14,506 matches
-
denumit „analiza aserțiunilor evaluative” al lui Osgood, model pertinent pentru determinarea intensității evaluative cu care un text, o emisiune se pronunță asupra unor fapte și reprezentărilor verbale sau iconice ale acestora. Prin aplicarea acestui model care face apel la semnificațiile variabile pe care le au termenii (semnele dintr-un text, ca o emisiune de televiziune) pot fi evaluate intensitatea pozitivității violenței (să spunem, folosirea violenței pentru a pedepsi și a face dreptate) sau dimpotrivă intensitatea negativității actelor, termenilor și scenelor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din violență naturalizată; aceasta este reprezentată ca cea mai potrivită cale de rezolvare a problemelor interpersonale, de răzbunare a insultelor și ofenselor de a obține dreptatea și toate lucrurile dorite de la viață. Mecanisme psiho-sociale ale perceperii violenței de către copii În funcție de variabila vârstă, copiii sunt doar aparent expuși la aceleași conținuturi ca și adulții (peste 50 dintre elevi vizionează emisiunile TV seara, intrând împreună cu adulții în aceeași categorie a marelui public), deoarece: - contextele de vizionare sunt diferite; - modul de a accepta programele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de vizionare zilnic sau mai rar) utilizează pentru informare și mai puțin pentru divertisment; tot ei sunt majoritari în a afirma că se uită la televizor „din obișnuință”; - Marii consumatori (peste 3 ore zilnic) consumă în special pentru distracție, plăcere. Variabila vârstă are o influență relativ semnificativă asupra uzajelor/gratificațiilor consumului de TV: procentul copiilor de 11-14 ani care privesc la TV pentru distracție este mult mai mare (45,5%), decât al adolescenților în vârstă de 15-18 ani (34,3%). În ce privește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pe care televiziunea le are asupra copiilor, inclusiv asupra adolescenților. Tocmai de aceea, astfel de investigații își propun să evalueze și chiar să cuantifice modul diferit în care televiziunea este vizionată și influențează socializarea, precum și comportamentele copiilor și adolescenților în funcție de variabila vârstă. În raport cu această variabilă, copiii sunt doar aparent expuși la aceleași conținuturi, contextele de vizionare sunt diferite, precum și modul de a recepta programele și sensul atribuit conținutului acestora. În funcție de vârstă, ei au capacități cognitive și empatice diferite, o imatură experiență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
disparate, ci se înlănțuie, scena conținând astfel unitate și coerență internă). Primul indicator al violenței, luat în considerare, a fost indicatorul gebnerian al frecvenței scenelor de violență într-o oră de emisiune (dat fiind că desenele animate sunt de durate variabile nu am considerat că ar fi relevant să vedem frecvența scenelor de violență într-o emisiune medie). Astfel, pe canalul Fox Kids (FK), pentru întreaga perioadă monitorizată, frecvența medie a scenelor de violență pe oră de emisiune este de 69
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
părinților Pornind de la studiile citate mai sus, care considerau că ocupația mamei este un indicator al consumului televizual al copiiilor, am analizat distribuția răspunsurilor la întrebarea „Cât de des te uiți la TV într-o zi de lucru?” în funcție de această variabilă: Tabelul 4. Consumul TV în funcție de ocupația părinților în % Ocupația mamei Niciodată Mai rar decât zilnic Sub o oră pe zi 1-2 ore zilnic 3-4 ore zilnic Peste 4 ore zilnic Agricultor 0,00 0,00 4,62 56,92 27
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de stereotipurile care ciculă pe tema femeilor și bărbaților. Sunt explicate forme ale evoluției speciei umane și formării în femei și bărbați a unor trăsături distincte, puternic încurajate de mijoacele mass-media. Spre finalul capitolului, este prezentată o analiză a caracterului variabil al problemelor femeilor, condiționat de perspectiva culturală. Capitolul consacrat „atracției intepersonale” tratează două fenomene importante ale acestei teme: prietenia și dragostea. Factori de care depinde afecțiunea pe care o purtăm oamenilor și atenție deosebită „frumuseții fizice” ca sursă a simpatiilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
15-18 ani), raport de cercetare al Centrului de Studii Media și noi Tehnologii de Comunicare și CURS, două studii finanțate de CNA (iulie și noiembrie 2005), HYPERLINK "http://www.cna.ro" www.cna.ro. În diagrama structurală, în mod convențional, variabilele manifeste (măsurabile) sunt încadrate în dreptunghiuri, iar variabilele latente (conceptuale) în elipse (vezi Ștefănescu, 1999). Vezi exemplele de codificare a SES din Clogg & Eye (1994) și Ștefănescu (1999). Se constată o influență negativă, care se explică astfel: când numărul echipamentelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cât și din contemporaneitate (I. D. Sârbu ș.a.). Segmentul temporal cercetat cu predilecție este secolul al XIX-lea. Bazându-se pe evaluări generale temeinic argumentate, stăpânind cu autoritate detaliile informației, autoarea interpretează nuanțat și din perspectivă modernă scriitori de nivel valoric variabil, respectiv pe Costache Bălăcescu și Costache Negruzzi, pe Costache Caragiali și Vasile Alecsandri, pe George Crețeanu și Ion Codru-Drăgușanu. Cele două cărți - monografia Aron Densușianu (1974) și eseul Introducere în opera lui Ion Codru-Drăgușanu (1983) - și edițiile pe care le-
