10,890 matches
-
Printr-o decizie din 19 noiembrie 2020, Înalta Curte a ținut seama de concluziile deciziilor pronunțate în cadrul unei proceduri disciplinare împotriva unui medic. Mai precis, Înalta Curte a reținut că deciziile disciplinare stabiliseră deja existența unui fapt ilicit și vinovăția medicului, ceea ce reprezenta două dintre condițiile răspunderii civile delictuale. ... 59. Potrivit informațiilor de care dispune Curtea, instanțele naționale examinează chestiunea răspunderii medicilor pentru malpraxis ca pe o formă de răspundere civilă delictuală. Astfel, printr-o hotărâre definitivă din 13
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
în răspundere civilă delictuală se bazează pe noțiunea de răspundere individuală a medicilor, iar criteriile în funcție de care se interpretează această răspundere sunt similare: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu și vinovăția autorului (a se vedea, pentru dreptul intern, supra, pct. 54, și, pentru practica instanțelor interne, supra, pct. 56-57). ... 101. Legea nr. 95/2006 prevede că o persoană care se consideră victimă a unei fapte de malpraxis poate fie să se adreseze
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/273633]
-
de supraveghere a privării de libertate prin care a fost soluționată plângerea. ... 14. Prin urmare, cadrul general prevăzut de art. 39 și 56 din Legea nr. 254/2013 reglementează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în materie penală, astfel încât Curtea a reținut că aceasta nu este supusă regulilor de procedură care guvernează faza de judecată a procesului penal, având în vedere că situația juridică a persoanei condamnate nu este identică cu cea a inculpatului
DECIZIA nr. 305 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274155]
-
în mod necesar posibilitatea administrării de probe în tot cursul procesului penal, la cererea tuturor participanților, în limita drepturilor și intereselor procesuale ale acestora. Referitor la prezumția de nevinovăție, susține că aceasta poate fi înlăturată numai pe baza probelor de vinovăție, iar netemeinicia acestora se stabilește pe baza probelor contrare. Or, dispozițiile art. 374 din Codul de procedură penală nu fac decât să reglementeze modul în care dispozițiile constituționale sunt puse în practică în procesul penal. O interpretare contrară, în sensul
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
124, este neapărat necesară actuala reglementare, potrivit căreia în cursul judecății se pot administra probe pentru aflarea adevărului, indiferent de participantul procesual care le solicită. O interpretare contrară, în sensul că textul constituțional nu ar permite administrarea de probe de vinovăție la cererea procurorului sau din oficiu, ar însemna ca actul de justiție să se realizeze în interesul exclusiv al inculpatului, punându-l pe acesta într-o poziție dominantă în procesul penal, contrar art. 124 din Constituție. ... 10. În ceea ce
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
exercitată de judecătorul de cameră preliminară le presupune, activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului de conflict: faptă, persoană și vinovăție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014). De asemenea, Curtea a reținut că obiectul procedurii desfășurate în camera preliminară îl
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
rămase din perspectiva temeiniciei susținerii unei acuzații. Or, prin prisma atribuțiilor procesuale încredințate judecătorului de cameră preliminară, în contextul separării funcțiilor judiciare, acestuia îi revine funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată, iar nu de stabilire a vinovăției sau nevinovăției inculpatului. ... 19. În continuare, Curtea a observat că, potrivit art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, „Condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
din Codul de procedură penală, „Condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat“. Astfel, în cazul în care probele neexcluse nu sunt suficiente pentru a fundamenta vinovăția inculpatului, instanța, potrivit art. 396 alin. (1) din același act normativ, pronunță o soluție de achitare a inculpatului. De asemenea, potrivit art. 385 din Codul de procedură penală, „Dacă din cercetarea judecătorească rezultă că pentru lămurirea faptelor sau împrejurărilor cauzei
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
apropierii acestuia, în anumite privințe, de sistemul adversial, nu pot justifica anumite soluții legislative. Curtea a constatat că, spre deosebire de sistemul adversial, în care judecătorul poartă răspunderea, de principiu, numai asupra corectitudinii desfășurării procedurii, sarcina stabilirii faptelor și a vinovăției aparținând juraților, în procesul penal român instanța își asumă răspunderea și în privința acestor elemente esențiale, care constituie finalitatea procesului - stabilirea faptei și a vinovăției. ... 23. Astfel, posibilitatea oferită instanței judecătorești de a dispune din oficiu administrarea de probe necesare
