1,913 matches
-
mistrețul ("Sus scrofa"), cel mai numeros paracopitat de pe teritoriul rezervației. În limitele teritoriului dat se întâlnesc și specii rare de animale, introduse în Cartea Roșie: pisica sălbatică ("Felissylvestris Schred"), jderul de pădure ("Martes martes"), chițcan cu abdomen alb ("Crocedura leucodon"), vidra ("Lutra lutra"), nurca europeană ("Lutreola lutreola"). Amplasarea teritoriului rezervației în calea migrațiilor de toamnă și primăvară a păsărilor creează condiții optime pentru dezvoltarea și reproducerea lor. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc circă 160 de specii. Majoritatea speciilor sunt dispersate mai
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
din nord-vestul insulei Chiloé se caracterizează printr-o faună marină variată, ce include balene albastre, balene nordice, balene cu cocoașă, delfini de Chile și delfini Peale ("Lagenorhynchus australis", o specie găsită doar în apele din sudul Chile), lei de mare, vidre de mare, pinguini Magellan și pinguini Humboldt. În partea de vest a insulei a fost creat Parcul Național Chiloé cu o suprafață de 43057 ha, ce include o parte a munților de coastă de pe insulă. Cercetări recente, împreună cu dovezi și
Insula Chiloé () [Corola-website/Science/316875_a_318204]
-
leucorodia"), egretă mare ("Egretta alba"), egretă mică ("Egretta garzetta"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus") sau cormoran mare ("Phalacrocorax carbo"). Mamiferele sunt reprezentate de mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), nurcă europeană ("Mustela lutreola"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), vidră ("Lutra lutra") sau enot ("Nyctereutes procyonoides"). Flora este constituită din specii arboricole (salcie, răchită, plop tremurător) și elemente (stuf, papură) ierboase specifice zonelor umede: nufăr galben ("Nuphar lutea"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), obligeană ("Acorus calamus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris
Roșca - Buhaiova () [Corola-website/Science/328946_a_330275]
-
în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care șapte specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", râsul ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"); patru
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioară ("Capreolus capreolus"), cerb ("Cervus elaphus"), vidră ("Lutra lutra"), jder de copac ("Martes martes"), viezure ("Meles meles"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), chițcan pitic ("Sorex minutus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan
Parcul Natural Defileul Mureșului Superior () [Corola-website/Science/324435_a_325764]
-
vegetație lemnoasă (plop, salcie, frasin, arțar și stejar), cât și plante ierboase (stuf, papură, pipirig, nufăr, stânjenel de baltă). Datorită așezării în Lunca Dunării, fauna este formată în special din animale legate de apă prin modul lor de viață: mamifere (vidră, nurcă), păsări (stârc, rață, gâscă, privighetoare de stuf, cristei, barză, rândunică) și pești (crap, plătică , roșioară, caras, știucă, șalău, somn, biban). O atracție turistică importantă este pădurea de salcie și plopi situată pe malul canalului Măcin și lacul ”Piatra fetei
Smârdan, Tulcea () [Corola-website/Science/324446_a_325775]
-
situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Voineasa. Aria naturală protejată se află în Munții Lătoriței la o altitudine cuprinsă între 1.800 și 2.030 m, în coama nord-estică a "Vârfului Bora", în apropierea lacului de acumulare Vidra. Rezervația naturală Miru-Bora a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă ce conservă habitate de pajiști alpine
Rezervația Miru-Bora () [Corola-website/Science/326466_a_327795]
-
de faună și floră sălbatică). Mamifere: cerb ("Cervus elaphus L."), capra neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder ("Martes martes"), vidră ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), dihor ("Mustela putorius"), hermelină ("Mustelea erminea"), arici ("Erinaceus europaeus"), cârtiță ("Talpa europaea"), chițcan de munte ("Sorex alpinus"), chițcan de pădure ("Sorex araneus"), chițcan de apă ("Neomys fodiens"), pârș ("Glis glis"), șoarece de câmp ("Microtus arvalis
