17,513 matches
-
în calcul punctul natural de pornire, respectiv 0 (zero) ani, valorile atribuite fiind în funcție de vârsta reală. Variabilele din cele patru nivele de măsurare se pot încadra în diferite tipuri de variabile conform tabelului nr.1. Conform literaturii de specialitate americane, variabilele calitative mai sunt denumite și categoriale. "Așadar, variabilele categoriale sunt privite drept caracteristici calitative (de vreme ce nu interesează decât categoriile și nu valorile), iar în anumite cazuri sunt echivalate cu caracteristici nominale, întrucât nu interesează nici ordinea categoriilor" (T. Rotariu, 1999
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
zero) ani, valorile atribuite fiind în funcție de vârsta reală. Variabilele din cele patru nivele de măsurare se pot încadra în diferite tipuri de variabile conform tabelului nr.1. Conform literaturii de specialitate americane, variabilele calitative mai sunt denumite și categoriale. "Așadar, variabilele categoriale sunt privite drept caracteristici calitative (de vreme ce nu interesează decât categoriile și nu valorile), iar în anumite cazuri sunt echivalate cu caracteristici nominale, întrucât nu interesează nici ordinea categoriilor" (T. Rotariu, 1999; 29). Variabilele nominale și ordinale formează măsurarea non-parametrică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
mai sunt denumite și categoriale. "Așadar, variabilele categoriale sunt privite drept caracteristici calitative (de vreme ce nu interesează decât categoriile și nu valorile), iar în anumite cazuri sunt echivalate cu caracteristici nominale, întrucât nu interesează nici ordinea categoriilor" (T. Rotariu, 1999; 29). Variabilele nominale și ordinale formează măsurarea non-parametrică, iar cele de interval și de raport formează măsurarea parametrică. Tabelul nr. 2.3: Tipuri de variabile și nivele de măsurare Tipuri de variabile Tip de măsurare Scala de măsurare Continue Discontinue calitative Non-parametrică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
anumite cazuri sunt echivalate cu caracteristici nominale, întrucât nu interesează nici ordinea categoriilor" (T. Rotariu, 1999; 29). Variabilele nominale și ordinale formează măsurarea non-parametrică, iar cele de interval și de raport formează măsurarea parametrică. Tabelul nr. 2.3: Tipuri de variabile și nivele de măsurare Tipuri de variabile Tip de măsurare Scala de măsurare Continue Discontinue calitative Non-parametrică (nenumerică sau nonmetrică) Nominală Culoarea mașinii Sex Ordinală Mulțumirea față de sănătate pe o scală de la 1 la 5, unde 5 reprezintă foarte mulțumit
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
întrucât nu interesează nici ordinea categoriilor" (T. Rotariu, 1999; 29). Variabilele nominale și ordinale formează măsurarea non-parametrică, iar cele de interval și de raport formează măsurarea parametrică. Tabelul nr. 2.3: Tipuri de variabile și nivele de măsurare Tipuri de variabile Tip de măsurare Scala de măsurare Continue Discontinue calitative Non-parametrică (nenumerică sau nonmetrică) Nominală Culoarea mașinii Sex Ordinală Mulțumirea față de sănătate pe o scală de la 1 la 5, unde 5 reprezintă foarte mulțumit și 1 deloc mulțumit Gradul de educație
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Pentru fiecare nivel de măsurare se pot folosi următorii indicatori și tehnici statistice de analiza datelor. Aceste sunt prezentate în tabelul nr. 2.4. Tabelul nr. 2.4: Indicatori și tehnici de analiza a datelor în funcție de scala de măsurare a variabilelor Scala de măsurare Analiza univariată (descrierea datelor) Analiză bivariată (identificarea relațiilor dintre două variabile) Analiză multivariată (identificarea relațiilor dintre mai multe variabile) Nominală -determinarea frecvențelor absolute și relative (procente); -evidențierea modului distribuției; -teste non-parametrice. -coeficienți de contingență; -testul χ2 -analiză
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
analiza datelor. Aceste sunt prezentate în tabelul nr. 2.4. Tabelul nr. 2.4: Indicatori și tehnici de analiza a datelor în funcție de scala de măsurare a variabilelor Scala de măsurare Analiza univariată (descrierea datelor) Analiză bivariată (identificarea relațiilor dintre două variabile) Analiză multivariată (identificarea relațiilor dintre mai multe variabile) Nominală -determinarea frecvențelor absolute și relative (procente); -evidențierea modului distribuției; -teste non-parametrice. -coeficienți de contingență; -testul χ2 -analiză de corespondență; -analiza de corelație canonică; -analiză loglineară; etc Ordinală -mediana, modul și elementele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2.4. Tabelul nr. 2.4: Indicatori și tehnici de analiza a datelor în funcție de scala de măsurare a variabilelor Scala de măsurare Analiza univariată (descrierea datelor) Analiză bivariată (identificarea relațiilor dintre două variabile) Analiză multivariată (identificarea relațiilor dintre mai multe variabile) Nominală -determinarea frecvențelor absolute și relative (procente); -evidențierea modului distribuției; -teste non-parametrice. -coeficienți de contingență; -testul χ2 -analiză de corespondență; -analiza de corelație canonică; -analiză loglineară; etc Ordinală -mediana, modul și elementele înrudite: centile, decile, quartile; -coeficienți de corelație a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cantitativă să se apropie aproape asimptotic de echivalența numerică, formală. Pentru a se ajunge la o echivalență cantitativă cât mai aproape de cea ideală, se poate recurge la metode statistice de calcul al erorilor. Statistica arată că diferite măsuri ale aceleiași variabile sunt diferite variații de la o singură măsură adevărată. Calculul mediei, precum și al dispersiei, poate indica o mărime care, deși poate să nu apară dată de instrument, este totuși cea mai apropiată de realitate. În practică se dovedește că, în anumite