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
judecătorul poartă răspunderea, de principiu, numai asupra corectitudinii desfășurării procedurii, sarcina stabilirii faptelor și a vinovăției aparținând juraților, în procesul penal român instanța își asumă răspunderea și în privința acestor elemente esențiale, care constituie finalitatea procesului - stabilirea faptei și a vinovăției. ... 23. Astfel, posibilitatea oferită instanței judecătorești de a dispune din oficiu administrarea de probe necesare pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei se încadrează în noua viziune a legiuitorului, fără a contraveni prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. De
DECIZIA nr. 327 din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274189]
-
de stabilire a încadrării juridice a faptelor săvârșite, conform dispozițiilor legale de drept penal substanțial, constituie o etapă a procesului de aplicare a legii penale de către instanțele judecătorești, realizată în scopul soluționării cauzelor penale ce au ca obiect stabilirea vinovăției sub aspectul săvârșirii unei infracțiuni și aplicarea unei pedepse. Aceasta este prezentă, în mod obligatoriu, în toate cauzele penale anterior menționate, intervenind inclusiv în primele două situații prevăzute la art. 43 alin. (1) din Codul de procedură penală, în care
DECIZIA nr. 307 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274221]
-
criticate sunt neconstituționale, în măsura în care exceptează de la controlul judecătoresc rapoartele comisiilor de disciplină prin care s-au respins cererile de suspendare/recuzare a membrilor comisiilor respective. Astfel, arată că Legea nr. 188/1999 stabilește, in terminis, că încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice pe care o dețin și a normelor de conduită profesională și civică prevăzute de lege constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acestora. Pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare
DECIZIA nr. 416 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274896]
-
director stabilește sancțiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de către persoanele prevăzute la art. 2 , avându-se în vedere următoarele criterii de individualizare a sancțiunii: a) împrejurările în care fapta a fost săvârșită; ... b) gradul de vinovăție a persoanei reclamate; ... c) consecințele abaterii disciplinare; ... d) comportarea generală a persoanei reclamate pe durata exercitării mandatului; ... e) eventualele sancțiuni disciplinare aplicate anterior persoanei reclamate pentru încălcarea obligațiilor prevăzute de prezentele norme cu privire la regimul conflictului de interese. ... Articolul
NORME din 8 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270097]
-
de „sumă nedatorată“ și nici nu detaliază condițiile în care se naște obligația de restituire. El vine să acopere însă, prin excluderea tuturor celorlalte situații prevăzute de lege care antrenează răspunderea patrimonială a salariatului, cazurile când, fără a fi reținută vinovăția acestuia, este obligat la restituirea unor sume încasate de la angajator, întrucât acestea nu i se cuveneau, neexistând o justă cauză. De asemenea, având în vedere contextul reglementării, este evident că obligația de restituire se naște în legătură cu desfășurarea
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
se pronunță suspendarea judecării procesului, se constată perimarea ori cererea este anulată și nici hotărârile judecătorești care consfințesc tranzacția intervenită între părți sau care au ca obiect încuviințarea executării silite, confirmarea renunțării la urmărirea penală ori acordul de recunoaștere a vinovăției. Comisia de evaluare poate stabili, pentru toți candidații pe care îi evaluează, și alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecției. (8) Pe baza criteriilor stabilite potrivit alin. (6) și (7) , comisia de evaluare
REGULAMENT din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267540]
-
judecătorească a pericolului social concret pe care îl prezintă faptele deduse judecății și a aplicării unei pedepse corect individualizate, contrar dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. Curtea reține că instanța de judecată, chemată să aprecieze cu privire la vinovăția persoanei aflate în ipoteza normei contravenționale criticate și să individualizeze pedeapsa corespunzătoare faptei, este pusă în imposibilitatea de a realiza actul de justiție, fiind ținută să aplice în mod nediferențiat pentru toate contravențiile privind circulația bicicletelor amenda prevăzută în clasa
DECIZIA nr. 220 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271356]
-
sau a unei decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii, o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii“; ... – Art. V din lege: (1) În situațiile în care Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