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
instaurarea unui regim declarat comunist) nu se impune la acea vreme În mintea contemporanilor. Fiecare din cele șase democrații populare pare s... urmeze un destin special, În care URSS va juca un anumit rol, desigur, dar de amploare și forme variabile. Fiecare m...sur... luat... (naționalizare, epurare, reconstituirea partidelor), considerat... izolat tar... cu tar..., nu are atunci sensul pe care Îl va c...p...ta mai tîrziu, cînd va fi plasat... În contextul procesului de cucerire a puterii. La acea vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
venituri și gradul de utilizare al forței de muncă. El definește recesiunea ca pe o perioadă de timp în care PNB își manifestă scăderea pentru o perioadă de timp de două trimestre consecutive. Expansiunea, în opinia sa, are o durată variabilă de timp. Este dificil de cuantificat în asemenea termene un ciclu economic, deoarece nu orice scădere a PNB poate fi începutul unei noi crize. Ce se întâmplă dacă după două trimestre economia începe din nou să crească? Aceasta nu înseamnă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
valorii monedei de hârtie (sub această formă, a bancnotei neconvertibile n.n.) care este mult mai precară decât valoarea monedei metalice; întrebuințarea monedei de hârtie este mult mai limitată decât aceea a monedei metalice; valoarea monedei de hârtie este mult mai variabilă decât a monedei metalice. Vezi și Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 164-166. 685 "Banii au apărut cu mult înaintea capitalismului și a occidentului. Rolul lor s-a lărgit și consolidat și s-
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la problematica vastă a comportamentului uman corelată cu elaborarea teoretică și promovarea practică a managementului resurselor umane. Implicarea acestuia în întreaga activitate managerială se realizează pe trei planuri conexe: individual, grup și organizație, iar pe fiecare nivel obiectul de cercetare (variabile) este și el complex (schema 4). Schema 4. Variabile care influențează comportamentul și performanțele<footnote Cruellas, Philippe, op. cit., p. 70. footnote> Ce sunt comportamentele? Putem defini comportamentele ca reprezentând „tot ceea ce o persoană face, cum ar fi: conversația, plimbarea, gândirea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cu numeroase idei, teze cu valoare metodologică și explicativă deosebită, unele sunt premise, iar altele concluzii, unele sunt fundamentale și altele secundare. De asemenea, în practică, o serie de procedee, principii de acțiune, exigențe și criterii sunt de o importanță variabilă. Dar toate aceste aspecte nu există ca elemente separate, fără legătură între ele, dimpotrivă, pe plan teoretic-metodologic se constată o structură (relații de interdependență cu stabilitate relativă) a corpului de teze teoretice și principii și metode de acțiune care generează
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
repartizarea diferitelor operații pe sarcini care revin unui salariat. Diviziunea muncii are două aspecte corelate: a) împărțirea sarcinilor pe posturi diferite; b) cooperarea dintre oameni exercitând sarcini diferite. Măsura în care diversele operații se împart între posturi (oameni) diferite este variabilă, în raport cu conceperea relațiilor de muncă și de putere. Cu cât unui post îi sunt repartizate mai puține operații și de complexitate mai redusă, cu atât munca de ansamblu este mai fragmentarizată, mai golită de conținut, presupune o pregătire mai redusă
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
acestora. Acestea se găsesc în „fișa postului”, în contractele de muncă sau alte acte și înțelegeri. Fișa postului<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., pp. 218-219; Manole, Cristina, op. cit., pp. 84-87. footnote> reprezintă o descriere (de completitudine variabilă) prin care se precizează atât caracteristicile principale ale muncii cerute, cât și ale personalului care-l va ocupa. Organigrama este schema funcțională a unei organizații în care se precizează: 1) nivelele ierarhice în realizarea puterii; 2) gruparea activităților pe funcții
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
cărți de credit; • plățile lunare de efectuat; • referințele de la alte bănci comerciale, de la care a avut contractate credite; • relațiile și comportamentul de creditare anterior, la banca comercială care acordă creditul, sau la alte bănci comerciale etc. În termeni generali, fiecare variabilă, simplă sau ponderată, primește un anumit punctaj, după care se face o medie a punctelor acordate, solicitantul, În funcție de caz, fiind admis sau respins la creditare de comisia de creditare constituită În acest sens. Desigur, metoda credit scoring-ului este relativ subiectivă
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
