2,074 matches
-
Întocmite de Vera Călin, Dan Costa, În note19. CAZUL ANA ROȘCULEȚ Apărută În toamna anului 1949, nuvela lui Marin Preda, Ana Roșculeț, s-a bucurat, din partea criticii, de o primire promptă și majoritar-favorabilă; inerentele „slăbiciuni” depistate intrau În tipic: dovedeau vigilența și capacitatea ideologică a criticului respectiv, efortul său de a contribui, prin actul analitic, la creșterea forței mobilizatoare a noii literaturi. Până În martie 1950 cam acesta a fost traseul receptării critice al nuvelei Ana Roșculeț: de la lauda fără rezerve (Almanahul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prima parte a unei cronici literare erau evidențiate părțile bune, iar În a doua „părțile slabe”, de data aceasta cutuma este nesocotită: ambele părți dezvăluie aspecte negative. De fapt, prima parte a comentariului lui Geo DUMITRESCU 25 intitulat Pentru ascuțirea vigilenței În lupta Împotriva naturalismului (Pe marginea nuvelei „Ana Roșculeț) este o ridicare la pătrat a scrisorii mai sus-citată, Despre o cronică din „Flacăra” și chipul muncitoarei de azi, trimisă de muncitoare Adela Pagu de la F.R.B. Căci, dacă aceasta din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de a profita de „critica Partidului”, acesta comentează după 8 luni articolul din Scânteia 28, Pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de Partid, raportând realizări dar mai ales lipsuri: scoțând la iveală alte cazuri de lipsă de vigilență a criticii, cuibărită nu numai la Contemporanul, Viața românească ci și la Flacăra, și, ce-i mai grav, tocmai În sectorul poeziei, bunăoară cazul George Dan. Pentru că vom cita mai pe larg În capitolul următor acest articol, să reținem acum
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
teoretică de sinteză din diferite constatări parțiale juste, articolul tov. Moraru vorbește mai mult În treacăt despre naturalism, și din păcate Într-un mod confuz. (Ă). Felul În care a fost pusă problema În Viața românească poate duce la adormirea vigilenței scriitorului, În caz că el acceptă acest punct de vedere și la tocirea ascuțișului critic al criticilor. Dacă ne amintim și de tăcerea completă și neprincipială a tovarășilor Ioanichie Olteanu și Horia Bratu În această privință, reiese că după ce s-au remarcat
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prima parte a anului În Viața românească, unul despre problemele industriei socialiste (Oțel și pâine de Ion Călugăru), celălalt despre colectivizare (Temelia de Eusebiu Camilar), ambele publicate În volum În 1951. Importanța și ambiția temelor obligă critica literară la o vigilență și mai mare. Tot mai acut se pune problema eroului pozitiv ori a abordării curajoase a realității; În prima categorie intră, desigur, comunistul, de obicei secretarul de partid; nici unul din personajele imaginate În cele două creații și-n altele cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
stare să ajute atât autorului a cărui carte se recenzează, cât și cititorului pe care ar trebui să-l orienteze. Mai mult, tocmai acolo unde ar trebui intransigență partinică, principialitate și grijă deosebită, se manifestă scăderi vădite și lipsă de vigilență. Progresele făcute În domeniul prozei se resimt Încă de neglijențe redacționale. Anunțând publicarea, În curând, a romanelor Sfârșitul jalbelor (Al. Jar), Canalul (P. Dumitru), Temelia (E. Camilar), În vest (A. Mihale), În armată (L. Fulga), Cimentul (O. Măgureanu) - trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de răspunderea pe care o are, colectivul redacțional al Vieții românești Își ia angajamentul de a Îndeplini În mod consecvent sarcinile de cinste care Îi revin”. * Înțelegem din acest auto-rechizitoriu, că nu numai Lupta de clasă a semnalat lipsa de vigilență a numitei reviste, ci și Contemporanul cu referire la o recenzie a lui Radu Petrescu, a cărui semnătură, din 1949 Încoace, apare pentru prima dată. Redactorul Contemporanului, Eugen Luca, citește cu ochi răi strădania analitică a lui Radu Petrescu, răstălmăcind