intereselor legitime (ce poate fi determinat pe cale interpretativă de la caz la caz), coroborat cu poziția subiectivă a funcționarului public/funcționarului constând în acțiunea sa care are drept scop producerea urmării socialmente periculoase (element de diferență față de forma de vinovăție specifică răspunderii disciplinare/contravenționale), reprezintă aspecte de tipicitate obiectivă și subiectivă care delimitează forma de răspundere penală de formele de răspundere nonpenale. Din această perspectivă, respectiv a unei practici judiciare consecvente aplicării considerentelor Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016 referitoare
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
din Codul penal privind legea penală de dezincriminare sunt aplicabile și în situațiile în care o faptă determinată, comisă sub imperiul legii vechi, nu mai constituie infracțiune potrivit legii noi datorită modificării elementelor constitutive ale infracțiunii, inclusiv a formei de vinovăție, cerută de legea nouă pentru existența infracțiunii. (2) Dispozițiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire ... 80
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
în dezlegarea unei chestiuni de drept sau în soluționarea unui recurs în interesul legii, care ar avea următoarele finalități/efecte: (i) o faptă determinată nu mai întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni; (ii) o faptă determinată nu mai întrunește forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii. ... 81. Art. 4 din Codul penal reglementează aplicarea legii penale de dezincriminare, în timp ce art. 5 și art. 6 din Codul penal reglementează aplicarea legii penale mai favorabile până la, respectiv după judecarea
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
și a libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, care prevăd dreptul la dublu grad de jurisdicție în materie penală, stabilind că „Orice persoană declarată vinovată de o infracțiune de către un tribunal are dreptul să ceară examinarea declarației de vinovăție sau a condamnării de către o jurisdicție superioară“. Or, respectarea reglementărilor internaționale cuprinse în convențiile la care România este parte este obligatorie, potrivit art. 11 alin. (1) din Constituție. ... 28. În aceste condiții, Curtea constată că acceptarea criticilor autorului excepției
DECIZIA nr. 544 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279454]
-
valoare probantă mai mare decât celelalte probe, ci, dimpotrivă, ar avea aceeași valoare probantă și trebuie să fie coroborat cu alte probe sau mijloace de probă care să conducă la stabilirea existenței sau a inexistenței unei fapte penale și a vinovăției. Prin urmare, fiind probă, părțile pot formula obiecțiuni, îi pot contesta temeinicia în cursul cercetării judecătorești și pot solicita efectuarea unei expertize. ... 17. Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că dispozițiile de lege criticate
DECIZIA nr. 870 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256671]
-
a instituțiilor publice care desfășoară o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, răspund penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice, dacă fapta a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de legea penală. “ ; ... – Art. 135 alin. (1) din Codul penal: „Persoana juridică, cu excepția statului și a autorităților publice, răspunde penal pentru infracțiunile săvârșite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice. “ ... ... 17. Se
DECIZIA nr. 814 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251671]
-
acestuia reprezintă manifestarea obiectivă și subiectivă a persoanei morale (juridice) înseși] are drept consecință faptul că răspunderea persoanei morale (juridice) poate fi angajată numai dacă a fost identificat individul care a comis fapta ilicită, în persoana căruia se analizează existența vinovăției (a intenției sau a culpei). ... 22. Potrivit tezei răspunderii directe, răspunderea penală a persoanei morale (juridice) este o răspundere directă, pentru fapta proprie - de exemplu, pentru o anumită „politică deliberată a întreprinderii“ -, și, în opinia susținătorilor ei, această teză ar
DECIZIA nr. 814 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251671]
-
penale a legiuitorului și în marja de apreciere prevăzută la art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 35. Curtea a constatat, totodată, că, pentru a face aplicabilă instituția analizată, legiuitorul a prevăzut în privința răspunderii penale a persoanei juridice formele de vinovăție reglementate la art. 16 din Codul penal, adaptate manierei în care aceasta desfășoară activitățile și poate săvârși fapte de natură penală, respectiv prin intermediul unui organ sau reprezentant al său. În consecință, în vederea tragerii la răspundere penală a persoanei
DECIZIA nr. 814 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251671]