4,259 matches
-
și apă vie ascundea primăvara, sufletul ei nu se putea detașa de splendoarea pastelată. Maroniul nu lăsa verdeața să-și definească deplinătatea. Stânca nu lăsa apa să-i găsească fisura spre a izvorî la lumină. Ea nu înțelegea care este verdele ei. Era necesar ca Dariana să înțeleagă mesajul visului ce o muncea de câteva zile. A lăsat imaginea primăverii și s-a așezat pe un scaun. În fața ei se afla o măsuță plină de file pe care-și însemnase timp
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
Dealurile împădurite ale Voislovei erau scăltate de razele violacee ale soarelui ce se pregătea să meragă la culcare pe după perdelele norilor. Era un adevărat spectacol apusul de soare din acea sâmbătă a începtului de octombrie. Natura se întrecea în culori. Verdele se ascundea timid printre nuanțe de galben, maro și roșu, îmbrăcând copacii în straie de gală. Pe jos covorul de frunze al toamnei se împletea prin iarba speriată că-și pierde apusa tinerețe, acuzând norii că nu au mai picurat
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
artistei Maria Stroia e asemănător florilor, iar glasul ei este asemeni foșnetului serilor și zorilor satelor românești, unele și altele pline de vis, de armonie, de iubire. Doar locurile pădurene cântate de Maria Stroia sunt așa de natural scăldate în verdele, vioriul, cărămiziul, albul, rozul anotimpurilor. Între vocile cântăreților care au îmbrăcat cântecele în straiele naturii, cea a Mariei Stroia e clinchet de lăcrimioară! Glasul ei vibrează lirele inimilor ce-absorb binele, frumusețea, iubirea! Un frumos cuvânt și cel mai crezut
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
nu te văd deloc ei, neatenții, Poate că sunt timizii sau prudenții Și nu aud, când treci, foșnind castanii. Și nici nu simt când umblă adierea, Cu aripi de răcoare, deloc calde, Prin aurul din părul tău ca mierea, Pe verdele din ochii-ți de smaralde. Doar în adâncul lor găsesc puterea, Din valurile care să mă scalde. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: MIERE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2027, Anul VI, 19 iulie 2016. Drepturi
MIERE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382082_a_383411]
-
-l vom putea opri vreodată, E-al clipei , veșnic, călător. Priviți clepsidra... Este Visul, În miez de noapte vrăjitor, N-om ști nicicând de unde vine, Descătușând al minții zbor. Priviți clepsidra... E Iubirea... Fluturi-femei, muzele-flori Ne vor împărăți viața Cu verde crud și rouă-n zori. ( vol. " Catarge peste timp ", ed. NICO, dec. 2016 ) Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor din Moldova ) Referință Bibliografică: CLEPSIDRA / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2325, Anul VII, 13 mai 2017
CLEPSIDRA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380398_a_381727]
-
platou, ce cobora apoi de formă abruptă și urcând din nou, dicolo de un drum, întinzându-se până la cer, într-un munte domol, blajin. Partea stângă era străjuită de o pădure deasă de fagi și stejari, cu frunza de un verde negru, care o făcea mai întunecoasă.Și acolo, la marginea pădurii, văzu mieii. Zâmbi ușurat și începu să coboare alergând, trecu drumul și urcă spre munte. "Dar unde o fi ea?"-se întrebă el, căutând-o din ochi. Nu era
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
nivelării cu celelalte. Au venit alte și alte străfulgerări, alte fulgere tot mai puternice care m-au răsturnat ca pe un pitic neputincios în iarba așteptărilor. Acea iarbă îmi părea mereu amară și parcă nu-i mai vedeam clar culoarea. Verdele devenise rugina unui timp care parcă lua forma tot mai mult a unei seceri nemiloase pe sub care rătăceam alergând continuu. Ce mă uimea era faptul că nu-mi pierdeam mințile, nu aveam porniri nebunești, nu căutam scăpare ci dimpotrivă parcă
SINGURĂTATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380402_a_381731]
-
Te iubesc, te ibesc nespus,dar nu pot! Gândul ei era un strigăt mut de iubire. -De ce?-întrebă el-,ce te împiedică? -Ei-răspunse, arătănd pe geam pe copiii care se jucau jos, pe iarba vede, o iarbă nefiresc de verde și de frumoasă. -Înțeleg-acceptă el lăsând capul în jos. -Ei nu pot veni?-întrebă ea cu speranță în glas. -Nu-răspunseră ochii lui cu tristețe. Amândoi știau că nu e nimic de făcut, el nu putea să-i ceară să-și
NECUNOSCUTUL IUBIT ( VIS SAU REALITATE?) de NINA DRAGU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380405_a_381734]
-