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
posibilităților de măsurare, indicatorii de opinie permit măsurarea la nivelul nominal și la cel ordinal. 1. La nivelul nominal, răspunsurile pot fi grupate în categorii, stabilindu-se frecvența răspunsurilor în fiecare categorie, fiind permise toate operațiile efectuate cu caracteristicile sau variabilele discrete (determinarea criteriilor de independență sau de contingență, a coeficienților de asociere). Pentru întrebările închise, aceste operații sunt relativ simplu de realizat. Probleme speciale ridică întrebările deschise la care răspunsurile, fiind construite liber de către subiecți, se prezintă sub o varietate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
prelucrabile, iar din punct de vedere practic, erorile pe care le poate genera sunt mai mici decât avantajele folosirii ei. 2. La nivelul ordinal, indicatorii de opinie pot fi ierarhizați, ordonați într-o manieră similară cu scalarea oricăror caracteristici sau variabile continue ordinale. Scalarea se face la două niveluri: : la nivelul culegerii datelor, adică în chiar momentul formulării răspunsului de către subiecți, prin folosirea întrebărilor închise la care variantele de răspuns constau în diferite grade de adeziune/nonadeziune sau de apreciere (evaluare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ale căror valori nu pot fi exprimate numeric, ci doar nominal (adică prin "numele" proprietății respective) și cantitativă, când desemnează proprietăți ale căror valori pot fi exprimate numeric. În planul măsurării și al analizei statistice, caracteristicile calitative se prezintă ca variabile discrete sau discontinue, întrucât nu comportă diferite grade sau niveluri de manifestare a proprietăților pe care le desemnează. Observatorul nu poate decât să noteze prezența sau absența, proprietăților respective și să numere obiectele din fiecare categorie. Indicatorii prin care acest
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
discontinue, întrucât nu comportă diferite grade sau niveluri de manifestare a proprietăților pe care le desemnează. Observatorul nu poate decât să noteze prezența sau absența, proprietăților respective și să numere obiectele din fiecare categorie. Indicatorii prin care acest tip de variabile este investigat în mod concret se numesc indicatori nominali, întrucât variația lor nu se exprimă numeric, ci nominal. Seriile statistice construite pe baza, acestor indicatori numite serii nominale discrete sunt alcătuite nu din două șiruri de numere, ci dintr-un
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
nu au semnificația unei "distribuții de frecvențe", întrucât variația caracteristicii, nefiind propriu-zis cantitativă, nu poate fi ordonată crescător sau descrescător. Trebuie să remarcăm că, în timp ce caracteristicile, privite ca proprietăți ale fenomenelor reale, sunt continue sau discontinue în funcție de natura lor intrinsecă, variabilele și, respectiv, indicatorii pot avea un caracter continuu sau discontinuu atât în funcție de natura reală a caracteristicilor, cât și în funcție de modul în care sunt considerate în cercetare. Astfel, indicatori cum sunt cei privind sexul, starea civilă, domiciliul, profesiunea etc., desemnează caracteristici
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cum este de exemplu, vârsta, pot fi tratați atât continuu (prin consemnarea vârstei în ani, luni, zile), cât și discontinuu, prin stabilirea unor categorii de vârstă (copil, tânăr, adult, vârstnic) și tratarea acestora într-un mod similar cu orice altă variabilă clasificatorie, discontinuă. Indicatorii nominali și nivelul măsurării lor Din punctul de vedere al măsurării, indicatorii nominali se pretează la primul nivel al acesteia: măsurarea nominală. Măsurarea la acest nivel constă în: stabilirea precisă și în termeni cu referințe nemijlocite în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și stabilirea frecvențelor de grupă. Seriile statistice care rezultă prin acest tip de măsurare sunt alcătuite deci dintr-una sau mai multe grupe de elemente definite nominal și din frecvența elementelor ce aparțin fiecărei grupe. Pentru indicatorii empirici care desemnează variabile nemijlocit observabile gruparea se face conform unor delimitări naturale (de exemplu, fete băieți, înalți-medii-scunzi, prezențiabsenți etc.) Pentru indicatorii definiționali și de inferență, este necesară precizarea clară, fără ambiguități, a criteriilor de referință empirice prin care se face departajarea obiectelor (unităților
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
exemplu, fete băieți, înalți-medii-scunzi, prezențiabsenți etc.) Pentru indicatorii definiționali și de inferență, este necesară precizarea clară, fără ambiguități, a criteriilor de referință empirice prin care se face departajarea obiectelor (unităților ) populației. De pildă, considerând nivelul la învățătură ca pe o variabilă calitativă, grupele se pot defini astfel : nivel bun, medii școlare mai mari de 8,50; nivel mediu, medii școlare între 78,49; nivel slab, medii școlare sub 7. Pe plan logic, măsurarea nominală se supune regulilor logice ale diviziuni și
