15,023 matches
-
respectiv dispariției sunetelor Korotkoff . De asemenea pot exista situații speciale care pot induce dificultăți în determinarea TA, cu generarea de erori de măsurare: aritmiile cardiace determină neregularitatea zgomotelor Korotkoff - prin reducerea vitezei de dezumflare se poate asigura precizia măsurătorilor; boala vasculară aterosclerotică poate determina persistența sunetelor Korotkoff (prelungirea fazei IV sau absența fazei V) în ciuda dezumflării până la 0 mmHg. În această situație, presiunea diastolică trebuie apreciată observând apariția sunetului IV Korotkoff. Situațiile enumerate necesită o atenție sporită din partea clinicianului pentru a
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Argumente identifică pacienții cu hipertensiune mascată și cu HTA de halat alb; arată eficacitatea tratamentului: permite prescrierea mai eficientă, mai fidelă a medicației; scade necesarul de medicație antihipertensivă; identifică pacienții cu hipertensiune nocturnă, cu risc crescut de a dezvolta accident vascular cerebral; prezintă o valoare predictivă superioară altor metode de măsurare a TA asupra evoluției HTA. Tabelul 4.13. Valorile TA la monitorizarea ABPM Valorile TA (mmHg) la monitorizarea ABPM Status Valori optime Valori normale Valori patologice În stare de veghe
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
privind bolile renale (exemplu rinichi polichistic); afectarea arterelor periferice: claudicație intermitentă, extremități reci sau antecedentele personale de arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare ; afectarea cerebrovasculară: vertij, cefalee, deficite motorii sau senzoriale sau antecedente personale și heredocolaterale de atacuri ischemice tranzitorii, accident vascular cerebral; afectarea oculară: tulburări de vedere variind de la fosfene până la scotoame sau vedere "în ceață". date despre factorii de risc cardiovasculari asociați: dislipidemie sau diabet zaharat, fumat; depistarea unor simptome sugestive de HTA secundară. Elemente sugestive pentru HTA secundară obținute
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ventricular. Pentru afectarea cardiacă sunt esențiale identificarea edemelor periferice și a ralurilor de stază; Examenul arterelor periferice trebuie să cuprindă examenul pulsațiilor carotidiene și ascultația acestor regiuni (pentru identificarea stenozelor); examenul arterelor membrelor superioare și inferioare, în vederea identificării unor stenoze vasculare. Important de reținut pulsul la arterele periferice diminuat sau absent, asimetric, extremități reci, leziuni cutanate ischemice semne clinice identificate în diverse stadii ale arteriopatiei obliterante periferice; Examenul neurologic poate identifica semne de afectare cerebrovasculară: sufluri la nivelul arterelor carotide, deficite
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ecografie renală și suprarenală, ecografie Doppler de artere renale, tomografie computerizată și rezonanță magnetică nucleară. Necesită investigații suplimentare și HTA complicată prin evaluarea completă a funcției renale, cerebrale și cardiace. Complicațiile HTA reflectă gradul de afectare a organelor țintă. Complicații vasculare sunt determinate de accelerarea aterosclerozei; Complicații cardiace sunt hipertrofia ventriculară stângă (considerată ca fiind factor de risc adițional), afecțiuni coronariene (angina pectorală, infarctul miocardic), insuficiența cardiacă, aritmiile, moartea subită; Complicații renale: nefroangioscleroza, insuficiența renală cronică; 67 Complicații cerebrovasculare: encefalopatia hipertensivă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
aterosclerozei; Complicații cardiace sunt hipertrofia ventriculară stângă (considerată ca fiind factor de risc adițional), afecțiuni coronariene (angina pectorală, infarctul miocardic), insuficiența cardiacă, aritmiile, moartea subită; Complicații renale: nefroangioscleroza, insuficiența renală cronică; 67 Complicații cerebrovasculare: encefalopatia hipertensivă, accidentele ischemice tranzitorii, accidentele vasculare constituite. În concluzie, diagnosticul paraclinic al HTA cuprinde teste de rutină, examene recomandate și alte investigații, care trebuie efectuate conform cu ghidurile actuale, recomandări sintetizate în tabelul 4.28. Tabelul 4.28. Examene de laborator indicate în explorarea hipertensiunii arteriale Explorări
