei să îi cedeze. Neizbutind să
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
a finalizat nimic, deși din repetatele lui intervenții publicate în „Vrerea” se poate configura imaginea de ansamblu. Om de stânga, prieten cu Ernst Toller (din care traduce în 1935 Cartea rândunelelor), S.-U. aparține, ca poet, expresionismului „de stânga”. Cântecul uzinei (1935), poem ce ar fi trebuit să devină Cartea uzinei, stă sub influența poeziei sociale a lui Aron Cotruș. Imaginile uzinei tentaculare, ale orașului muncitoresc ucigător au forță, versurile nu sunt dizolvante, deși uneori curg silnic, dând impresia de producție
STOIA-UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
Vrerea” se poate configura imaginea de ansamblu. Om de stânga, prieten cu Ernst Toller (din care traduce în 1935 Cartea rândunelelor), S.-U. aparține, ca poet, expresionismului „de stânga”. Cântecul uzinei (1935), poem ce ar fi trebuit să devină Cartea uzinei, stă sub influența poeziei sociale a lui Aron Cotruș. Imaginile uzinei tentaculare, ale orașului muncitoresc ucigător au forță, versurile nu sunt dizolvante, deși uneori curg silnic, dând impresia de producție ocazională. De altfel, nu numai poetul, ci și traducătorul S.
STOIA-UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
cu Ernst Toller (din care traduce în 1935 Cartea rândunelelor), S.-U. aparține, ca poet, expresionismului „de stânga”. Cântecul uzinei (1935), poem ce ar fi trebuit să devină Cartea uzinei, stă sub influența poeziei sociale a lui Aron Cotruș. Imaginile uzinei tentaculare, ale orașului muncitoresc ucigător au forță, versurile nu sunt dizolvante, deși uneori curg silnic, dând impresia de producție ocazională. De altfel, nu numai poetul, ci și traducătorul S.-U. este subordonat omului de acțiune, jurnalistului înscris într-o acțiune
STOIA-UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
bănățene din provincialism. Legat de Virgil Birou și de Romul Ladea printr-o prietenie memorabilă, el a definit, alături de aceștia, un timp al „emancipării” culturii bănățene. SCRIERI: Chemări, Timișoara, 1926; Pictura Renașterii (în colaborare cu Ion Miloia), Arad, 1930; Cântecul uzinei, Timișoara, 1935; Ghidul Banatului (în colaborare cu Emil Grădinariu), Timișoara, 1936; Marginale la istoria bănățeană, Timișoara, 1940; Ghidul orașului Timișoara, Timișoara, 1941; Studii și documente bănățene de istorie, artă și etnografie, I-II, Timișoara, 1943; Veacul de foc, Timișoara, 1945
STOIA-UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289944_a_291273]
-
STOIAN, Niculae (25.III.1935, Dascălu, j. Ilfov - 14.I.1990, Dascălu, j. Ilfov), gazetar și poet. Este fiul Ioanei (n. Preda) și al lui Ion Stoian, agricultori. Urmează la București școala profesională a uzinelor Electromagnetica (1950-1952), apoi Școala de Literatură „M. Eminescu” (1952-1954). În 1968 va absolvi Facultatea de Filologie a Universității bucureștene. Activitatea sa jurnalistică se desfășoară la „Tânărul scriitor” (șef de secție, 1954-1957), „Luceafărul” (redactor, 1958-1966), „Viața studențească” (redactor-șef, 1966-1974), „Flacăra
STOIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289946_a_291275]
-
comunist al anilor ’50, reprezintă același mecanism al opresiunii și strivirii fără scrupule a personalității umane. Drama lui Dunca, declanșată în momentul întoarcerii sale, când este pe punctul de a începe o relație cu Margareta Vinea, soția directorului unei mari uzine, este aceea a sterilității interioare: refuzul său de a fi complice la delațiune nu este urmat și de un gest constructiv, care să se constituie într-un nou început. „M-am oprit la cel mai important gest din viața mea
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
să spun nici un da, n-am reușit să găsesc ce trebuie să afirm.” Ratării lui Dunca îi sunt opuse ascensiunea socială și succesul lui Dumitru Vinea, personaj oarecum schematic și convențional, individ primitiv și vanitos, a cărui dominație necontestată în uzina pe care o conduce cu mână forte este o expresie a autorității înseși. Încercarea lui I. de a-și umaniza personajul, înzestrându-l cu un sentiment al golului și eșecului, care să îl așeze în galeria personajelor de tipul doctorului
IVASIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
e urmărit, în trei etape (Întâile năzuinți, Izvoarele interioare și Prăbușiri creatoare), destinul unui personaj reflexiv, care împrumuta multe elemente din biografia romancierului. Absolvent al Facultății de Arhitectură, Petru Arbore e constrâns de împrejurări să construiască, împotriva voinței sale, o uzină de armament în preajma războiului din 1914-1918, ceea ce declanșează o adevărată dramă lăuntrica pe tema contradicției dintre idealuri și realitate. Prăbușirea interioară este însă depășită, transfigurându-se într-un elan constructiv, creator, iar epilogul românului înaltă un adevărat imn păcii. Al