chilimbar și râs de miozotis cum trece dureros de tăcută, oarbă și surdă la viclenia timpului. am să-mi așez zilele rămase în brațele ei niciodată înclinate spre apus, cu o sete verticală de înalt, să simt cum alunec în verde și norii până când mă voi așeza descântec să mă toarcă pământul fir de iarbă, fir de apă sau alt călător. da-mi mâna și-o floare de lotus să-mi lumineze drumul la răsăritul iubirii! Referință Bibliografică: Pătimesc amintirile și
PĂTIMESC AMINTIRILE ŞI ARD de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380530_a_381859]
-
de cuvinte, Cu atâtea înțelesuri ard în minte, În iubirea de tine își au sorginte. Când roua în iarbă cântărea-și suspină, Miresmele prin crengi ușor se alină Cu visul de rod sub aripi de albină, Vino iubite, îmbrățișat în verde, Cântărea iubirii o simte și crede! În Oniria timpul conturu-și pierde. Referință Bibliografică: Îmbrățișați în verde / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2281, Anul VII, 30 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate
ÎMBRĂŢIŞAŢI ÎN VERDE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380553_a_381882]
-
roua în iarbă cântărea-și suspină, Miresmele prin crengi ușor se alină Cu visul de rod sub aripi de albină, Vino iubite, îmbrățișat în verde, Cântărea iubirii o simte și crede! În Oniria timpul conturu-și pierde. Referință Bibliografică: Îmbrățișați în verde / Agafia Drăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2281, Anul VII, 30 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Agafia Drăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ÎMBRĂŢIŞAŢI ÎN VERDE de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380553_a_381882]
-
tihnă, Să mi-l răpună vântul prin creanga-i șuierând. Lăsat-am vorbă ierbii ca, de-am să plec devreme, Păscută firea-mi crudă de dorul de mormânt, Să-mi salte fericită în trainice ciulendre, Să bată fără milă cu verdele-n pământ, Pân-or sări grei bulgări din țarina tăcută, Ce bătătură largă imi puse lângă trup, Să fluiere din frunze-i tulpina de leurdă Și de-o putea-n zori cucul, mă spurce iar cântând... Lăsat-am vorbă...ție
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
un ogor de putregaiuri, Să culeg holde de flori din dureri de adineauri... Plouă-mi, Doamne, în odaia mare-n grinzi și mică-n soare, Plouă-mi pân-o crește floarea, să-și întindă peste carnea-mi Frunzele-aburind de viață, verdele tămăduirii Și să muște fără milă negura putreziciunii, Să-și împlânte pân' la os dintele cel crud, de lapte, Să-mi strivească și să-nvie carnea moartă pe jumate... Regele Tăcut În Cetatea mea de lemn, alipită-n colț cu
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
mea de lemn , n-am ferestre către soare, Scrijelite-n locul lor stau semnele de-ntrebare, Ce trăit-au după mine și-or pleca cu prima ploaie, Ce mă va spăla de ele și de trupu-mi dus în zoaie Către verdele luminii, către viața dusă-n grabă Și mă vor culege alții...ce prea multe se întreabă... În Cetatea mea de lemn, nici nu-i vară, nici nu-i toamnă, Nici nu mai aud de-acum gloata lumii cum mă-ndeamnă
MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379349_a_380678]
-
din 06 aprilie 2017. Ia-mi visele și înflorește-le în această primăvară, mereu mai grăbită, mereu mai tenace... Dă-i cerului o nouă culoare, poate un amestec de violet și turcoaz, și eu voi veni să te întâmpin cu verdele în suflet, cu toate așteptările scăldate într-o altă lumină. Ia -mi visele și dăruiește-le acestei neîmblânzite primăveri ce mă așteaptă cu brațele ei amețitoare, mereu mai pătimașe, mereu în căutarea unei scântei resemnate... Dă-i sufletului alte fântâni
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
ape mai line, și eu voi renaște, ... Citește mai mult Ia-mi visele și înflorește-leîn această primăvară, mereumai grăbită,mereu mai tenace...Dă-i cerului o nouă culoare,poateun amestec de violetși turcoaz,și eu voi veni să te întâmpincu verdele în suflet,cu toate așteptările scăldateîntr-o altă lumină.Ia -mi visele și dăruiește-leacestei neîmblânziteprimăverice mă așteaptă cu brațele eiamețitoare,mereu mai pătimașe, mereuîn căutareaunei scântei resemnate...Dă-i sufletului alte fântâni,poate mai adânci și cu apemai line,și eu
VALENTINA BECART [Corola-blog/BlogPost/379262_a_380591]
-
sepale și tulpina. Florile de mușețel sunt pudrate cu polen, În pupila lor zglobie se-oglindește melancolic Fir plăpând de păpădie, ce pe margini de joben, Poartă puf fardat de soare din ținut de vis bucolic. Freamătă în pulsul ierbii, verdele, plin de sfiala, Urșii plictisiți de iarnă s-au oprit din sforăit, Iar pe-nmugurite ramuri,delicat, dar cu-ndrazneală, Rândunelele duioase se întrec în ciripit. Auzind că prin grădini forfota se întețește, Greierele trubadur, jovial, copilăros, Purtând frac de roz petale
