12,807 matches
-
țâțe ale mele, iar Coliță pe altele două, dar pe care niciodată nu le încurcam. Erau și unele vaci, care nu întotdeauna primeau la uger și băieții erau nevoiți să caute altele. Dar până la urmă știau toate mulgătoarele, care sunt vacile noastre, a copiilor a căror părinți erau legați direct cu ferma de oi și vaci. Da, așa a fost...și eram fericiți! Îmi amintesc de perioada aceia ca prin vis... Era pe timpul domniei lui Nichita Hrușciov, care deținea funcțiile de
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
Erau și unele vaci, care nu întotdeauna primeau la uger și băieții erau nevoiți să caute altele. Dar până la urmă știau toate mulgătoarele, care sunt vacile noastre, a copiilor a căror părinți erau legați direct cu ferma de oi și vaci. Da, așa a fost...și eram fericiți! Îmi amintesc de perioada aceia ca prin vis... Era pe timpul domniei lui Nichita Hrușciov, care deținea funcțiile de Secretar General al Partidului Comunist al URSS și Președinte al Consiliului de Miniștri al URSS
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
pe malul lacului Limanu. Am coborât ușor panta, pe partea sudică a lacului și pe un drum accidentat, încet, încet, am parcurs cei aproape doi kilometri de teren, plin de gropi și de hârtoape, pe care circulau doar ciurda de vaci sau alți împătimiți ca și noi, până la Valea Mare, cum i se spunea locului unde era o deschidere mai largă între zonele stufoase. Am parcat autoturismul cât mai la umbră, sub arbuștii crescuți deasupra malului și m-am rezumat doar
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
interes decât pescuitul, greu accesibil auto, știut doar de cunoscători, sau de persoane care veneau la scos râme negre, ceva mai departe de acest loc ales. Mai veneau doar câțiva pescari cu bicicleta, în afara văcarilor, care treceau cu ciurda de vaci la baltă, însă aceasta după răsăritul soarelui și reveneau aproape de apus. Mi-am pregătit sculele, fiind singurul care mă ocupam de acest lucru, căci iubita asculta muzică la radio, întinsă pe scaunul mașinii, lăsat în poziția de dormit. Lumina zilei
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
pare că a ajuns-o din urmă cu anii, aruncă mâncare la câteva păsări adunate în juru-i și care i se urcă pe picioare. De la casa vecină, o voce de femeie strigă la un copil să se trezească să ducă vaca la cireadă, miroase a mămăliguță fierbinte, semn că se pregătesc pentru câmp. Dar când începusem să mă bucur și să-mi strâng la piept amintirile, m-am lovit cu putere de realitate. De o realitate dureroasă. Următoarea casă pare ruptă
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
Dogaru Mihai din localitatea Lungești, județul Vâlcea, produce atât obiecte din ceramică tradițională, în culori naturale, de pământ matur, alb și verde, cu ornamente simple, linii orizontale străbătute de linii verticale sau picățele alb și verde, pictate cu corn de vacă și pană de gâscă, cât și modernă, de culoare roșie cu nuanțe de grena și portocaliu, simple sau cu decorațiuni sub formă de linii pictate sau sculptate. Ștefan Trușcă, satul Româna, județul Olt, oferă o varietate de produse unele din
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Mircea și Borza Petru, Tomești, județul Hunedoara, se remarcă printr-o foarte mare simplitate. Sunt realizate după model roman, fondul de smalț, cu ornamente simple, linii în formă de zig-zag, încrustate în vas sau făcute pe roată cu ajutorul cornului de vacă în capătul căruia se pune o pană de găină. Vopseaua albă se obține dintr-o piatră specială, moale, care se macină sau râșnește și se amestecă cu apă pentru a se forma o pastă. Ceramica de Șișești, județul Mehedinți, este
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
cu vedrele la apă. -N-am auzit, fă, Doamne iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă. -N-auzi, fă, că a pierdut vacile și a plecat să le caute pe la Via Irizii. Tot căutându-le, l-a prins noaptea.” -Vacile, măcar le-a găsit, păcatele mele? o întrerupse curioasă, Ioana lui Cârna. -Le-a găsit, fă, le-a găsit. Apucaseră pe la Podul lui Florian