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
și Constantin Clisu, dar alături de noi și Alexandru Gh. Tacu și ing. dr. Cezar Zugravu, cunoscuți ca foști deținuți politici antitotalitari, azi cu scrieri în Reflecțiicartea de față- și nu numai noi, am redactat, editat și difuzat ziarul nostru de uzină Rulmentul care a fost pista de zbor către cărțile de mai târziu ale noastre și ale colaboratorilor noștri ( ing. Năstase Haralambie, de exemplu p.36-37). Acum, de ce să nu recunoaștem, mulți dintre noi ne simțim împinși alături cu viața când
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
Steaua”, „Tomis”, „Tribuna” și i se editează volumul de proză Idoli cu mască (1982). Versurile lui S., incluse în Oglinzi de vis și în Mări de fum (1938), trec de la note suprarealiste spre clasicism, având ca teme predilecte viața în uzină, acceptată cu resemnare, nostalgia vremii aurorale, desprinderea de copilărie și de locurile natale, atmosfera melancolică a peisajului citadin etc. De asemenea, în nuvele și povestiri acțiunea e plasată, cu implicații constante în psihologia eroilor, în medii muncitorești sau intelectuale. Din
SPIRIDONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289834_a_291163]
-
că un lucrător...”, ,,ai putea câștiga 2 dolari pe zi vânzând ziare...”, odată cu aceste notații insinuându-se ideologia de stânga, ce l-a dominat constant pe S. Un Reportaj decodifica titlul revistei ,,75 HP”: ,,Nessus centaurul de 125 HP/ campionul uzinelor Fiat și al curselor de la Epson...”. În 1930 S. livra revistei ,,unu” texte în limba franceză, poeme-jurnal în care însemnări cotidiene, lapidare trimiteri la lecturi recente, contacte și prietenii, munca și supraviețuire coexista în preajma intuițiilor poetice. În tot, scrisul lui
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
și devenit, în următoarele ediții, Mirona. În timpul perioadei virulent dogmatice scriitoarea ilustrează realismul socialist, compunând, pe teme date (munca în industrie, prefacerile din agricultură, rolul femeii, demascarea dușmanilor de clasă, educația patriotică în armată) și cu sloganurile epocii, romanele Cântecul uzinei (1950), Cantemiriștii (1954) și nuvelele S-a dumirit și Moș Ilie (1950), Surorile (1951). Diferit în bună măsură, dacă nu prin optică, cel puțin prin stil și relevanță picturală e romanul Fetele lui Barotă (1958), republicat, în 1974, sub titlul
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
ce amintesc de personajele lui Camil Petrescu. SCRIERI: Pânza de păianjen, București, 1938; ed. postfața autoarei, București, 1973; ed. îngr. Corneliu Popescu, București, 1993; Cad zidurile, București, 1950; ed. (Cartea Mironei), București, 1965; ed. (Mirona), postfața autoarei, București, 1972; Cântecul uzinei, București, 1950; S-a dumirit și Moș Ilie, București, 1950; Surorile, București, 1951; Cantemiriștii, București, 1954; Fetele lui Barotă, București, 1958; ed. (Iubiri paralele), București, 1974; ed. București, 1991; Gențiane, București, 1970; Pe firul de păianjen al memoriei, București, 1977
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
Repere bibliografice: Ieronim Șerbu, Itinerarii critice, București, 1971, 54-58; Constantin Fântâneru, „Pânza de păianjen”, UVR, 1938, 12; Perpessicius, Opere, VIII, 88-89; Constantinescu, Scrieri, IV, 591-594; Mihail Sebastian, Debuturi, RFR, 1938, 8; E. Lovinescu, Aquaforte, București, 1941, 325-326; Mihnea Gheorghiu, „Cântecul uzinei”, VR, 1951, 2; Georgeta Horodincă, „Fetele lui Barotă”, GL, 1958, 24; Piru, Panorama, 356-359; Mircea Iorgulescu, „Gențiane”, RL, 1971, 31; I. Negoițescu, „Mirona”, F, 1972, 11; Valentin Tașcu, „Mirona”, F, 1972, 11; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 434-435; Sorin Titel, „Iubiri
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
SLĂVESCU, Micaela (17.III.1929, București), traducătoare și istoric literar. Este fiica Gabrielei Slăvescu (n. Cavaliotti) și a lui Oliviu Slăvescu, inginer cu studii la Zürich și Berlin, director adjunct al Uzinelor și Domeniilor Reșița (1925-1940), de unde este scos din motive politice în timpul guvernării legionare, director în 1942 la Șantierele Navale Galați, de unde demisionează în anul următor, la preluarea acestora de către germani, director tehnic la Uzinele Astra Vagoane Brașov (1945-1953), cu o
SLAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289718_a_291047]
-