REVERIA PRIMĂVERII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379401_a_380730]
-
de tipar a lucrării. Prețul pe exemplar variază, în funcție de numărul de pagini al cărții. De exemplu, pachetul pentru autori cu cele 3 exemplare ale antologiei „Să ningă peste inimi bucurii!ˮ (460 p.) a costat 50 lei, iar „Simfonie/n verde crudˮ (580 p.), 55 lei. Cărțile vor fi expediate cu Poșta Română ori cu un curier rapid (la cerere), în colete cu plata ramburs. (Acolo unde există redacție județeană, se va expedia un singur colet la redactorul responsabil, care va
EDITURA NAPOCA NOVA – COMUNICAT DE PRESĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379391_a_380720]
-
la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea ESEU Doi îndrăgostiți: eu și mama Mă dedau acestei lumi, pășind pe pamant că un rob emancipat. Mi se pare că nu am un cer deasupra, ci chiar dedesubt. Verdele abia vine. Toată pacea acestui pământ am zărit-o pe chipul sfânt al mamei. Iar cand bate vântul prin părul ei, pacea se împrăștie, asemeni polenului, răspândindu-se din frunză-n floare, din floare-n inimi. Atunci cand se-ntâmplă să
PREMIUL I LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/379393_a_380722]
-
Și cerul parcă a-nflorit și el... Ciorchini și îngeri sunt acum în pomii Ce-și scutură mireasma...stai nițel! Oprește-te o clipă și visează, Cuprinde cerul în privirea ta! Simțirea toată în taină acum vibrează, Iarba-si întinde verdele-n tafta. Taci si-asculta cum plânge teiul în pădure, Izvoarele în vale îi răspund! Vino! Acum apusul se scufunda-n mare Și în curând și stelele se-aprind. Vino să vezi bijuterii în iarbă,dimineața, Iar florile au explodat
OPRESTE-TE O CLIPA! de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379447_a_380776]
-
care le organiza, mai ales la domiciliu. De vreo doi ani își terminase vila. Nu foarte mare, dar nici mică și nicidecum țigănească. Văzuse la Timișoara, la o nuntă, în periferie, o casă la fel. Îi plăcuse. O vopsi în verde deschis. Să fie veselă!... Sus avea trei dormitoare și-o baie. Jos, living, bucătărie, birou, toaletă. Livingul era spațios. În el, mobila era roșie. Să fie diferită de toată mobila din țigănie! Covoare albe, piei de urs, ici, colo, oglinzi
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379418_a_380747]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > TE CAUT Autor: Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1523 din 03 martie 2015 Toate Articolele Autorului Îți caut ai tăi ochi albaștri Cu irizări de verde crud. Cât oare încă va fi noapte, Unde îmi ești,departe mult? Mi-e dor să te zăresc aievea Deși te știu de când exist Dar...cât ar fi până la tine Te voi găsi,sunt optimist! Vei fi a mea măcar
TE CAUT de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379528_a_380857]
-
ne e dat în astă viață Să ne iubim,drept panaceu Și clipa unică, a noastră, O vom lungi la nesfârșit Viață în viață și-altă viață Vom vrea-mplini neasemuit Ne vom iubi în ochi albaștri Cu irizări de verde crud Și fericiți,noi ne vom spune Că-i tot ce ne-am dorit mai mult! Dan Mitrache,Bălcești,03.03.2015 Referință Bibliografică: TE CAUT / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1523, Anul V, 03 martie 2015
TE CAUT de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379528_a_380857]
-
Ediția nr. 1899 din 13 martie 2016 Toate Articolele Autorului Primăvară Azi râde soarele către pământ, E sărbătoare mare în grădină; Ne bucurăm că floarea din cuvânt Ne umple sufletele de lumină! Înmugurind mlădițele zâmbesc Înviorând speranțele în noi, În verde crud iubirile vorbesc Cu mierlele ce cânta în zăvoi Copilăria-n suflet se trezește Și bucuria inima cuprinde Cuvântul prinde aripi și țâșnește Când primăvara brațele-și-ntinde! ***** Nebun de tine Nebun de toate și de tine Dansez cu frunzele
BUCURII PRIMĂVĂRATICE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379551_a_380880]
-
cuibărit în mine, simt cum prin tine curg. Mă strângi ușor de mână. Se-aude în surdină Cum stele sidefate dansează în eter, În păr lucesc cristale, spirale de verbină, Răscumpărăm eresuri din timpul efemer. Se zbate în privire tot verdele din brad, Ne trec îngerii pragul, prind visele contur, Iubirea ne colindă-n miresmele de nard Și-n simfonii celeste toastăm în albul pur. Ce-aproape este raiul, surâde-n ochii mei, Coboară Dumnezeu s-aprindă-n noi lumini, La cină avem
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]