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
ce mai face?! Și s-a pomenit fă cu necuratul, că necuratul a fost, că s-a lungit odată și-a trecut peste el și peste pădure și-a pierit. Bietul om! și-a făcut semnul crucii și a mânat vacile acasă fără să mai privească înapoi. -Bine, Doamne, iartă-mă, că nu l-a pocit! zise Ioana, făcându-și semnul crucii. -Bine, că nu l-a pocit săracu! Când a intrat în casă era galbin ca șofranu. Biata Floarea, nevastă
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
Prefectura Vâlcea despre Cetatea de la Grădiștea. Ca urmare face o vizită de documentare la Grădiștea unde rămâne plăcut surprins că cetatea era foarte cunoscută și în rândul copiilor ( a fost condus la cetate de către un grup de copii ce pășteau vacile în apropierea cetății), dovadă a transmiterii acestei informații din generație în generație. Despre cetatea de la Grădiștea, Dumitru Berciu (Arheologia preistorică a Olteniei , în Arhivele Olteniei, an XVIII nr.104-105 iulie-decembrie, 1989, pag.354 ) spunea că datează din perioada de trecere
CETATEA DACICĂ DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369488_a_370817]
-
iunie 2015 Toate Articolele Autorului Fantomele Tata și mama se sculară de noapte să plece la bâlci la Alimpești. Ca să te duci și să vii de acolo-ți trebuia cam o zi de vară până-n seară. Vroiau să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă că luară vaca de funie și plecară. Nu înainte de a mă dădăcii ce și cum să fac cât sunt ei plecați; adică să pasc
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
Ca să te duci și să vii de acolo-ți trebuia cam o zi de vară până-n seară. Vroiau să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă că luară vaca de funie și plecară. Nu înainte de a mă dădăcii ce și cum să fac cât sunt ei plecați; adică să pasc oile, să dau mâncare la păsări și să am grijă de ele să nu le ia vulpea, să dau
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
gemeni , cam de vârsta mea. Tot satul îi știa mai de grabă după porecle decât după numele de botez, adică Caca, Pișu și cu Beșu. Pe ăștia eram gelos foc. Pe ei nu-i puneau părinții la nimic. Nu aveau vacă sau oi de păscut, porc de scăldat, găini de hrănit și păzit, etc. Nimic! Nimic, nimic! Cât era ziulica de lungă, fie ea de vara sau iarnă, ei umblau aihui prin sat. Se jucau unde și cum vroiau, se bârâcau
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
așa-zise jocuri de copii nu erau de cele mai multe ori pe gustul satului ei continuau să le pună în practică fără să le pese de ce spune acesta! Adică ce vină aveau ei că satul nu gusta glume de genul eliberatului vacilor sau cailor din pripon cu consecințe nu tocmai plăcute asupra recoltelor, ruperea de crengi din pomi, devastarea grădinuțelor de flori din gospodăriile oamenilor, etc.?! Pentru că părinții lor așa le considerau; simple glume sau simple jocuri de copii. Eu pregătisem terenul
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
să liniștească pe Dracul ce ne urmărise cu atâta înverșunare. Cele trei mogâldețe ce veneau pe potecă nu erau alții decât tata, mama și Vioreana noastră pe care nu reușiseră să o dea la schimb sau s-o vândă. Biata vacă s-a speriat și a luat-o la fugă după noi. Săracii tata și mama au trebuit să țină pasul cu ea, să n-o piardă și să intre prin porumbul oamenilor. Nea Gheorghe a ieșit și el la iei
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
a jucat mereu feste așa că am fost reperat rapid de tata. - Tu ce cauți , tata, pe aici? Îmi zice mie iar apoi mamei. - Ia uite muiere cine te speria, fiu - to! - Discutăm noi acasă, pe îndelete, hai treci și mână vaca! Am mânat-o, sărac de viața mea, dar nu mai eu știu cum! Călcam de sus, de sus, și mă împiedicam la tot pasul de parcă tot drumul de la Nea Gheorghe până la noi îl desfundase cineva și era numai gropi. Acasă
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
