1,977 matches
-
legate de profesie (majoritatea participării este datorată dinamicii rapide și uneori dramatice din lumea profesiilor - de exemplu, închiderea minelor -, ce reclamă învățare pentru dobândirea de noi competențe) și foarte puțin de dezvoltarea personală; - al treilea indicator privește oportunitățile pentru și valorizarea educației non-formale. Nu ne putem limita doar la indicatorii participării la educația formală, ci trebuie analizate oportunitățile de educație din viața de zi cu zi, acestea diversificându-se tot timpul, fiind tot mai atractive (de exemplu, un CD cu Encarta
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-și conștientizeze nevoile de învățare etc; - al ofertei: structuri flexibile, modulare, cooperare interinstituțională, folosirea tehnologiilor de difuzare facilă a cursurilor, cadre didactice bine calificate etc.; - al acreditării: sisteme transparente și ușor transferabile de acreditare a calității calificării, de certificare și valorizare a experienței anterioare non/informale; - al serviciilor-suport: de consiliere, îndrumare și orientare, de cercetare ameliorativă, de creare a bazelor de date etc. În concluzie, sunt trăsături și provocări ce s-au conturat tot mai pregnant în societatea actuală, deopotrivă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a asigura oferte de pregătire calitative, relevante. Concluzionând, în cei șase piloni ai formării profesionale continue, așa cum au fost stabiliți de Consiliul Europei (2002), CEDEFOP, European Training Foundation și alte instituții și rețele europene implicate în educația vocațională, se regăsesc: valorizarea învățării, asigurarea serviciilor de informare șiconsiliere, investirea de timp și bani în pregătire, aducerea laolaltă a indivizilor și a ofertelor de formare, asigurarea deprinderilor de bază și pedagogia inovativă. Acestea se regăsesc în prioritățile de acțiune susținute și finanțate de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare. Legea prevede restructurarea sistemului universitar în vederea compatibilizării acestuia cu obiectivele procesului Bologna. Organizarea sistemului de învățământ superior pe cicluri (licență, master, doctorat) presupune diferențieri ale pregătirii și ale competențelor acumulate, ce reclamă valorizarea diferențiată pe piața muncii. Analiza documentelor legislative menționate cu privire la formarea profesională ne conduce spre formularea unor observații și concluzii. Obiectivele strategice formulate de Comisia Europeană și care trebuie realizate până în 2010, princadrul legislativ creat în România, au premisele asigurate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
arii (strategii de reducere a stresului la locul de muncă, creșterea calității vieții muncii etc.), dar și de valorificare a oportunităților strategice, prin care să se acorde o importanță mai mare programelor de inducție (primirea nou-veniților), formării managerilor, promovării și valorizării muncii în echipă ș.a. (Newstrom și Lilyquist, 1990). Interviul deieșire ar putea conține întrebări de genul: „În funcție de experiența dumneavoastră, ce credeți că i-ar trebui acestei organizații pentru a fi una de succes?”, „Ce anume ați îmbunătăți la locul de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sarcinilor de muncă. Faptul că societatea actuală este una de tranziție, caracterizată de transformări rapide și continue, determină totodată trecerea la o societate a cunoașterii, în care informația la zi, cunoștințele și deprinderile sunt extrem de bine cotate, fapt care presupune valorizarea intuiției, inițiativei și creativității cetățenilor, a capacității umane de a crea și de a folosi cu eficacitate și inteligență cunoștințele („Memorandumul privind învățarea permanentă”, 2000). Din această perspectivă, consilierea carierei se referă la: informare, sfătuire, evaluare, relaționare, feedback, supervizare, inovare
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
integrare socială și de a deveni la rândul său părinte. Poate că unul din cele mai încălcate drepturi ale copilului, atât în instituție, cât și în familie, în contextul cultural tradițional de la noi, este dreptul copilului la opinie și participare, valorizarea lui ca partener de dialog. Un alt studiu UNICEF 1 relevă faptul că în proporție de 82%, dreptul la participare al copilului nu este recunoscut de către populația din România. 1.9.3. Forme speciale de maltratare a copilului Literatura de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
interioare. Există forme uzuale și elevate de sublimare. Primele sunt accesibile oricărei persoane. Printre acestea, așa cum reiterează savantul vienez în lucrarea sa, Angoasă în civilizație (1991), munca, profesia se plasează în vârful ierarhiei, deoarece ea poate deveni o sursă de valorizare și satisfacție, dar și un prilej de igienizare psihică. în plus, am adăuga noi, profesia ca și toate celelalte activități cotidiene reprezintă și cele mai accesibile și mai ieftine forme de psihoterapie. în același context ideativ, nu trebuie să ne
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
