1,941 matches
-
fost începută abia în anii 1980 și nu a fost terminată nici până în prezent, iar în privința atenuării undelor de viitură, pentru mulți ani exploatarea nu a ținut seama de situația apelor mari din bazinul Siret și ca atare, în cursul viiturilor din anii 1970 au fost înregistrate cazuri în care exploatarea lacului a dus chiar la mărirea viiturilor de pe Siretul inferior. Situația se schimbase radical în anii 1960, un exemplu reprezentativ fiind cel al Barajului Vidraru. Bazat pe studiile de gospodărire
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
undelor de viitură, pentru mulți ani exploatarea nu a ținut seama de situația apelor mari din bazinul Siret și ca atare, în cursul viiturilor din anii 1970 au fost înregistrate cazuri în care exploatarea lacului a dus chiar la mărirea viiturilor de pe Siretul inferior. Situația se schimbase radical în anii 1960, un exemplu reprezentativ fiind cel al Barajului Vidraru. Bazat pe studiile de gospodărire a apelor efectuate după noile metodologii, barajul a fost promovat de la început ca o lucrare cu folosințe
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
în gospodărirea apelor mari acoperind toate operațiile de combatere a inundațiilor, incluzând planurile de apărare, prognoza și alarmarea în cazuri de inundații, exploatarea lucrărilor în perioadele de ape mari, intervenția în situațiile de inundații și lucrările de reabilitare după trecerea viiturilor. O consecință a acestei viziuni dinamice era necesitatea luării unor decizii permanente de conducere în exploatarea sistemelor de gospodărire a apelor. Complexitatea deciziilor impunea un sistem decizional ierarhizat. Andrei Filotti a introdus conceptul de sisteme informaționale de gospodărire a apelor
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
în special pentru sisteme de irigații sau de alimentări cu apă. De asemenea pot fi asociații de gospodărire a bazinelor versante care se preocupă de modalitățile de utilizare a suprafeței bazinului versant pentru a obține efecte ca reducererea undelor de viitură, reducerea eroziunilor de sol, a antrenării aluviunilor și a colmatării albiilor etc. Asemenea acțiuni impun un amplu program de orientare a populației astfel încât să înțeleagă importanța problemelor și să se implice direct în rezolvarea lor. În concepția lui Andrei Filotti
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
o regiune mlăștinoasă, inundată jumătate din an, ea neputând fi folosită în agricultură. Această zonă umedă este așezată exact pe culoarul de zbor al păsărilor migratoare. Au fost construite 4 poldere (porțiuni joase de uscat îndiguite) la Costuleni pentru atenuarea viiturilor de pe afluenții Jijiei Vechi (Comarna și Covasna), pe o suprafață totală de 244 ha. Această suprafață este inundată primăvara, prin descărcare controlată, realizându-se o zonă umedă ("delta Jijiei") cu adâncimi variabile (maximum 0.5 m). În această zonă umedă
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
aval și a orașului Tîrnăveni. De remarcat faptul că atât în perioada respectivă cât și după umplere, au existat mari divergențe de opinie referitoare la utilitatea acumulării, fiind contrapuse două argumente majore: utilitatea acumulării din punct de vedere al atenuării viiturilor și realizarea unei rezerve majore de apă, respectiv consecințele socio-umane ale inundării localității Bezidul Nou. Acumularea BEZID a fost dimensionată și realizată cu scop complex, pentru atenuarea undelor de viitură frecvente pe pârâul CUȘMED și pentru alimentarea cu apă industrială
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
argumente majore: utilitatea acumulării din punct de vedere al atenuării viiturilor și realizarea unei rezerve majore de apă, respectiv consecințele socio-umane ale inundării localității Bezidul Nou. Acumularea BEZID a fost dimensionată și realizată cu scop complex, pentru atenuarea undelor de viitură frecvente pe pârâul CUȘMED și pentru alimentarea cu apă industrială și potabilă a orașului Tîrnăveni. Lacul a fost realizat la capacitatea totală de 31 milioane m, obținându-se în aval efecte deosebit de importante pentru dezvoltarea economico-socială a zonei limitrofe Tîrnavei
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
mil.m de apă, din care: - 14 mil.m volum util (Vu) pentru alimentare cu apă și folosințe hidroenergetice; - 16 mil.m volum necesar pentru atenuare și protecție; - 1 mil.m volum mort (Vm). În vederea combaterii inundațiilor și pentru reținerea viiturilor, barajul poate stoca 16 mil.m de apă între N.N.R. și nivelul maxim la asigurarea de 0,1%. Suprafața bazinului de recepție controlat de baraj este de 148 km (din totalul de 157 km, barajul fiind amplasat la cca. 1
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
cu un strat de mâl, până la s. Dobrușa - nisipos, pietros. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de 2-9 m, constituite din argile nisipoase, la muchii acoperite cuiarbă. Scurgera, din spusele băștinașelor, are loc doar în timpul topirii zăpezilor și trecerii undelor de viituri pluviale. În anii cu ninsori abundente, la sfârțitul lunii februarie-începutul lui martie, nivelurile apelor cresc până la 0,7-1,0 m peste NCA, cea mai mare creștere (până la 2 m) înregistrându-se 1947. În anii cu rezerve mici de apă în
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]
-
depășesc 0,2-0,3 m. După trecerea apelor mari de primăvară, nivelul scade brusc, la sfîrșitul lunii aprilie râul seacă, formând un lanț de bălți și heleșteie în sectoarele adânci ale albiei. În perioada de vară-toamnă pe râu trec 2-5 viituri pluviale cu înălțimea de 0,5-1,0 m. În 1948, după o ploaie abundentă, nivelul apei a crescut cu 3,2 m peste NCA.Perioadele de toamnă și de iarnă se caracterizează prin apariția scurgerii și prin oscilații mici de
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]
-
carstice poate fi întâlnite aici, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, coloane, etc. Dupa 700 m galeria se termină cu Lacul Sifon. Acesta a fost trecut de scafandru autonom în 1974 făcând joncțiunea cu Peștera Neagră. Peștera este foarte periculoasă din cauza posibilelor viituri, se recomandă numai speologilor experimentați. Sunt necesare costume impermeabile, surse multiple de iluminat, corzi, blocatoare coborâtoare, barcă, pitoane.