din naintea Paștilor, Gheorghe, un copil al nimănui, pripășit pe lângă casa lui jupan Tănasie și de care acesta zisese că-i va da zestre și-l va însura, când îi va veni vremea, cu o fată de seama lui. Ducând vacile la păscut sus pe deal, a dat de un om agățat cu un cap de funie de-o creacă, în marginea pădurii. Bietul copil, speriat, dă fuga în cârciuma lui jupân Tănasie și cei câțiva mușterii ce se găseau pe la
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
Unde ai să admiri și vezi lucruri multe. O mare și frumoasă gospodărie la țară, Cu ale ei construcții specifice, de la țară, Animale, livezi, pășuni, păduri și flori, Un ambient deosebit, plin de culori. Îți ofer posibilitatea să mulgi și vaca, Aceea blândă, ce nu face pe dobitoaca, Pe această vacă Smărăndița o cheamă, O poți mulge de dimineață până-n seară. În herghelia de cai este o iapă sură, Ce se plimbă-n buiestru pe bătătură, Are o mânză frumoasă ca
INVITAȚIE ( II ) de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370651_a_371980]
-
și frumoasă gospodărie la țară, Cu ale ei construcții specifice, de la țară, Animale, livezi, pășuni, păduri și flori, Un ambient deosebit, plin de culori. Îți ofer posibilitatea să mulgi și vaca, Aceea blândă, ce nu face pe dobitoaca, Pe această vacă Smărăndița o cheamă, O poți mulge de dimineață până-n seară. În herghelia de cai este o iapă sură, Ce se plimbă-n buiestru pe bătătură, Are o mânză frumoasă ca și ea sură, Gălăgioasă, dar când îi spun tace din
INVITAȚIE ( II ) de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370651_a_371980]
-
un om îi cheamă. // Acolo unde cad odată / o mie de flori albe, /pe rana ca pieptul / cresc lacrimi ochioase / ca inima unui îndrăgostit. // O voce burtoasă ca spațiul / mă animă pe creștet / și-mi spune: «să cazi / spre țâța vacii în genunchi / să te ridici, să cazi spre înălțare»”. Un poet cu picioarele pe pământ și mintea dincolo de nori. „Tu, care ești / atât de puțin om, / doar cât să te zăresc, / și atât de mult lumină, / ai lăsat adânc în
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
partide vechi dar noi pentru mine, am acceptat de fiecare dată să-i întâlnesc. Le-am dat o șansă. Dacă nu au știut să o merite, m-am retras. Nu sunt nici păpușă de pus în vitrina, nici șantajabilă, nici vacă de muls bani pentru partid. Mi se pare normal să contribui și cu bani la efortul comun, dar nu în sens unic, trebuie să fiu parte a acelui proiect. Eu ascult vorbele oricui, dar ele trebuie să fie apoi concretizate
COGITO ERGO SUM (2): DE LA VORBĂ LA FAPTĂ de MIHAELA MIHAI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369540_a_370869]
-
1621 din 09 iunie 2015. Fantomele Tata și mama se sculară de noapte să plece la bâlci la Alimpești. Ca să te duci și să vii de acolo-ți trebuia cam o zi de vară până-n seară. Vroiau să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă că luară vaca de funie și plecară. Nu înainte de a mă dădăcii ce și cum să fac cât sunt ei plecați; adică să pasc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Ca să te duci și să vii de acolo-ți trebuia cam o zi de vară până-n seară. Vroiau să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă că luară vaca de funie și plecară. Nu înainte de a mă dădăcii ce și cum să fac cât sunt ei plecați; adică să pasc oile, să dau mâncare la păsări și să am grijă de ele să nu le ia vulpea, să dau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
dați seama ce ... Citește mai mult FantomeleTata și mama se sculară de noapte să plece la bâlci la Alimpești. Ca să te duci și să vii de acolo-ți trebuia cam o zi de vară până-n seară. Vroiau să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă că luară vaca de funie și plecară. Nu înainte de a mă dădăcii ce și cum să fac cât sunt ei plecați; adică să pasc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Ca să te duci și să vii de acolo-ți trebuia cam o zi de vară până-n seară. Vroiau să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă că luară vaca de funie și plecară. Nu înainte de a mă dădăcii ce și cum să fac cât sunt ei plecați; adică să pasc oile, să dau mâncare la păsări și să am grijă de ele să nu le ia vulpea, să dau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]