simplificată. Astfel, trupul neînsuflețit al copilului este îmbrăcat cu hăinuțele pregătite pentru naștere și fotografiat. De asemenea, părinții pot să-l vegheze și în urma unui eventual ceremonial religios, chiar să-l înhumeze. Se apreciază că prin acest efort minim de valorizare a micuțului defunct, de tratare a sa ca o ființă umană, și nu ca pe o măsea cariată, părinții au parte de un real suport în dramă pe care o traversează. Oricum, întregul arpegiu de trăiri constituie o povară de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
tip de modele, cel mai clar definit este modelul descriptiv funcțional al lui Calhoun și Tedeschi (2004). 2. Teoria centrată pe persoană Inițiată de Carl Rogers (1951), teoria centrată pe persoană o vede pe aceasta capabilă de o totală autoacceptare, valorizare. Persoana, conștientă de forțele și slăbiciunile sale, este capabilă să trăiască autentic, ancorată în prezent, să se bucure de viață și să găsească sensul vieții; prețuiește încrederea profundă în ceilalți și are sentimente de compasiune față de cei din jur, fiind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Joseph și Linley (2006) includ în această categorie și teoriile sociocognitive ale stresului posttraumatic, precum și teoria procesării informației a lui Horowitz. Combinația dintre perspectiva centrată pe persoană cu psihologia pozitivă a ultimilor ani a dus la o nouă teorie: teoria valorizării organismice. Această teorie recentă consideră omul ca având o abilitate înnăscută de a ști ceea ce este important pentru el și ce este important în viață pentru a avea un sentiment de împlinire. Confruntarea cu adversitățile are un efect de zguduire
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
general (atenția societății față de copil, față de cum e crescut, față de familie). în dezvoltare, la nivele diferite, fiind dată de coeziunea și adaptabilitatea familiei (Patterson, 2002). Cercetările întreprinse pe familii de imigranți subliniază doi factori constitutivi ai rezilienței familiei (Ionescu, 2008): valorizarea familiei de către toți membrii ei și promovarea unei viziuni de „arcă sacră”asupra familiei; familia apare ca o barcă salvatoare care-i duce pe toți membrii împreună, salvându-i și ținându-i laolaltă; recunoașterea importanței familiei lărgite ca sursă necondiționată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
factorii componenți ai acesteia, deși cu variații culturale în manifestare, pot fi identificați astfel (Ionescu, 2008): angajarea și participarea activă a membrilor familiilor nucleare și lărgite la viața comunității; autoritatea recunoscută în comunitate a membrilor mai în vârstă ai comunității; valorizarea relațiilor interpersonale ca atare, și nu ca un mijloc pentru atingerea unui scop. Sunt interesante, din punctul de vedere al rezilienței comunitare, observațiile conform cărora comunitățile centrate pe copii, în care atenția acordată copiilor nu e doar formală, ci adulții
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
părinți. Dovada subiectivă este capacitatea de a nu ne pierde bucuria de viață, dragostea parentală și sentimentul valorii și al unicității identității noastre ca individ. Dar toate aceste capacități: autonomia existențială, eficientă în creșterea noilor generații, bucuria de viață și valorizarea identității unice, printre ceilalți, se regăsesc și atunci când vorbim despre reziliența familiei, a comunității sau a unei societăți. într-o cercetare condusă pe un grup de persoane de gen feminin, adulte, mame în momentul cercetării, cu o copilărie în care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care îi este stimulată motivația și gândirea. Contextul cultural afectează în mare măsură viziunea pe care părinții și educatorii o au asupra copilului de diferite vârste. Dar contextul cultural se schimbă prin noile practici promovate de familie și școală în valorizarea și educarea copilului. în situația amintită mai sus, un părinte tradițional ar veni cu soluția: „mergem să luăm altă minge și nu te mai joci cu prietenul tău care ți-a luat vechea minge”sau chiar „te bat dacă mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înregistrate pe plan local, de localnici, și care se realizează pe baza resurselor existente sau a celor care pot fi accesate de comunitate. în această orientare este evidentă promovarea autonomiei și a responsabilității comunității. Este de fapt o politică de valorizare și stimulare a potențialului de reziliență al comunității. Prin forțe proprii, comunitatea își rezolvă dificultățile, face față crizelor, își găsește soluțiile. ̨ n final, comunitatea câștiga o experiență prețioasă, dar și încredere în capacitatea de a-și rezolva problemele. Un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dependentă de cultură și identifică trei factori cruciali în existența acestor procese la nivelul comunității: angajamentul membrilor familiei nucleare și lărgite, ai unora față de ceilalți, ai adulților față de copii; autoritatea membrilor mai vârstnici ai comunității (considerați deținătorii și păstrătorii înțelepciunii); valorizarea relațiilor interpersonale ca atare, și nu ca mijloc pentru atingerea unor scopuri. Dar reziliența se dezvoltă doar într-o comunitate care-și amintește, care dezbate pe marginea celor întâmplate, care învață din cele întâmplate. O comunitate care pune un mare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
