15,959 matches
-
-i doare, însă ești înfrânt doar când viața crudă zace-n uitare. Alții vin la rând dându-te deoparte și dorind să pleci fără-a te întoarce, abia așteptând ca-n luntrele-ți sparte să se îmbarce. Mai cârpești un verb, mai dregi o vocală forjând în idei esențe mature cărora le dai formă de spirală ducând spre-aiure. Te-ai smuls din tăceri cu-al speranței clește dorind să măsori cerul vast cu pașii, vrând ca la sfârșit să ieși din
ANII RUGINESC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368327_a_369656]
-
vine seara-ndeosebi, În sinea mea port gânduri priponite, Când porțile cerești se-nchid, Și-ncep moroii răi să se agite. Se mai desface visu-n coarnele de cerb, Iar zarzării desprind petale-n jurul meu. O îndoială bântuie în orice verb, Și amândoi tăcem de-a valma, tu și eu. Vine iară bezna, cu ghearele-negrite, Pe ziduri vechi horesc informele năluci. Trag Ursa Mare cai, cu focul în copite, Și pulbere de stele se înalță vălătuci, Tu te vei ascunde în
TU ŞI EU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368372_a_369701]
-
biblice nu lipsesc, firește, din jocul liric-reflexiv al poetului: „Mă văd crucificat ca evreul Iisus,/ .../ unde-i rubinul iubirii de aproapele tău, frate Cain ?/ .../ Credem în Domnul ? În altceva nu poți crede.” În versuri de o frumusețe simplă și pură, verbul poetic e prezentat ca o cale de accedere la înalturile Cerului: „Cum să ajung fără scară la Tine, Doamne?/ Astăzi m-am apropiat de Tine cu un cuvânt,/ mâine cu încă un cuvânt,/ Cartea este scara pe care urc,/ până în
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
de Tine cu un cuvânt,/ mâine cu încă un cuvânt,/ Cartea este scara pe care urc,/ până în ziua când mă voi înfățișa Ție, Doamne.” Revin, mereu altfel, admirabile definiții metaforice ale poeziei și ale poetului: „Cuprins de vrajă și de verb,/ poetul e o frunză, herb,/ între nervuri și între nervi,/ o rază ca-n meduză, cerb./.../ Ca să dureze scrisul tău, trebuie să te zidești în el.” Și în „Casa mea ezoterică”, găsim un fragment confesiv privind scrisul: „Cum mi-a
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
între brațele mamei. Ceva răsună brutal în toată ființa. Mă trezesc și privesc în jur speriată. De câte ori simt că mai este o trecere de pe o treaptă roasă a vieții pe alta, refăcută sau abia născută în șirul socotelilor Domnului în ceea ce privește verbul "a fi", cu toate nepătrunsele lui zboruri prin ființa mea, mă ascult tot mai atent, mă răscolesc și singură căutându-mă, căutând cauzele pentru care liniștea interioară nu poate fi rotundă. Am întrebat inima ce anume și-ar dori să
EU SUNT ABSO-LUTUL? ÎNTRE DA ŞI NU, NECUPRINSUL FIINŢEI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368542_a_369871]
-
orice îndrăgostit. pasărea iubirii noastre spânzurat-a fost de vânt, a căzut în zări albastre și-a rămas doar în cuvânt. te iubeam și te uram, veneai pe cărări divine, când ades’ te căutam, tu făceai parte din mine, alergau verbe nebune după tine prin ninsori și-ți puneam mii de cunune din steluțe și din flori. dar s-a dus pasărea noastră, bântuită de blestem vine rar pe la fereastră când adesea eu te chem, vine-n amintiri și-n vise
PASĂREA IUBIRII NOASTRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367893_a_369222]
-
1599 din 18 mai 2015 Toate Articolele Autorului Inel Din când în când dangătul timpului mă face să tresar, Și-ți simt privirea udă printre genele de jar Ce-mi numără globulele ce aleargă printre vertebre Transpirând senzații de celeste verbe. N-am timp pentru a mea nemurire, Mă simt dator s-o las moștenire, Dar sângele-mi zvâcnește din apa vie, Însetat după vibrațiile din copilărie. Aș curba timpul ca s-o iau de la capăt, Să mă nasc, să zbor
INEL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368053_a_369382]
-
Octavian Paler, cel care spunea „... aberația națională numărul unu e la Cotroceni. Cred că domnul Băsescu a oficializat mârlănia!”, precum și pe istoricul, prof. univ.Valentin Stan și jurnalistul Ion Cristoiu, până azi, când este directorul postului de televiziune Antena 3, verbul său îl angajează total în înfruntarea prin mijloacele presei, alături de colegi, cu incorecții puterii, de la vârful vegheat de către fostul președinte suspendat de două ori, Traian Băsescu, până la fundație! E o luptă de peste zece ani, dar de zece, eroică, la piept
MIHAI GÂDEA. BINELE, PESTE STAREA DE ASISTARE ŞI CONTEMPLARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368062_a_369391]
-
Viciu: „Ce sară e astă-sară? / Domnului, Doamne, / Da-i sara Născutului, / Că s-a născut un fiu sfânt, / Fiul sfânt pe-acest pământ" (Colinde din Ardeal, București, 1914). În legătură cu acest termen, să ne amintim și de un alt derivat de la verbul (a) naște, substantivul născătoare, prezent în sintagma prin care, în textele bisericești, este numită Maica Domnului, ca, de exemplu, într-o rugăciune care este intitulată „Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu". Suntem obișnuiți cu antroponimele Crăciun, Crăciunescu, Crăciunel, Crăciunaș, Crăciunoaia etc.
