3,080 matches
-
Alcoolul este permis în cantitate mai mică. Se recomandă o oră de odihnă pe zi mimum. În primul an, acest regim avea interzisă complet carnea, numai după aceea s-a permis maximum 100 grame de carne pe zi (carne de vițel, miel, și porc). Regimul Dr. MICHAEL CRAWFORD, biochimist în Londra, își are originea în numeroasele sale cercetări asupra acizilor grași esențiali. Regimul său a fost urmat de membrii Asociației de SM din Anglia (A.R.N.S.). Acest regim pornește de la ideea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cereale în întregime și pâine integrală 11 - Trebuie suprimate zahărul și produsele zaharoase Alimentația poate să conțină și carne slabă: căprioară, potârniche, porumbel etc. Se poate folosi și carne de animale mai puțin grase crescute în ferme specializate: porc slab, vițel, măgar, cal, pui de găină, gâscă, iepure de casă. Înainte de preparare trebuie degresată și curățată de piele. De asemenea se pot consuma organe (măruntaie) ca: ficat, rinichi, creier care conțin mult acid arahidonic. Carnea de pește este recomandată foarte mult
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
putut observa, la aprox. 69 % din animale, apariția de leziuni similare cu cele constatate la femeile cu cancer de col uterin. Aproximativ 21% din aceste animale au dezvoltat carcinoame cervicale invazive. Martorii tratați cu ADN uman sau de timus de vițel, au fost toți negativi. Preimunizarea animalelor cu HSV-2 previne apariția și progresia către carcinom. S-a pus problema: care elemente ori porțiuni din genomul virusurilor herpetice sunt implicate în transformarea morfologică a celulelor infectate în fond, în procesul de cancerizare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
propriu-zisă care constă în completarea breșei cu nucleotidele adecvate, este făcută de către ADN polimeraza δ/ε, PCNA, factorul RFC și endonucleaza FEN1. l Polimeraza δ, enzimă pusă ab initio în evidență în măduva osoasă de iepure și în timusul de vițel, ulterior în celulele neoplazice de cultură He La. Respectiva enzimă nu are o activitate polimerazică decât în prezența proteinei PCNA. Rolul ei este de a cataliza, în sinergism cu polimeraza ε, replicarea ambelor catene ale ADN. Polimeraza ε, enzimă de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
depresiunii devenise de "slugi ale castelanilor". Studiul lui Podea, bazat pe cercetări de documente dovedește că "situația românilor brăneni, după trecerea cetății sub administrația Brașovului, era aceeași cu a tuturor iobagilor din Țara Bârsei". Ei plăteau dijmă din vite miei, viței, din lână, brânză, urdă, ouă etc. Castelul avea și proprietățile lui directe. De exemplu, s-a păstrat numele unui baci român de la stâna castelului. El se numea Boș și este strămoșul unei familii de intelectuali din Bran, care a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
sunt cu totul reduși. Neexistând o opozițiune unitară și puternică, se fac diferite încercări de înjghebare de partide. Așa ne pomenim în anul 1879 cu apariția în București a lui Beizade Grigore Sturdza - cunoscut mai popular sub numele de Beizade Vițel. Nume dobândit în urma reputației ce-și făcuse cum că fiind de o mare forță atletică, ridica în toate diminețile un vițel. Tot felul de vești circulau în public. Se spunea prin cercurile tineretului cum că Beizadeaua lucra în înțelegere cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în anul 1879 cu apariția în București a lui Beizade Grigore Sturdza - cunoscut mai popular sub numele de Beizade Vițel. Nume dobândit în urma reputației ce-și făcuse cum că fiind de o mare forță atletică, ridica în toate diminețile un vițel. Tot felul de vești circulau în public. Se spunea prin cercurile tineretului cum că Beizadeaua lucra în înțelegere cu Rusia, care plănuia să atragă România în sfera ei de acțiune. Prințul Grigore Sturdza - care a clădit palatul în care se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un mare neajuns: miniștrii schimbându-se foarte des, nu mai erea nici o continuitate de concepție pe la departamente. Sub nici un regim miniștrii nu s-au schimbat atât de des ca sub Ion Brătianu. Ziarele liberale anunță dispariția partidului național-democrat al Beizadelei Vițel (Grigore Sturdza) și anunță aceasta cu mulțumire. Fiindcă acest partid, considerat ca un partid rusofil, protejat și susținut pe sub mână de legația rusească, erea privit ca un mare făcător de boclucuri viitoare. Printre complicii arestați ai lui Petraru erea și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