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cazul devine din ce În ce mai numeros» etc.) a putut Înșira aceste inepții, nu ne poate mira. Dar faptul că această recenzie a putut fi tipărită În Viața românească, al cărei rol este tocmai justa Îndrumare a scriitorilor, denotă o condamnabilă lipsă de vigilență. Recenzia de care ne-am ocupat constituie un exemplu evident de atitudine dușmănoasă Împotriva poeziei noi, de minimalizare a acestei poezii, de ploconire În fața decadentismului, de bagatelizare a celor mai valoroase opere poetice ai căror autori, sub Îndrumarea partidului, servesc
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
căror autori, sub Îndrumarea partidului, servesc cauza clasei muncitoare”. După acest articol, În următoarele două numere, revista Contemporanul propune „o discuție asupra problemelor poeziei noastre actuale” În serialul lui N. Tertulian. Acesta Începe prin a ataca Flacăra pentru lipsă de vigilență atunci când a favorizat publicarea opiniilor deformatoare privind noua poezie ale lui George Dan, revine la confuziile Vieții românești și sfârșește prin a „desființa” poezia lui G. Dan, punând În seama acesteia tot ce pusese acela pe seama tinerei poezii (formalism, șablon
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În nuvela Ana Roșculeț de Marin Preda, Geo Dumitrescu Îl pomenea și pe Horia Bratu, unul din cronicarii Contemporanului. Pe lângă autocritică - menționată de noi - H. BRATU face o amplă radiografie a lipsurilor criticii literare În percepția poeziei: „O lipsă de vigilență a constituit-o faptul că manifestări cosmopolite, de genul celor criticate În Scânteia, și-a făcut loc și În Flacăra, În articolul despre poezie iscălit de George Dan. Ori, În afara comentariilor marginale ale lui N. Tertulian din discuția asupra poeziei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pătrunsă de spirit de partid. Aceasta se manifestă, pe de o parte; prin evidențierea a ceea ce este mai valoros În moștenirea literară și deci ceea ce poate folosi ca armă de luptă În ridicarea maselor, iar pe de altă parte, prin vigilența față de tot ceea ce este reacționar, prin demascarea intransigentă a părților negative din creația literară a trecutului. Tocmai prin Întărirea spiritului de partid, prin Înțelegerea și aplicarea concepției leniniste asupra existenței celor două culturi În sânul fiecărei culturi naționale, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nr. 5 (109), 4 febr. Adela Pagu, muncitoare la secția Întreținere preparație F.R.B., membră a Comitetului Cultural de Secție. - Despre o cronică din Flacăra și chipul muncitoarei de azi. Ibidem, nr. 8 (112), 25 febr. 25. Geo Dumitrescu. - Pentru ascuțirea vigilenței În lupta Împotriva naturalismului. (Pe marginea nuvelei „Ana Roșculeț”). I, Ibidem, nr. 12 (116), 25 mart. Ibidem, II, În nr. 13 (117), 1 apr. Horia Bratu. - Pentru o discuție asupra problemelor criticii literare. În: Contemporanul, nr. l84, 14 apr. 1950
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
deși nici tăcerea n-a fost totală, nu era În logica vremii să fie ceva trecut cu vederea - căci iată, la două luni după apariția În Flacăra a articolului lui E. Jebeleanu, Într-o radiografie critică a politicii lipsite de vigilență a respectivei reviste, partidul, prin organul său Lupta de clasă 1, pomenește și sancționează și această opinie: „Lipsa de perseverență și insuficientă principialitate s-au manifestat În Flacăra și În legătură cu felul În care au fost tratate problemele criticii literare. Atacată