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
s-a detectat albuminurie la test); Indice gleznă-braț; Examen fund de ochi; Test de toleranță la glucoză (la glicemie bazală > 100 mg%); Monitorizarea TA la domiciliu și pe 24 ore; Măsurarea velocității undei pulsului. Evaluarea leziunilor cerebrale, cardiace, renale și vasculare; obligatorii în HTA complicată; Investigații pentru depistarea HTA secundare, dacă este suspectată; dozarea reninei, aldosteronului, corticosteroizilor, catecolaminelor plasmatice și/sau urinare; arteriografii; ultrasonografie renală și suprarenală; CT, RMN. Examenul paraclinic al pacientului hipertensiv trebuie coordonat pentru a fi în beneficiul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
asociate cu un prognostic negativ la subiecții hipertensivi. În plus, s-a dovedit că prevalența acestora la subiecții hipertensivi este mult mai mare decât cea observată atunci când sunt practicate numai investigații de rutină. În absența ecocardiografiei și a ecografiei Doppler vascular care să evalueze și să ateste prezența acestor parametri, până la 50% 69 dintre subiecții hipertensivi ar putea fi încadrați eronat în grupul de risc adițional scăzut sau moderat; 3. rezultatele studiilor au demonstrat că scăderea nivelului proteinuriei și a hipertrofiei
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
monitoriza eficiența tratamentului. Conform ghidurilor actuale, screening-ul pentru detecția microalbuminuriei reprezintă un procedeu de rutină, necesar a fi efectuat la toți pacienții hipertensivi, precum și la subiecții cu sindrom metabolic chiar în prezența tensiunii arteriale normal înalte. Ecocardiografia și ecografia Doppler vascular sunt de asemenea recomandate de ghidurile actuale, mai ales la pacienții la care leziunile organelor țintă nu sunt detectate prin investigații de rutină, ca de exemplu electrocardiograma, precum și la vârstnici, la care hipertrofia ventriculară stângă și arteriopatia obliterantă a membrelor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
la pacienții la care leziunile organelor țintă nu sunt detectate prin investigații de rutină, ca de exemplu electrocardiograma, precum și la vârstnici, la care hipertrofia ventriculară stângă și arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare sunt frecvente. De asemenea, informații utile privind afectarea vasculară pot fi obținute măsurând complianța arterială prin velocitatea undei pulsului. 4.2.1. Metodologia evaluării leziunilor de organ: 4.2.1.1. Evaluarea cordului 1. Electrocardiograma este necesar să fie inclusă în evaluare de rutină a pacientului hipertensiv pentru detectarea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Sunt disponibile o serie de teste screening noninvazive pentru a identifica anomaliile structurale și funcționale ale vaselor mari în hipertensiune. Ecografia Doppler a arterelor carotide, cu determinarea indicelui intima-medie și evidențierea leziunilor aterosclerotice s-a dovedit utilă în predicția accidentului vascular cerebral și a infarctului miocardic, identificându-se o relație direct proporțională între indicele intimă-medie carotidiană și evenimentele cardiovasculare și cerebrovaculare. Prezența unei plăci de aterom poate fi identificată prin prezența IMT superior valorii de 1,3 sau 1,5 mm
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de 0,5 mm sau de 50% din valoarea IMT. Există dovezi că, la pacienții hipertensivi netratați, fără leziuni ale organelor țintă la examinarea de rutină, aceste alterări sunt frecvente și ca urmare examenul ultrasonografic carotidian poate adesea detecta leziuni vasculare și poate astfel stratifica precis riscul cardiovascular. Calcularea indicelui gleznă braț prin Doppler continuu oferă, de asemenea date importante privind riscul cardiovascular. În plus este o metodă nonivazivă, facilă și disponibilă pe scară largă, în practică, la momentul actual. Conform
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