face foarte bine. După o săptămînă, însă, mi s-a făcut foarte rău și am ajuns la urgență, la Fundeni. Nouă zile m-au ținut acolo. Mi-au făcut tot felul de analize. La unele m-am simțit ca un vițel. Mi-au găsit noi complicații. Și o sensibilitate anormală pe fond stresant la duoden. Mi s-a spus complice, într-o zi: "Domnu' Dumitrașcu, ar fi bine să nu luați nici un medicament din cele care vi se dau aici..." Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
îi deschidea ciocul și-i băga pe gât câteva găluște (câte îi primea organismul). Așa continuam până la ultima (aveam câte 25-30 de gâște). Mi-amintesc că într-o asemenea operațiune mama a fost chemată de vecina Verona, de peste drum, căci vițelul i se înecase cu o sfeclă. Eu n-am stat degeaba. Am mers iute la ocol și-am luat un boboc ce mi-era mie mai drag. M-am cocoțat pe scăunel, mi am acoperit genunchii cu pătura (să nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Din timp tata anunța prin cumetri, rude, subalterni, câțiva gospodari mai omenoși că la data cutare are loc claca. Mama pregătea de-ale gurii: cocea un cuptor de plăcinte "poale-n brâu", tăia tata un berbec mai gras sau un vițel (dacă-l avea în acel moment), făcea un cazan de supă, răcituri și friptură. Tata se ocupa de băutură. Procura o damigeană de vin și câțiva litri de țuică. Când mama avea mai mult timp disponibil făcea bere. O punea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu lăcrimeze la cuvântul lui. După înhumarea mortului, la poarta bisericii se dă de pomană la toată lumea câte un colăcel, o lumânare, rachiu și colivă (din grâu sau arpacaș). Cei mai înstăriți făceau praznic acasă, cu ciorbă (de oaie sau vițel), sarmale și mălai. Recent se făceau și plăcinte, salate, antreuri. Se servea în străchini de lut și se mânca cu linguri de lemn. De sufletul celui mort se dădeau și se dau și acum, direct din mână, câte două pahare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pomeni. Pe seară, s-a întors și mama obosită de la târg. A venit cu o căruță până-n Frătăuții Vechi și de acolo pe jos, peste punți și peste prund. Când a dat în ulița noastră (ulița lui Gavaraș), Veronica lui Vițel s-a lipit de ea, rugând-o s-o asculte un moment. I-a spus că fata ei cea mică i-a făcut azi o mare rușine. A mers cu băieții în cimitir la pomeni și chiar a plâns că
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mi-a luat un ceas cu un milion, dar nici o zi n-a mers. Când avea timp, se ducea și-n obor, în piața de vite. Din târg, cumpăra totdeauna 3-4 purcei pentru crescut și se interesa cum se vând vițeii și juncanii. În caz că vacile noastre fătau bouți, îi vindea după câteva săptămâni. Dacă fătau vițele, le ținea numaidecât. Într-o vineri, fiind sărbătoare, târgul era și mai în toi. Sătenii profitau că nu pierd o zi e lucru. Mama, ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
potârnichi Învelite În slănină și fripte pe jăratic, pe care nobila doamnă le pre gă tise cu mâna ei. Pentru gurile mai puțin alese ale slujitorilor, se Învârteau În curte Într-o frigare uriașă trei purcei de lapte și un vițel. Sălile fuseseră Împodobite cu ramuri de brad și Rishawa scosese din lăzi tapițerii prețioase, daruri ale fratelui ei, aflat pe celălalt mal al Rinului. După ce pregătirile se isprăviseră, soața ministerialului mai trecu o dată, ca orice bună gospodină, prin sălile Împodobite
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se făcea și În câteva clipe se aduseră Încă un talger de argint și bucate proaspete. Ai avut o vânătoare bună, nobile frate? Întrebă el. — Da, minunată. Am hăituit un mistreț care se ținea prin lunca Rinului. Era cât un vițel și nu pot spune că nu m-am străduit din răsputeri ca să-l Împung cu furca. Păcat că n-ai venit și tu! — O, frate, știi că nu prea mă pricep la vânătoare. — știu, știu, ești un om ciudat. Un
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
din oraș și se grăbi să-l viziteze pe bancherul Urs, cu care, spunea el, avea de făcut un schimb foarte important. Hangiul Întinsese deja masa de bun-venit: știucă Împănată cu usturoi, Într-un delicios sos de smântână, piept de vițel fript cu ciuperci și brânzeturi de diferite soiuri, cele mai minunate sorturi pe care le aducea tocmai din Appenzell. — Mai târziu, mai târziu, suspină negustorul și și Întoarse capul ca să poată rezista ispitei. Ține totul cald, prietene Albin. știi bine