însele, imaginea de sine, devenind conștiente de reziliența și forța pe care o au și în același timp de vulnerabilitatea și limitele lor, pe care le acceptă; în al treilea rând, se petrece o modificare a filosofiei de viață, cu valorizarea fiecărei zile din viață, cu o restabilire a scării de valori și a priorităților ținând seama de finitudinea vieții. în același sens al modificării filosofiei de viață, unele persoane devin credincioase în urma evenimentului traumatic căruia au reușit să-i facă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o fază prejuridică și extrajuridică, căpătând doar ulterior, prin consacrarea și protecția juridică a valorii respective, caracter normativ. Procesul axiologic generator de drepturi ale omului se desfășoară într-un cadru îngust sau mai larg, în fiecare epocă istorică procesele de valorizare la nivel național coexistând și influențându-se reciproc cu cele ce se realizează la nivel internațional 11. Este important faptul că atunci când un astfel de proces a căpătat validare internațională, valorile respective nu mai pot fi "negate" în plan local
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
determină pe Z, și așa mai departe și neglijarea altor elemente. De exemplu, societatea de tip tradițional poate fi semnificată ca structură prin XZYW, unde X înseamnă comunitate redusă numeric, Y relații de rudenie ce determină celelalte relații sociale, Z valorizarea tradiției și W suspiciune față de schimbare. Schimbarea, din această pespectivă, însemnă că orice schimbare în sistem, de exemplu faptul că X devine X', adică număr mai mare de indivizi, aduce instabilitate între elementele sale, adică devianță sau o stare tranzitorie
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
urmă de o nouă stare de echilibru sau de o schimbare de sistem. Adică noul tip, societatea modernă, sau noua structură X'Y'Z'W' va însemna, pe lângă număr mai mare de indivizi, Y' relații impersonale, Z' comportament rațional, W' valorizarea schimbării (vezi Boudon, 1986:90-9). Diferențierea, reintegrarea, adaptarea, la care Parsons adaugă generalizarea valorilor, sunt mecanismele prin care se produce schimbarea. Diferențierea presupune diviziunea unei structuri a sistemului în două sau mai multe unități care diferă prin caracteristici și funcționalitate
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ideea că politicul și economicul au moduri distincte de creare a valorilor. Economia creeză valoare prin ceea ce generic numim mărfuri sau bunuri (producție, extracție, schimb, consum), pe când politicul crează valoare prin autoritate colectivă (construcție de obiective și bunuri invizibile și valorizarea lor, a modurilor lor de producție și a "unităților sociale implicate") de exemplu prin exercițiul autorității colective (în special asupra sectorului terțiar, mai specific a serviciilor a căror producție și distribuție nu sunt determinate de procesul de schimb și de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
duce la ideea că sporirea arsenalului nuclear înseamnă creșterea securității, ci reducerea ei; b) creare de valori 11, ceea ce înseamnă dezvoltarea de noi idei, concepte, categorii analitice care se aplică unor situații care nu au făcut anterior obiectul explicit al valorizării de exemplu, sintagme precum "schimbarea climatului global" determină preocupare pentru stratul de ozon și prețuirea mediului; c) conexiuni între valori 12, adică dezvoltarea unor legături conceptuale între fenomene văzute anterior ca neconectate sau conectate într-un mod diferit. Rochon arată
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Ce-or fi sporovăind în deambularea lor negrăbită? Eminescu, spiritul doct-ordonat, acrib scotocitor de rafturi tipărite, Creangă, întruchiparea oralității informe. Eminescu, efebul grav și tragic (nu fără pusee de zicere lumească, groasă), Creangă, pusul pe șagă, rotofeiul pișicher. Ce? Reciproca valorizare a genialității latente, iată ce, probabil, îi ținea ore întregi în preajma carafei pîntecoase. Dar Eliade-Cioran-Ionescu? (Surescitați fiind noi acum și de zarva iscată recent în jurul cărții unei franțuzoaice dubioase prin așezarea tendențioasă a celor trei în poziție retroactiv-fascistoidă.) A căror
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
referim la relația deja pomenită: artist-mediu ambiant. Autistul. Specie nobilă/ ce se dorește cu obstinație nobilă, în sensul neraportării. Al plasării orgolioase între pereții atelierului și, în consecință, al consumării actului creator în sine, suficient sieși. Așteptîndu-se calm, neagitat-conjunctural, verdictul valorizării, al omologării. Sosit imediat/ sosit în timp: nu prea contează. De observat, imediat, că specia e rarisimă, dacă nu chiar lipsind cu desăvîrșire. Să-i semnalăm totuși existența, de ce nu, doar ca virtualitate. Cum însă și exemplarele acestea rare trebuie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]