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cărui concluzii nu diferă mult de cele ale lui Crohmălniceanu”. (Ă). Știm, iarăși, cum, la Începutul anului anterior, s-a pornit campania infirmării atingerilor critice la adresa poeziei tinere, Îndeosebi a aceleia secretate În cercuri și cenacluri literare. Totuși, În spiritul vigilenței de partid și a neadormirii pe lauri, la conferința tinerilor scriitori din august, În rapoartele Uniunii Scriitorilor s-a atras atenția asupra pericolului schematismului și clișeului, Îndeosebi În zugrăvirea „eroului pozitiv”. În 1951 toate aceste slăbiciuni: manierism, șablon, clișeu, schematism
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cuprins de remușcări, dă În vileag uneltirile Ancăi. Anca, Cortobius și complicii lor sunt arestați și totul se termină precum se cuvine. Rezultatul: acțiunea dușmanului de clasa care - prezentată la Început atât de complex și viu, Îndeamnă efectiv la Întărirea vigilenței - apare acum neconvingătoare, minimalizată (Ă). Urmărind pas cu pas pe inginerul Vancu, nou venit căruia i se va Încredința tocmai sarcina să facă un raport cu privire la chestiunea controversată a tunelului de control, cititorul pătrunde tot mai adânc În viața șantierului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În nr. 6 al revistei Viața românească. Cu multă forță de sugerare, poetul redă dezvoltarea bobului. (Ă). Poetul nu uită să demaște fața adevărată a dușmanului de clasă, resentimentele cu care chiaburul Își varsă cota, ura lui neputincioasă, paralizată de vigilența mereu crescândă a țărănimii muncitoare (Ă)». Despre partea mai puțin realizabilă a baladei Lazăr de la Rusca (aceea În care poporul muncitor cere pedepsirea ucigașilor lui Lazăr Cernescu), Dumitru Micu scria În termeni superlativi, din același motiv al lipsei studierii serioase
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ca maimuța și cel ce-o ținea să fie legați laolaltă. Această perfecționare a metodei obișnuite a fost introdusă chiar de Stubb, eu scopul de a-i oferi harponistului atît de expus primejdiilor, un maximum de garanție în ce privește fidelitatea și vigilența omului care ținea saula în.a.). Friederich Wilhelm Herschel î1738-1822), celebru astronom german. Grilaj glisant atîrnat deasupra porții unei fortărețe medievale. Rîu în statul Illinois îS.U.A.), pe malurile căruia locuiau numeroși indieni. Samuel Purchas î1573?-1626), compilator al
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de Nyssa, alături de tot atâția autori apuseni: Sfinții Ciprian, Ilarie, Ambrozie și Fericitul Augustin. Dionisie Exiguul este preocupat de spiritualitate. El o concepe ca pe o dorință arzătoare de progres, ca pe o luptă continuă contra păcatului, ca pe o vigilență neîncetată asupra simțurilor, ca pe un efort de a trezi și întări conștiința care „procură adevărata independență și libertate interioară mai presus de teama servilă și de nădejdea mercenară”. Spiritualitatea este dragostea de bine pentru binele însuși. De aceea, prietenia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tratament cu radiații. [] protezare: [] ortopedică; [] auditivă; [] alte tipuri; [] optică medicală; [] reparare, verificare și punere în funcțiune, pentru dispozitivele medicale din categoriile: ............................. [] alte tipuri de prestări servicii: ............................................................................................ Persoana de contact din cadrul firmei pentru probleme de securitate a dispozitivelor medicale și de vigilență este: ........................... Declar că unitatea de tehnică medicală comercializează dispozitive medicale cu marcaj CE fabricate de următorii producători: Producător Țara 1. ..................................... ............... 2. ..................................... ............... ( În cazul mai multor producători se completează o anexă la prezenta cerere.) Anexez următoarele documente: a) copie a certificatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164260_a_165589]