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
obrazul Tău impasibil și pe fața de masă imaculată, țesută din cel mai fin borangic și brodată cu încântătoare motive folclorice? La ce meditai, Doamne? Spune! Ai probleme? Crezi că aș putea să Te ajut cu ceva? Și-au făcut viței în Horeb și s-au închinat idolului. (Psalm 105:19) O, neam necredincios și îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi suferi pe voi? (Matei 17:17) Eu te voi pierde pe tine, Israele și cine ar putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
limbă care evoluează după o întrerupere de 10-20 de ani. Străinătatea este, dacă vreți, ca o gazdă sătulă. Noi, românii, și în general est-europenii, suntem de o ospitalitate prostească. Deschidem toate ușile, toate porțile, tăiem cel mai bun cocos sau vițelul cel gras si-l punem la masă și, în concepția noastră, gândim ca așa este și dincolo. Dar, când te duci dincolo constați că respectivul preferă să-și mănânce singur cocoșul și să nu-ți deschidă chiar așa larg porțile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
gropi, nu ofereau omului decât greabănul (cocoașa) lor. O altă urmă a lor o constituiau așa numitele „horele zânelor”, care nu erau altceva decât cercuri iscate din bătătorirea pământului de câtre masculii ce se Învârteau În jurul turmelor de femele și viței pentru a le apăra de fiarele sălbatice. Mâncarea bine conservată de indieni o constituie așa numitul pemmican, obținut din fâșii de carne uscată la soare, sau la fum, până se Întăreau. Era apoi pisarea, până se făcea pulbere fină, asezonată
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
manifesta o aversiune față de grupul care propovăduia 'reeducarea'. Mai exista în închisoare un ofițer politic, Burada, descris ca un tip negricios, despre care elevii știau că fusese deținut de drept comun pe la Craiova. Gardienii erau și ei neschimbați: primul gardian, Vițel, era chiar din localitatea Târgșor și era cumnat cu moș Dumitrache, gardianul în vârstă și bonom, de care elevii erau foarte atașați datorită omeniei sale. Primele mărturii ale unor întâlniri publice în cadrul închisorii sunt menționate la începutul verii lui 1948
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
recomandată de „înțelepciunea populară” numai până te trece puntea în spinare. Pe urmă... ducă-se dracului, nu-i așa? Asta-i firea umană, atât ține recunoștința. Deocamdată, însă și vai, n-am pus piciorul pe punte, stăm în fața ei precum vițelul în fața porții celei noi. Așa că ne deosebim fundamental, din acest punct de vedere, de colegii noștri mai dinspre Vest ori din Grecia, care, geografic vorbind, nici nu-i Vest. Interviu de VASILE GÂRNEȚ Chișinău-București, iulie 2000 Adrian Popescu: „Literatur Express
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a forțelor naturale, sclavul lor înspăimântat, aproape dușman al naturii și al omului, al planetei. Închinător și jertfitor la noua religie a „progresului”, Progresul văzut ca ultima zeitate de aur a umanității, cea în fața căreia, și a imaginii ei arogante, „Vițelul de aur” al adaptării și succesului, un alt gigant, coborât de pe muntele maximei singurătăți și al vecinătății cu acea Voce a Unului, își va sparge încă o dată, mânios, tablele legilor noastre firești și necesare. Căci... ce e necesar?! Tot ce
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
țară o vacă perfect roșcată cea a cărei cenușă servea la fabricarea apei curățitoare, necesară purificării celor din neamul Cohen, dar și pentru serviciul sacerdotal -, Institutul a crezut că a găsit-o într-o mică turmă din Mexic. Numai că vițeii ei, crescând, au început s-o ia tot mai mult spre gri deschis. Dezamăgire. Iar cercetările pentru găsirea adevăratei vaci roșcate salvatoare au fost reluate. Și toate acestea se petrec în secolul al XXI-lea, sub egida prestigiului unor oameni
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sub stejarul de la Mamvri, stând în ușa cortului său, în căldura amiezii!" Abia ajung călătorii necunoscuți în prag, și el comandă să se aducă apă pentru ei să se poată spăla pe picioare. "Sara! Azime, lapte și niște carne de vițel gătită pentru acești oaspeți!" Dacă cineva dorește să reînvețe ospitalitatea așa cum era ea pe vremea străbunilor, să evite Hebron H2 și să recitească Facerea (XVIII, 1-15). 4. Ramallah sau ultimul sfanț Împacă-te cu pârâșul tău degrabă, până ești cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]