și cercetărilor de marketing, managementului bancar, care, fie În interesul băncii, fie la solicitarea partenerilor contractuali, este pus În situația de a renegocia nivelul dobânzilor, În cadrul contractelor existente. Desigur, metodele și practicile de combinare a dobânzilor fixe cu cele flotante (variabile), În cadrul contractelor Încheiate de instituțiile financiarbancare, alături de alte metode și tehnici de protejare Împotriva fluctuațiilor și riscurilor de dobândă, constituie preocupări importante ale marketingului, la nivelul fiecărei instituții financiar-bancare și al sistemului bancar național și internațional. În analizele sale, de
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
golul de dobândă, În denumirea anglo-saxonă; SA - activele cu dobândă sensibilă; SP - pasivele cu dobândă sensibilă; • Activele cu dobândă sensibilă ( SA ) - se determină În baza următoarei relații de calcul. În care: SA - activele cu dobândă sensibilă; VA - activele cu dobândă variabilă, contractate la Început; FA - activele cu dobândă fixă, care au scadența În cursul perioadei curente; • Pasivele cu dobândă sensibilă ( SP ) - se determină În baza următoarei relații de calcul. În care: SP - pasivele cu dobândă sensibilă; VP - pasivele cu dobânzi variabile
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
variabilă, contractate la Început; FA - activele cu dobândă fixă, care au scadența În cursul perioadei curente; • Pasivele cu dobândă sensibilă ( SP ) - se determină În baza următoarei relații de calcul. În care: SP - pasivele cu dobândă sensibilă; VP - pasivele cu dobânzi variabile; FP - pasivele cu dobânzi fixe, care au scadențe În cursul perioadei curente. În funcție de mărimea activelor și pasivelor sensibile, GAP-ul poate fi pozitiv (GAP>0), negativ (GAP<0) sau egal cu zero (GAP=0), se măsoară expunerea la risc pentru
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
datorați unor conjuncturi specifice. 4) Cursul pieței determinat la un moment dat, care variază În funcție de cerere și ofertă, poartă denumirea de cotație și se determină prin același raport al cursului valutar. 5) Cotația poate fi: • cotație directă - ce reflectă suma variabilă În moneda națională, necesară pentru cumpărarea unei unități fixe de monedă străină; • cotație indirectă - ce reflectă suma variabilă În monedă străină, necesară pentru cumpărarea unei unități fixe de monedă națională. 6) Pe plan internațional, În funcție de modul de variație, cursurile valutare
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
poartă denumirea de cotație și se determină prin același raport al cursului valutar. 5) Cotația poate fi: • cotație directă - ce reflectă suma variabilă În moneda națională, necesară pentru cumpărarea unei unități fixe de monedă străină; • cotație indirectă - ce reflectă suma variabilă În monedă străină, necesară pentru cumpărarea unei unități fixe de monedă națională. 6) Pe plan internațional, În funcție de modul de variație, cursurile valutare pot Îmbrăca următoarele forme: • cursuri fixe - stabilite de autoritățile monetare ale statelor naționale (cursuri oficiale); • cursuri libere sau
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
plasamentele sub forma creditelor, precum și riscurile, aferente tranzacționării titlurilor de valoare, pe piețele financiar-monetare etc. Principalele riscuri Încadrate În această categorie sunt: • riscul ratei dobânzii; • riscul cursului de schimb (riscul valorilor); • riscul de lichiditate; • riscul titlurilor de valoare cu venit variabil. 2) Riscurile legate de partener (riscurile de parteneriat sau de contrapartidă) - reprezintă acea categorie de riscuri financiar-monetare, datorate variațiilor pieței interbancare, insolvenței clienților, posibilității neonorării datoriilor către instituțiile financiar-bancare, riscului de credit etc. Principalele riscuri Încadrate În această categorie sunt
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
plumbul. Sursele sale naturale sunt produsele lactate și carnea. Suplimentarea n-ar trebui să depășească niciodată 1500 mg și trebuie făcută sub supraveghere medicală. Proteinele din zer Proteinele din zer conțin uneori precursori ai glutationului, însă aceștia sunt foarte fragili, variabili și pot fi denaturați foarte ușor la comercializare, prin stresul mecanic al separării laptelui, prin căldură (pasteurizare). În plus, cantitatea de precursori activi ai glutationului din zer variază enorm. Studii comparative au arătat o creștere slabă a glutationului indusă de
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
trecutul Într-un mod abstract, atemporal și sacru. Cultura oficială promovează o cultură naționalistă, patriotică, care mediază Între interesele populare. Cultura populară reprezintă un ansamblu de interese specializate, care Își trag rădăcinile din părțile Întregului. Aceste interese sunt diverse și variabile și pot fi reformulate din când În când, atunci când apar noi unități sociale. Apărătorii acestei culturi sunt numeroși, iar scopul lor este să protejeze valorile și reprezentările despre realitate care s-au născut din experiențe directe, mai degrabă În comunități
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]