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU BROAȘTELOR Lui Fr.Nietzsche Oare, de ce, clipă de clipă, cuvintele mă trag în ispita ? și până când? încă mă mai întreb - dar, iată, răspunsul îl am de la un verb: << să spui totul când ți-i inima neispitită ! >> - Oare, de ce nici capătul lucrurilor nu se cunoaște ? câtă gândire ne mai trebuie oare ? dar, iată, răspunsul îl am de la o necuvântătoare: << fiindcă bălțile Lumii sunt pline de broaște ! >> Referință Bibliografica: ELOGIU
ELOGIU BROAŞTELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367344_a_368673]
-
autoritatea unei moralități de excepție, mult prețuita de prieteni și respectată de adversari. Cariera lui parlamentară s-a situat la cotele înalte ale celor mai bune tradiții ale maeștrilor oratoriei românești, în care logică argumentării se împletea meșteșugit cu avântul verbului concludent Implicându-se tot mai mult în politica de partid, în anul 1928 a fost numit prefect de Argeș. În scurt timp, a fost implicat și în activitatea guvernamentală. În prima parte a guvernării național-țărăniste funcționează pentru scurt timp ca
ARMAND CALINESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367407_a_368736]
-
Publicat în: Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Limba romilor din România păstrează dovada eforturilor primilor emigranți romi de a învăța limba română științific. Deși pare deplasat, limba romani chiar o poate demonstra. Astfel, calchierea conjugării verbului „a desface”, urmează fidel limba română. În locul indianului „pâtrau”-„eu desfac”, primii romi au calchiat fidel românescul „eu desfac”, copiind chiar elementul de compunere cu sens privativ -des, și au adăugat conjugarea verbului „a face”- kărau. Rezultatul este DESKĂRAU- „eu
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
chiar o poate demonstra. Astfel, calchierea conjugării verbului „a desface”, urmează fidel limba română. În locul indianului „pâtrau”-„eu desfac”, primii romi au calchiat fidel românescul „eu desfac”, copiind chiar elementul de compunere cu sens privativ -des, și au adăugat conjugarea verbului „a face”- kărau. Rezultatul este DESKĂRAU- „eu deschid”. Imperativul este „deskăr”- „desfă!” Se poate urmări acest „deskărau” până la romii din Germania și Italia, sau alte țări, dovedind astfel că strămoșii lor au locuit inițial în Țările Române. Romii ursari au
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
că „hasarel” și „nașalel” sunt două sinonime în uz încă în diverse limbi indiene, și că originează în limbile vernaculare izvorâte din sanscrită. Dacă la discuța celor doi ar fi fost de față un rom din Ardeal, ar fi înțeles verbul „nașavel” complet diferit de cei doi interlocutori ai mei. Adică ursărița ar fi spus în înțelesul dialectului țiganilor ardeleni, „eu ucid autobuzul”. Unii romi ardeleni au păstrat sensul de „ucis” pt. „nașavel”. Într-adevăr, limba sancrită conține toate cele trei
O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
-
pentru că „prea a învățat ea repede și binișor limba română”. Surpriza fusese mare, dar Nicole învățase românește din dorința de a cunoaște această limbă vorbită de omul de care-și legase viața. A învățat dintr-un manual, a început cu verbe, cu propoziții scurte și a continuat cu fraze ceva mai complicate. După aceea i-a fost mai simplu, pentru că a luat contact cu românii și îi întreba pe toți ceea ce nu înțelegea. Un cunoscut de-al lui Mitică, doctorul Georgescu
CÂND DRAGOSTEA LA PRIMA VEDERE DUREAZĂ O VIAŢĂ DE OM de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366820_a_368149]
-
în zonele oculte ale spiritului, precum într-un impuls magic. Melania Cuc privește lumea printr-un ochian al simțului ocular, un fel de aranjament de oglinzi într-un tub cu cioburi colorate, care prin rotație crează ochiului inedite imagini.Alchimia verbului declanșează viziuni spagirice, iluminări fantaste ale ființei: “La liziera cu rezervația de vânătoare în carantină, lichienii cresc ca solzii Leviathanului de-a lungul șirii spinării unui domn singur “.( Navigăm în derivă). Întreg vizionarismul Melaniei Cuc are un sens moral și
METAFORA CA MOD DE EXPRIMARE A VIBRAŢIILOR EULUI LA MELANIA CUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366886_a_368215]
-
lui, prin modul cald și deschis cu care primea pe oricine avea un necaz sau o întrebare. Uita de el și era al tău. Niciodată egoist, ci întotdeauna mult milostiv și îndelung răbdător. Simțeai că Dumnezeu vorbește prin atitudinea și verbul lui. Cuvântul Părintelui Constantin Galeriu era normă și reper. Raportarea lui la Tradiția autentică a Bisericii era un lucru firesc, articulat și natural. Nu ignora și nici nu disprețuia sursele de informare, media sau internetul și credea că dacă acestea