un indice gleznă braț inferior valorii de 0,9 semnalizează prezența bolii arteriale periferice. În plus, un indice gleznă-braț redus se corelează cu dezvoltarea ulterioară a anginei pectorale, infarctului miocardic, insuficienței cardiace, cu necesitatea by-pass-ului aortocoronarian, cu riscul de accident vascular cerebral și cu 73 necesitatea intervenției chirurgicale la nivel carotidian și vascular periferic, iar la pacienții cu afectare coronariană multivasculară conferă un risc adițional. Dovezile conform cărora TA sistolică este un predictor al evenimentelor cardiovasculare au condus la dezvoltarea unor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
arteriale periferice. În plus, un indice gleznă-braț redus se corelează cu dezvoltarea ulterioară a anginei pectorale, infarctului miocardic, insuficienței cardiace, cu necesitatea by-pass-ului aortocoronarian, cu riscul de accident vascular cerebral și cu 73 necesitatea intervenției chirurgicale la nivel carotidian și vascular periferic, iar la pacienții cu afectare coronariană multivasculară conferă un risc adițional. Dovezile conform cărora TA sistolică este un predictor al evenimentelor cardiovasculare au condus la dezvoltarea unor tehnici de măsurare a complianței arterelor mari. Dintre acestea, două tehnici, respectiv
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
pulsului carotido femural furnizează o evaluare non-invazivă amănunțită a complianței arteriale, facilă și riguroasă, reprezentând un test diagnostic util, în prezent.Velocitatea undei pulsului are o valoare predictivă negativă independentă pentru mortalitatea generală și specifică cardiovasculară, evenimentele coronariene și accidentul vascular cerebral la pacienții cu hipertensiune arterială esențială necomplicată. Deși o utilizare clinică mai largă a velocității undei pulsului și a măsurării indicelui de augmentație poate aduce un plus de precizie în evaluarea leziunilor arteriale, disponibilitatea acestor tehnici este limitată la
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
în studii prospective. Velocitatea undei pulsului carotido-femural superioară valorii prag de 12 m/sec indică rigiditatea arterelor mari, ce determină HTA sistolică izolată, prezentă în special la populația vârstnică a hipertensivilor. Există multiple alte investigații și deteminări utile aprecierii funcției vasculare, dar a căror răspândire pe scară largă este limitată, nefiind utilizate în practica clinică, la momentul actual. Astfel, creșterea raportului perete/lumen la nivelul arterelor mici poate fi măsurată în țesutul subcutanat obținut prin biopsie gluteală. Aceste determinări permit identificarea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
căror răspândire pe scară largă este limitată, nefiind utilizate în practica clinică, la momentul actual. Astfel, creșterea raportului perete/lumen la nivelul arterelor mici poate fi măsurată în țesutul subcutanat obținut prin biopsie gluteală. Aceste determinări permit identificarea modificărilor precoce vasculare la subiecții cu 74 diabet zaharat și hipertensiune arterială. Deși creșterea raportului perete lumen prezintă o valoare predictivă negativă dovedită pentru morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară, invazivitatea metodei limitează utilizarea acesteia în practica clinică. Creșterea conținutului în calciu al arterelor coronare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mult, tehnicile disponibile pentru investigarea răspunsului endotelial la diverși stimuli sunt invazive, laborioase și consumatoare de timp, iar metodele nu sunt încă standardizate și nu există siguranța că funcția endotelială evaluată la nivelul unui organ este reprezentativă pentru alte teritorii vasculare. De aceea, evaluarea funcției endoteliale nu poate fi considerată utilă în prezent, drept investigație utilizată pe scară largă în testarea pacientului hipertensiv. Studiile actuale referitoare la markerii circulanți ai activității endoteliale și la progenitorii celulelor endoteliale sunt promițătoare și teste
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
identificat modificările topografice ale vascularizației retiniene legate de hipertensiune și a arătat că îngustarea arteriolelor și venulelor retiniene poate preceda dezvoltarea hipertensiunii. 4.2.1.5. Evaluarea afectării cerebrale Tomografia computerizată craniană (CT) reprezintă procedeul standard pentru diagnosticul unui accident vascular cerebral dar, cu excepția recunoașterii prompte a hemoragiei intracraniene, CT este înlocuit progresiv de rezonanța magnetică nucleară (RMN). Tehnica RMN bazată pe difuziune poate identifica leziunea ischemică în câteva minute după ocluzia arterială. Mai mult decât atât, RMN, în special secvențele