Zürich și Berlin, director adjunct al Uzinelor și Domeniilor Reșița (1925-1940), de unde este scos din motive politice în timpul guvernării legionare, director în 1942 la Șantierele Navale Galați, de unde demisionează în anul următor, la preluarea acestora de către germani, director tehnic la Uzinele Astra Vagoane Brașov (1945-1953), cu o scurtă arestare în 1948. Decorat cu Ordinul „Vulturul României” în 1935, fusese ales deputat de Cahul din partea Partidului Național Liberal în anii ’30. S. învăța la București, urmând din 1940 Școală Centrală de Fete
SLAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289718_a_291047]
-
pe un termen lung, foarte puțin numeros, pentru ca fiecare să poată comunica cu ceilalți în mod direct, „față-n față”; b) grupul secundar este mult mai numeros și în cadrul acestuia relațiile nu mai sunt directe, „față-n față”; v. personalul uzinelor, locuitorii unei țări etc. Un rol la fel de important în ceea ce privește starea de sănătate mintală a grupelor social-umane îl au mecanismele de acțiune a grupelor asupra indivizilor care intră în componența acestora. În sensul acesta, influenți sunt următorii factori: a) imitația: subiectul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Elementele naturale sunt reprezentate prin datele geografice relativ fixe: relief, sol și subsol, climă, ape. Echipamentele materiale sunt fabricate sau construite de om și constau în: infrastructură - rețele diverse; suprastructură - clădiri și instalații destinate locuitului (cartiere de locuințe), muncii (întreprinderi, uzine, ateliere, birouri, magazine comerciale); servicii publice sau particulare (școli, spitale, servicii sociale, teatre). Elementele umane sunt reprezentate prin populație, care are un caracter esențialmente mobil. Satul este spațiul socio-comunitar uman de grup restrâns, bazat pe tradiții, pe conduite culturale specifice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de activitățile omului însuși. Este vorba, mai întâi, de riscurile moștenite din trecut: localizări ale așezărilor omenești în situri expuse riscurilor (culoare fluviale supuse inundațiilor, litoraluri expuse uraganelor sau valurilor tsunami, poale de vulcani, zone seismice etc.); asocierea strânsă de uzine, intreprinderi, gări de triaj etc. cu țesătura rezidențială ca rezultat al diferitelor faze de industrializare; activități industriale poluante cu reflex în prezent asupra modalităților de utilizare a terenurilor etc. Acestora vin să li se adauge riscurile timpului prezent, generate de
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
amoniu, cu risc de explozie. Acest tip de risc a lovit în 1947 orașele Texas City și Galvestone, având drept rezultat 532 de morți și 200 dispăruți. Un scenariu analog a stat la originea catastrofei de la Toulouse din 2001, la uzina AZF a firmei Grande Paroisse, filiala a TotalFinalElf, unde se fabrică îngrășăminte azotate și din care erau depozitate circa 400 tone de produse declasate. Efectul de suflu al deflagrației care a urmat incendiului a făcut 30 victime, a avariat 25
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
râului Săsar (ajunse apoi în Tisa și Dunăre), otrăvirea apei, distrugerea gravă a faunei piscicole și a microorganismelor acvatice, întreruperi ale furnizării de apă potabilă în 24 de orașe, întreruperea procesului de producție la mai multe intreprinderi, costuri suplimentare pentru uzinele de purificare. Riscul toxic se dovedește mai redutabil atunci când este vorba de aer, două mari catastrofe ilustrând această dimensiune a riscului industrial: accidentul chimic de la Seveso (Italia), din iulie 1976, cu eliberarea unui nor de gaz în vecinătatea uzinei, identificat
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
pentru uzinele de purificare. Riscul toxic se dovedește mai redutabil atunci când este vorba de aer, două mari catastrofe ilustrând această dimensiune a riscului industrial: accidentul chimic de la Seveso (Italia), din iulie 1976, cu eliberarea unui nor de gaz în vecinătatea uzinei, identificat drept dioxină (o substanță extrem de toxică, defoliantă) și, desigur, accidentul de la Bhopal (India), din decembrie 1984, de la o uzină de pesticide, cu eliberarea în atmosferă a unei substanțe înalt toxice (izocianat de metil) și producerea a 2660 victime directe
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]
-
dimensiune a riscului industrial: accidentul chimic de la Seveso (Italia), din iulie 1976, cu eliberarea unui nor de gaz în vecinătatea uzinei, identificat drept dioxină (o substanță extrem de toxică, defoliantă) și, desigur, accidentul de la Bhopal (India), din decembrie 1984, de la o uzină de pesticide, cu eliberarea în atmosferă a unei substanțe înalt toxice (izocianat de metil) și producerea a 2660 victime directe și circa 20.000 handicapați pe viață (orbire, surzire, sterilitate, afecțiuni respiratorii). Tabelul 1 consemnează câteva din cele mai cunoscute
CONSIDERAŢII PRIVIND RISCURILE INDUSTRIALE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]