PARINTELE CONSTANTIN GALERIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366865_a_368194]
-
globmodern. Cunoscutul poet din SUA, Virgil Ciucă știe să împletească armonios inteligența artistică cu ceremonia lirică.O poetă a vibrațiilor luminii sudului este Elisabeta Iosif, în poeziile căreia anotimpurile sunt simboluri ale iubirii și ale renașterii spirituale. Lică Pavel dospește verbul în versuri scurte, concentrate, ele fiind oglinda unde”Omul care mă privește îmi seamănă leit “. Versurile semnate de Carmen Tania Grigore sunt expresii ale eului frisonat de dragoste. Poemele semnate de Marin Ifrim sunt adevărate acumulări de detalii în care
CU SPRIJINUL LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366919_a_368248]
-
globmodern. Cunoscutul poet din SUA, Virgil Ciucă știe să împletească armonios inteligența artistică cu ceremonia lirică.O poetă a vibrațiilor luminii sudului este Elisabeta Iosif, în poeziile căreia anotimpurile sunt simboluri ale iubirii și ale renașterii spirituale. Lică Pavel dospește verbul în versuri scurte, concentrate, ele fiind oglinda unde”Omul care mă privește îmi seamănă leit “. Versurile semnate de Carmen Tania Grigore sunt expresii ale eului frisonat de dragoste. Poemele semnate de Marin Ifrim sunt adevărate acumulări de detalii în care
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366960_a_368289]
-
cu focul sacru de Iubire! -Hristos a Înviat ! De atâta bucurie ! Eu parcă ma topisem Eram si totodată nu eram Mă depărtam, mă depărtam... Ușile, ușile! nu vine nimeni să se uite în tăcerile si suspinele mele? (Rostirea Crezului) Doamne! Verbului mă rog acum Si Ție- Du-mă în altă împărăție, unde nu se îngăduie să te înfrupți cu nevinovăție! Eu asemeni vouă sunt, să vă puteți vedea, ca într-o oglindă interioarele inimii în înflorirea lor ascunsă în gând eu
AUREL ANGHEL DESPRE ELENA ARMENESCU de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367510_a_368839]
-
referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, II). Să presupunem că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac. Dacă îi tăiem toate crengile lăsând numai firul pomului acesta nu mai e copac, ci un
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
scurg lichide infestate Iar în nucleul de celulă se-aud timid voci de păcate Pe-altarul sufletului greu, sunt lumânări din lut prea negru Pe buzele prea des închise văd umbră gândului nespus Un demon orb din micul înger, citește verbul, clar , integru Iar infinitul de durere acum se-arată descompus Respectul ultimei silabe își cere dreptul prin tăcere Iar forță primului cuvânt e imobila temporar Am fost închis în libertate pentru o clipă de plăcere Dar viitorul plin de raze
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
venele-mi de împrumut se scurg lichide infestateIar în nucleul de celulă se-aud timid voci de păcatePe-altarul sufletului greu, sunt lumânări din lut prea negruPe buzele prea des închise văd umbră gândului nespusUn demon orb din micul înger, citește verbul, clar , integruIar infinitul de durere acum se-arată descompus Respectul ultimei silabe își cere dreptul prin tăcereIar forță primului cuvânt e imobila temporarAm fost închis în libertate pentru o clipă de plăcereDar viitorul plin de raze trecutului i-e adversar
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
tră (și în mare măsură în celelalte limbi la care avem acces în mod frecvent), cuvântul a "recunoaște"în starea lui verbală are și celălalt sens, nu foarte îndepărtat ca înțeles, însă oricum, angajând alte laturi ale spiri �tului nostru. Verbul "a recunoaște", mai înseamnă și a identifica ceva sau pe cineva cunoscut mai înainte, sau a deosebi ceva după anumite semne caracteristice, ori a se identifica cu cineva (în forma reflexivă a verbului), cum și a admite că ai spus
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
angajând alte laturi ale spiri �tului nostru. Verbul "a recunoaște", mai înseamnă și a identifica ceva sau pe cineva cunoscut mai înainte, sau a deosebi ceva după anumite semne caracteristice, ori a se identifica cu cineva (în forma reflexivă a verbului), cum și a admite că ai spus ori săvârșit sau primit ceva, anterior. Acestea și încă alte nuanțe se exprimă însă, în starea substan �tivală a cuvântului, dar prin forma infinitivului lung al verbului, adica prin "recunoaștere"și nu prin
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]