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
au arătat că infarctele cerebrale mici, silențioase, microhemoragiile și leziunile substanței albe detectate prin RMN sunt frecvente în populația generală și, în plus, prevalența lor crește cu vârsta și prezența hipertensiunii și se asociază cu un risc crescut de accident vascular cerebral constituit, cu alterări cognitive și demență. Este util a solicita examen CT sau RMN pentru a identifica infarctele cerebrale silențioase, la toți subiecții hipertensivi cu afectare neurologică și, în special, cu tulburări de memorie. Disponibilitatea redusă și costurile mari
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a afectării organelor țintă. În plus, la pacientul hipertensiv, evaluarea riscului cardiovascular global este importantă pentru stabilirea momentului optim de inițiere a terapiei (figura 4.3.). Complianță arterială scazută HTA 80 coronariană, infarct miocardic, insuficiența cardiacă, HVS, fibrilație atrială, accident vascular cerebral și boală renală. Interacțiunile complexe dintre HTA și dezvoltarea complicațiilor cardiovasculare 81 cardiovascular global are la bază ideea de potențare reciprocă a factorilor de risc la același pacient, astfel încât riscul cumulat este mai mare decât suma componentelor sale individuale
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
ideea de potențare reciprocă a factorilor de risc la același pacient, astfel încât riscul cumulat este mai mare decât suma componentelor sale individuale. Este extrem de util în practică, deoarece estimează posibilitatea de apariție a unui eveniment coronarian acut sau de accident vascular cerebral în populația hipertensivă pe o perioadă de 5 sau 10 ani. De nivelul inițial de risc cardiovascular depind: inițierea terapiei medicamentoase, pragul TA și ținta tratamentului, utilizarea terapiei combinate, necesitatea asocierii de medicație hipolipemiantă sau antiagregant plachetar. 4.3
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
mg/24 ore sau raport albumină-creatinină ≥ 22 la bărbați sau 31 mg/g creatinină la femei. Diabet zaharat Boală cardiovasculară sau renală manifestă clinic Glicemie bazală ≥ 126 mg% la determinări repetate sau Glicemie după încărcare > 198 mg% Boală cerebrovasculară: accident vascular cerebral, hemoragie cerebrală, atac ischemic tranzitor Boală cardiacă: infarct miocardic, angină, revascularizare coronariană, insuficiență cardiacă Boală renală cronică: nefropatie diabetică, insuficiență renală (creatinină serică bărbați > 1,5mg% > 1,4 mg% la femei), proteinurie (> 300 mg/24 ore) Boală arterială periferică
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
lung la reducerea valorilor TA (4). Studiile au arătat că fumatul poate interfera și cu efectele benefice ale medicamentelor antihipertensive (1). Conform studiilor actuale întreruperea fumatului este cea mai puternică măsură de prevenție a bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, incluzând accidentul vascular cerebral și boala coronariană ischemică. 5.1.2. Reducerea greutății corporale și exercițiile fizice Studiile observaționale epidemiologice au demonstrat o relație invers proporțională între activitatea fizică și HTA independentă de greutatea corporală și de masa țesutului adipos. Într-un studiu
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
exces reprezintă un factor de risc independent în dezvoltarea HTA (17, 18, 19). În plus, alcoolul în exces diminuează efectele terapiei antihipertensive (efect parțial reversibil la aproximativ 2 săptămâni după reducerea cu 80% a consumului) și crește riscul de accident vascular cerebral. Studiile arată că reducerea consumului de alcool determină scăderea valorilor TA, astfel încât se recomandă o limitare a consumului la 20 30 g etanol/zi pentru bărbații hipertensivi și la 10-20 g etanol/zi pentru femei. Conform studiilor, atingerea acestor
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]