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
populației pe care s-a efectuat gruparea. Construirea spațiilor de atribute Primul pas al măsurării nominale îl reprezintă construirea combinațiilor de criterii pe baza cărora se delimitează grupele și se înregistrează frecvențele de grupă. Firește, când se studiază o singură variabilă, gruparea este o operație simplă, care nu ridică probleme. Dacă însă se studiază două sau mai multe variabile, asociate în moduri variate, construirea unor "spații de variabile" sau de "atribute" devine un instrument absolut necesar al măsurării și al analizei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
construirea combinațiilor de criterii pe baza cărora se delimitează grupele și se înregistrează frecvențele de grupă. Firește, când se studiază o singură variabilă, gruparea este o operație simplă, care nu ridică probleme. Dacă însă se studiază două sau mai multe variabile, asociate în moduri variate, construirea unor "spații de variabile" sau de "atribute" devine un instrument absolut necesar al măsurării și al analizei statistice. Spațiul de atribute este totalitatea sistematizată a grupelor constituite în interiorul unei populații prin combinarea a două sau
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
grupele și se înregistrează frecvențele de grupă. Firește, când se studiază o singură variabilă, gruparea este o operație simplă, care nu ridică probleme. Dacă însă se studiază două sau mai multe variabile, asociate în moduri variate, construirea unor "spații de variabile" sau de "atribute" devine un instrument absolut necesar al măsurării și al analizei statistice. Spațiul de atribute este totalitatea sistematizată a grupelor constituite în interiorul unei populații prin combinarea a două sau mai multe variabile studiate simultan. Acesta este, de fapt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
moduri variate, construirea unor "spații de variabile" sau de "atribute" devine un instrument absolut necesar al măsurării și al analizei statistice. Spațiul de atribute este totalitatea sistematizată a grupelor constituite în interiorul unei populații prin combinarea a două sau mai multe variabile studiate simultan. Acesta este, de fapt, un ansamblu de celule, fiecare celulă corespunzând unei anumite combinații a variabilelor și cuprinzând numărul elementelor care au simultan caracteristicile desemnate prin combinațiile respective. În literatura de specialitate se folosesc și termenii de "spații
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
al analizei statistice. Spațiul de atribute este totalitatea sistematizată a grupelor constituite în interiorul unei populații prin combinarea a două sau mai multe variabile studiate simultan. Acesta este, de fapt, un ansamblu de celule, fiecare celulă corespunzând unei anumite combinații a variabilelor și cuprinzând numărul elementelor care au simultan caracteristicile desemnate prin combinațiile respective. În literatura de specialitate se folosesc și termenii de "spații dimensionale" sau "spații de variabile", opțiunea pentru un termen sau altul depinzând de contextul în care sunt folosiți
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de fapt, un ansamblu de celule, fiecare celulă corespunzând unei anumite combinații a variabilelor și cuprinzând numărul elementelor care au simultan caracteristicile desemnate prin combinațiile respective. În literatura de specialitate se folosesc și termenii de "spații dimensionale" sau "spații de variabile", opțiunea pentru un termen sau altul depinzând de contextul în care sunt folosiți. Spațiile dimensionale se utilizează în legătură cu operaționalizarea conceptelor, desemnând ansamblul organizat al dimensiunilor unui concept. Termenul "spații de variabil" este folosit pentru desemnarea spațiilor construite pentru caracteristici cantitative
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
caracteristici calitative. Cum însă la nivelul nominal al măsurării, toate caracteristicile sunt tratate drept calitative, indiferent de natura lor intrinsecă, termenul de spații de atribute pare cel mai potrivit. Un spațiu de atribute este definit de două coordonate: de numărul variabilelor care se studiază simultan pe aceeași populație; de tipul grupărilor pe care variabilele respective le induc. Sub ultimul aspect, variabilele pot fi de două tipuri: variabile dihotomice, în funcție de care populația este divizată în două grupe, între elementele fiecărei grupe existând
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
drept calitative, indiferent de natura lor intrinsecă, termenul de spații de atribute pare cel mai potrivit. Un spațiu de atribute este definit de două coordonate: de numărul variabilelor care se studiază simultan pe aceeași populație; de tipul grupărilor pe care variabilele respective le induc. Sub ultimul aspect, variabilele pot fi de două tipuri: variabile dihotomice, în funcție de care populația este divizată în două grupe, între elementele fiecărei grupe existând un raport de contradicție (un element nu poate face parte simultan, dar nici
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]