-
failibilității: reverberații intersistemice ale destalinizării / 152 4.2. Polonia la ora destalinizării: tardiva surmontare a unei crize politice / 158 4.3. Maghiarii împotriva "noii clase" și a protectorului sovietic al acesteia. Itinerariul unei revoluții eșuate / 174 4.4. Pe culmile "vigilenței revoluționare". Republica Populară România și revoluția maghiară / 202 4.5. Iugoslavia în capcana revoluției maghiare. Evoluția relațiilor româno-iugoslave în a doua jumătate a anilor '50 / 224 4.6. "Devierea de stânga" sau despre "unitatea monolitică" a PMR. Premise interne și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regret că dreptcredinciosul centru nu înțelege bunele intenții ale unui partid mic și ale unei țări sărace (Djilas: 1991, 60-61). Mutarea, după consumarea "schismei roșii" (Constantiniu, Pop: 2007), a sediului Cominformului de la Belgrad la București a însemnat o creștere a "vigilenței revoluționare" în cazul tuturor "democrațiile populare". Portavocea condamnării Iugoslaviei a reprezentat-o însă RPR. Gheorghiu-Dej s-a întrecut pe sine în vituperările cu care ataca vecinul de la granița de sud-vest a statului pe care îl conducea și cu care întreținuse
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
americani" sunt deplânse "Actele agresive săvârșite la frontierele noastre" de către conducerea de la Belgrad. Acestea "stârnesc indignarea și ura întregului nostru popor muncitor. Toți oamenii cinstiți și iubitori de pace condamnă manevrele criminale titoiste și devin mai hotărâți în a spori vigilența pentru a zădărnici orice uneltiri ursită (sic!) de dușmanii păcii de la Belgrad". Următoarea frază pare scoasă din repertoriul propagandistic al ceaușismului târziu: "Ei ("oamenii cinstiți și iubitori de pace", n.m.) înconjoară cu dragoste fierbinte bravii grăniceri cari apără eroic hotarele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și a veroasei sale "clici". Astfel că "datoria internațională a tuturor partidelor comuniste și muncitorești" era exprimată acum prin combaterea asiduă, peremptorie și prin orice mijloace a titoismului. Pentru a își atinge obiectivul, fiecare partid trebuia să dea dovadă de "vigilență revoluționară", care se traducea prin introducerea "ordin[ii] bolșevic[e] în propria noastră casă partidul nostru. În această privință mijlocul principal este verificarea membrilor partidului" (Gheorghiu-Dej: 1952, 414-418, subl.m.). Traseul ultimelor epurări staliniste, care ar fi întrecut, dacă ar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
privință mijlocul principal este verificarea membrilor partidului" (Gheorghiu-Dej: 1952, 414-418, subl.m.). Traseul ultimelor epurări staliniste, care ar fi întrecut, dacă ar fi dispus de suficient timp pentru a se materializa integral, sinistrele "procese-spectacol" din Moscova anilor '30, era deschis. "Vigilența" PMR era la cote înalte, mai ales că Gheorghiu-Dej devenise suspect în ochii Moscovei pentru bunele relații pe care le întreținuse cu Tito înainte de excluderea Iugoslaviei din Cominform (Constantiniu, Pop: 2007, 153-155). În plus, așa cum scrie Stelian Tănase, "Gradul de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
contribuie la intrarea legionarilor "în legalitate" prin înscrierea lor în PCR. "Indicațiile lui Pauker (sic!) și înțelegerea cu legionarii au creat mari confuzii și dezorientare la mulți activiști și membri de partid", continuă Dej tirada culpabilizărilor, "au dus la slăbirea vigilenței, ceea ce a înlesnit pătrunderea în partid a numeroși legionari și membri ai altor organizații fasciste, a dat posibilitatea elementelor străine, dușmănoase, să pătrundă în masă în partid (Neagoe-Pleșa, Pleșa: 2006, 179-180; Lecții...: 1960, 619-620; Moraru C. et. al.: 2007, 37-38
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]