Peștera Neagră-Zăpodie () [Corola-website/Science/320462_a_321791]
-
de inundații s-ar putea ridica la 0,6% din produsul intern brut . Inundațiile din ultimele zile au afectat peste 100 de localități din 14 de județe. În afara pierderilor omenești, a caselor distruse de ape și a drumurilor afectate de viituri, zeci de mii de hectare de culturi au fost compromise. Inundațiile au produs pagube de 133 milioane de lei. Peste 125.000 de hectare de teren agricol au fost afectate de inundații, dintre care peste 25.000 de hectare au
Inundațiile din România (2010) () [Corola-website/Science/319898_a_321227]
-
rapiță, grâu și porumb. Inundațiile au afectat infrastructura drumurilor naționale din 19 județe, iar la o primă estimare, pagubele se ridică la 203 milioane lei. Guvernul României a promis 5.000 de lei familiilor care au pierdut pe cineva din cauza viiturilor Pentru construcția de case sociale, TVA va rămâne de 5%. Primăria municipiului București a decis să ajute județele afectate cu 2.200.000 lei . Vasile Blaga, Ministrul Administrației și Internelor, a declarat că ministerul a început demersurile pentru accesarea Fondului
Inundațiile din România (2010) () [Corola-website/Science/319898_a_321227]
-
sunt definite în anexa 3 a "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă" în vigoare, respectiv: ● Nivel istoric, faza I, faza II, faza III; ● Timpii estimați de intervenție pentru fiecare fază. Având în vedere faptul că prognoza viiturilor în România se face pe debite, iar în Ungaria pe niveluri, Partea română consideră că este necesară corelarea nivelurilor istorice maxime și a cotelor aferente de apărare de la mirele determinante din anexa 3 cu debitele aferente acestora. Partea ungară își
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
își menține solicitările în legătură cu datele de exploatare ale acumulărilor situate pe cursurile de apă enumerate în materialul de fundamentare tehnică și juridică transmis. Motivul solicitării este faptul că aceste acumulări au efect asupra propagării în regim natural a undei de viitură, acestea fiind punctele de ieșire ale bazinelor hidrografice ale cursurilor de apă transfrontieră din România, de aceea fără a se cunoaște datele referitoare la exploatarea acumulărilor nu se pot elabora prognoze corecte ale propagării undelor de viitură pe sectoarele de
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
a undei de viitură, acestea fiind punctele de ieșire ale bazinelor hidrografice ale cursurilor de apă transfrontieră din România, de aceea fără a se cunoaște datele referitoare la exploatarea acumulărilor nu se pot elabora prognoze corecte ale propagării undelor de viitură pe sectoarele de râu de pe teritoriul ungar. Conform punctului de vedere al Părții ungare datele solicitate de aceasta sunt în concordanță cu Acordul, respectiv cu art. 3 al acestuia care stabilește ca obiectiv principal ținerea sub control al efectelor transfrontieră
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
de apărare împotriva inundațiilor aprobat, are dreptul să solicite, începând cu atingerea nivelurilor pentru faza a II-a de apărare, date privind sectoare din amonte ale bazinului, care nu intră sub incidența Regulamentului, în măsura în care evenimentele de pe acele sectoare influențează propagarea viiturilor pe teritoriul ungar. Această situație a fost analizată în comun, de experții Părților la întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor din 25-29 noiembrie 2013, când în Procesul verbal s-a scris punctul de vedere comun, respectiv că lucrările menționate de
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
comun, de experții Părților la întâlnirea Subcomisiei de apărare împotriva inundațiilor din 25-29 noiembrie 2013, când în Procesul verbal s-a scris punctul de vedere comun, respectiv că lucrările menționate de Partea ungară au efect transfrontieră asupra propagării undelor de viitură. Partea ungară este gata să accepte, ca soluție de compromis, ca solicitarea privind datele acumulărilor să nu fie rezolvată prin modificarea anexei 2 a Regulamentului în vigoare, ci prin aplicarea art. 14 și 16 ale Regulamentului aprobat. Pe baza acestora
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