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
zona de graniță dintre Scoția și Anglia. Marea Britanie 20-28 cm 8-11 kg 12-15 ani Toy Acest câine de talie mică a fost folosit în Scoția la vânătoarea de rozătoare și de animale de vizuină, cum ar fi vulpile, nevăstuicile, viezurii, vidrele și iepurii. Excelând la capitole precum viteză (în ciuda picioarelor scurte), agilitate, rezistență și curaj, era folosit deseori de braconieri și diferite populații seminomade (țigani) pentru a vâna ilegal pe marile moșii. Un exemplu interesant este cel al Ducelui de Buccleuch
Dandie Dinmont Terrier () [Corola-website/Science/323180_a_324509]
-
păsări, dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN sau enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), dihor ("Mustela putorius"), nevăstuică("Mustela nivalis"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), bizam ("Ondatra zibethicus"); Reptile și amfibieni: țestoasa
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
(n. 19 martie 1951, satul Vidra, comuna Vârfurile, județul Arad) este o poetă, traducătoare și eseistă română. este o poetă, eseistă și traducătoare româncă, născută la 19 martie 1951 în satul Vidra, comuna Vîrfurile, județul Arad. A absolvit Liceul Pedagogic din Arad și Facultatea de Filozofie
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
(n. 19 martie 1951, satul Vidra, comuna Vârfurile, județul Arad) este o poetă, traducătoare și eseistă română. este o poetă, eseistă și traducătoare româncă, născută la 19 martie 1951 în satul Vidra, comuna Vîrfurile, județul Arad. A absolvit Liceul Pedagogic din Arad și Facultatea de Filozofie a Universității din București; este membră a Uniunii Scriitorilor din România (1975). A fost profesor la Liceul Pedagogic din Arad (3 ani), iar apoi ziarist la
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
și traduceri de Vitali Kolodii; Editura Buk-Rek, colecția „Poezia Europei“, vol. II, Cernăuți, 2005; 18. "Puțin mai mult (55 de poeme)", ediția I, (ilustrații de Mircia Dumitrescu; prefață de Theodor Codreanu); Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2005; 19. "Cărțile de la Vidra I" • Cartea de Lut, poezii de Carolina Ilica, incizate pe tăblițe de lut (amintind de tăblițele de lut de la Tărtăria) realizată de artistul plastic Nicolae Moldovan, 2006; 20. "Din foc și din gheață/ De feu et de glace", Ars Multimedia
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
Ars Multimedia, Metz, Franța și Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2006; 21. "Puțin mai mult (55 de poeme + 1)", ediția a II-a, (ilustrații de Mircia Dumitrescu; prefață de Theodor Codreanu), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2007; 22."Cărțile de la Vidra II" • Cartea de Lână, poeme brodate și pictate de autoare pe pânză și „decorate“ cu șorțuri vechi femeiești din tezaurul costumului popular românesc din Banat, 2007; 23. "Cărțile de la Vidra III" • Cartea de Lemn, poeme pictate de autoare pe vechi
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
Codreanu), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2007; 22."Cărțile de la Vidra II" • Cartea de Lână, poeme brodate și pictate de autoare pe pânză și „decorate“ cu șorțuri vechi femeiești din tezaurul costumului popular românesc din Banat, 2007; 23. "Cărțile de la Vidra III" • Cartea de Lemn, poeme pictate de autoare pe vechi obiecte din lemn, 2008; 24. "Discurs despre Prlicev", eseu + poezii, ediție română-macedoneană, Ohrid, R. Macedonia, 2008; 25. "Puțin mai mult (55 de poeme + 2)", ediția a III-a, (ilustrații de
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
Discurs despre Prlicev", eseu + poezii, ediție română-macedoneană, Ohrid, R. Macedonia, 2008; 25. "Puțin mai mult (55 de poeme + 2)", ediția a III-a, (ilustrații de Mircia Dumitrescu; prefață de Theodor Codreanu), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2008; 26. "Cărțile de la Vidra IV" • Cartea Violetă, 2010; 27. "Cărțile de la Vidra V" • Cartea de Borangic, poeme pictate de autoare pe vechi țesături din borangic, 2010; 28. "Cărțile de la Vidra • VI". Cartea de Lacrimi, poeme brodate pe vechi ștergare din Munții Apuseni, 2011; 29
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