prin scrisoare semnată de Împuternicit, până la data de 30.06.2015. Partea română consideră oportună cuprinderea și a porțiunii aferente de pe râul Crișul Triplu până la vărsarea în râul Tisa, având în vedere faptul că lucrările de pe acest sector influențează tranzitarea viiturilor în România. În decurs de două luni de la primirea scrisorii de răspuns de la Partea română, Împuterniciții vor hotărî sarcinile de urmat în cadrul unei întâlniri extraordinare. ● Referitor la finalizarea anexelor 2 și 5c ale "Regulamentului de apărare împotriva inundațiilor produse de
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
patru ori pe zi autoritățile hidrotehnice teritoriale competente ale celeilalte Părți, într-un interval de o oră și jumătate de la citire. ... Cu ocazia transmiterii nivelurilor se vor comunica reciproc și evenimentele mai importante în legătura cu condițiile de scurgere a viiturilor și starea lucrărilor de apărare care pot interesa cealaltă Parte din punct de vedere al activității de apărare împotriva inundațiilor. De asemenea, se vor comunica reciproc, date privitoare la culminația undei de viitură, în decurs de trei ore de la constatarea
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
în legătura cu condițiile de scurgere a viiturilor și starea lucrărilor de apărare care pot interesa cealaltă Parte din punct de vedere al activității de apărare împotriva inundațiilor. De asemenea, se vor comunica reciproc, date privitoare la culminația undei de viitură, în decurs de trei ore de la constatarea lor. În timpul fazei a II-a de apărare, autoritățile hidrotehnice teritoriale competente de pe teritoriul român vor comunica prognoza hidrologică întocmită pentru mirele determinante de pe teritoriul român prevăzute în anexa nr. 3 a Regulamentului
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
autoritățile hidrotehnice teritoriale competente de pe teritoriul român vor comunica prognoza hidrologică întocmită pentru mirele determinante de pe teritoriul român prevăzute în anexa nr. 3 a Regulamentului. La solicitarea Părții române, Partea ungară va informa asupra situației privind condițiile de scurgere a viiturilor aval de sectoarele asupra cărora se aplică Regulamentul. La solicitarea Părții ungare, Partea română va informa asupra situației privind condițiile de scurgere a viiturilor amonte de sectoarele asupra cărora se aplică Regulamentul. Articolul 15 În timpul fazei a III-a de
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
Regulamentului. La solicitarea Părții române, Partea ungară va informa asupra situației privind condițiile de scurgere a viiturilor aval de sectoarele asupra cărora se aplică Regulamentul. La solicitarea Părții ungare, Partea română va informa asupra situației privind condițiile de scurgere a viiturilor amonte de sectoarele asupra cărora se aplică Regulamentul. Articolul 15 În timpul fazei a III-a de apărare, autoritățile hidrotehnice teritoriale competente, iau următoarele măsuri, fiecare pe teritoriul propriu: a) Intensificarea în continuare a activității sistemului de supraveghere, de informare și
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
se vor comunica reciproc evenimentele mai importante în legătură cu condițiile de scurgere a apei și starea lucrărilor de apărare care interesează cealaltă Parte din punct de vedere al apărării împotriva inundațiilor. De asemenea se vor comunica reciproc datele privitoare la culminația viiturilor în termen de trei ore de la constatarea lor. ... d) În cazul când autoritățile hidrotehnice teritoriale competente ale uneia dintre Părți apreciază că linia de apărare proprie nu va putea fi apărată în mod sigur, va informa operativ autoritățile hidrotehnice teritoriale
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]
-
În timpul fazei a III-a de apărare, autoritățile hidrotehnice teritoriale competente de pe teritoriul român vor comunica prognozele hidrologice întocmite pentru mirele determinante de pe teritoriul român. La solicitarea Părții române, Partea ungară va informa asupra situației privind condițiile de scurgere a viiturilor aval de sectoarele asupra cărora se aplică Regulamentul. La solicitarea Părții ungare, Partea română va informa asupra situației privind condițiile de scurgere a viiturilor amonte de sectoarele asupra cărora se aplică Regulamentul. Articolul 16 În cazul intrării în funcțiune a
PROTOCOL din 30 aprilie 2015 Protocolul Sesiunii a XXVI-a a Comisiei hidrotehnice româno-ungare, semnat la Nyiregyhaza la 30 aprilie 2015, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta la 15 septembrie 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270421_a_271750]