R. Macedonia, 2008; 25. "Puțin mai mult (55 de poeme + 2)", ediția a III-a, (ilustrații de Mircia Dumitrescu; prefață de Theodor Codreanu), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2008; 26. "Cărțile de la Vidra IV" • Cartea Violetă, 2010; 27. "Cărțile de la Vidra V" • Cartea de Borangic, poeme pictate de autoare pe vechi țesături din borangic, 2010; 28. "Cărțile de la Vidra • VI". Cartea de Lacrimi, poeme brodate pe vechi ștergare din Munții Apuseni, 2011; 29. "Puțin mai mult, ediția a IV-a", adăugită
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
Dumitrescu; prefață de Theodor Codreanu), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2008; 26. "Cărțile de la Vidra IV" • Cartea Violetă, 2010; 27. "Cărțile de la Vidra V" • Cartea de Borangic, poeme pictate de autoare pe vechi țesături din borangic, 2010; 28. "Cărțile de la Vidra • VI". Cartea de Lacrimi, poeme brodate pe vechi ștergare din Munții Apuseni, 2011; 29. "Puțin mai mult, ediția a IV-a", adăugită, (ilustrații de Mircia Dumitrescu), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2011; 30. "Poemul scurt al lungii mele vieți - 13
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
a altarului avea menționat: „S-au zugrăvit acest sfânt altariu și fruntariu în zilele înălțatului împărat Ferdinand I, episcop al Ardealului de legea răsăriteană Vasile Moga și protopop eparhiei aceștia Iosif Bașa, paroh locului Nicolae Toma și un binefăcător de la Vidra de Sus, Gligorie Costan /.../ la anul Domnului 1845 august 15 zile“. Pe peretele de nord, a fost consemnat printre altele: „... s-au zugrăvit de Silaghi de la Abrud cu fiii /.../ Isidor și Adamovici, Isir și Marc, Iogi de la Cluj, la anul
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, reptile, amfibieni și păsări. Mamifere: ursul brun ("Ursus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidra de rău ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
Fauna este reprezentată de o gamă diversă de specii; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), vidra ("Lutra lutra"), mistreț ("Sus scrofa"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul cu potcoava a lui Blasius ("Rhinolophus blasii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu urechi
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
Linum uninerve"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vidră ("Lutra lutra"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), cerb ("Cervus elaphus L."), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Ciurus vulgaris") Păsări: vulturul alb ("Neophron percnopterus"), lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
și Argeș. Vegetația ierboasa adăpostește iepurele (Lepus europaeus) , dihorul (Putorius putorius) , nevăstuica (Mustela nivalis) și prepelițe (Coturnix coturnix) . Vegetația de lunca oferă adăpost multor păsări: rata mare (Anas platyrhyncas), rata cârâitoare (Anas querquedula), gașca (Ardea purpurea), lișița (Fulica atra) și vidra (Lutra lutra). "Fauna" s-a redus numeric datorită extinderii zonei arabile și a celei locuite, fiind reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, rozătoare și păsări. Solurile sunt fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de lunca. Fauna cuprinde o varietate
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
desemnării sitului "Cefa" se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care două mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra") și liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"); broasca țestoasă de baltă (o reptilă din specia "Emys orbicularis"); trei amfibieni: buhaiul de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina")), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
bord și a cinat folosind corect tacâmurile, vorbind engleza la fel de bine ca întotdeauna, după care i-a asigurat că nu dorește câtuși de puțin să revină în Anglia și că este „fericit și mulțumit”, dându-le în dar piei de vidră și capete de săgeți înainte de a se întoarce cu canoea la soția lui. Despre prima vizită, Darwin scrisese că „văzând asemenea oameni, nu-ți vine să crezi că sunt creaturi din aceeași specie puse să trăiască pe aceeași lume. ... Este
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]