9,837 matches
-
βhemolitic grup A, rar alți streptococi, meningococ, gonococ, fusobacterii). Anginele pultacee Se disting prin depozite purulente, care pot fi dispuse sub formă de: Angină foliculară, cu depozite celulare inflamatorii submucoase sau foliculi limfatici inflamați, vizibile ca puncte albicioase; etiologia este virală și/sau bacteriană. Angină criptică, în care depozitele purulente sunt deschise la suprafața criptelor pline cu exudat inflamator; etiologia este exclusiv bacteriană. Anginele pseudo-membranoase Sunt caracterizate de prezența depozitelor purulente confluente, cu tendința de extindere în suprafață (chiar depășind aria
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
determinată de asocieri de bacili gram negativi anaerobi. Anginele veziculoase sau aftoase Apar sub forma de vezicule izolate sau grupate ”în buchete”, care evoluează ca ulcerații superficiale, nesângerânde, cu aspect mat-cenușiu, relativ dureroase, uneori complicate cu stomatită. Etiologia este frecvent virală (virusuri herpetice, virusul febrei aftoase, virusuri Coxsackie), mai rar bacteriană (streptococi anaerobi). Diagnostic Diagnosticul anginelor cuprinde două etape: 1. Recunoașterea anginei pe baza simptomelor subiective, examenului faringian și a examenului general. 2. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a examenului general. 2. Diferențierea categoriei etiologice, pe baza datelor de laborator nespecifice (hemoleucograma, viteza de sedimentare a sângelui, fibrinogenul, proteina C reactivă) și evidențierea (neobligatorie) germenului cauzal. De cele mai multe ori este necesar să diferențiem angina eritematoasă streptococică de cea virală. Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
De la poarta de intrare, reprezentată de epiteliul faringian, VEB ajunge în formațiunile limfoide locale sau la distanță, prin diseminare limfatică. După atașarea pe receptorii specifici ai limfocitelor B, VEB infectează aceste celule, în care se multiplică și produce noi antigene virale. Antigenele virale eliberate în sânge (în etapa de viremie) declanșează răspunsul imun de tip umoral și celular. Răspunsul imun umoral constă în secreția anticorpilor anti-capsidă (IgM, apoi IgG), anti-antigen precoce, antinucleari și neutralizanți, cei din urmă persistând întreaga viață. Anticorpii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de intrare, reprezentată de epiteliul faringian, VEB ajunge în formațiunile limfoide locale sau la distanță, prin diseminare limfatică. După atașarea pe receptorii specifici ai limfocitelor B, VEB infectează aceste celule, în care se multiplică și produce noi antigene virale. Antigenele virale eliberate în sânge (în etapa de viremie) declanșează răspunsul imun de tip umoral și celular. Răspunsul imun umoral constă în secreția anticorpilor anti-capsidă (IgM, apoi IgG), anti-antigen precoce, antinucleari și neutralizanți, cei din urmă persistând întreaga viață. Anticorpii circulanți în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tip umoral și celular. Răspunsul imun umoral constă în secreția anticorpilor anti-capsidă (IgM, apoi IgG), anti-antigen precoce, antinucleari și neutralizanți, cei din urmă persistând întreaga viață. Anticorpii circulanți în sânge pot fi liberi sau legați în complexe imune cu antigene virale și complement. Aceste complexe se pot depune la nivelul articulațiilor, rinichiului sau tegumentului, explicând o serie de manifestări întâlnite în MNI. Răspunsul imun celular constă atât în activarea limfocitelor B producătoare de anticorpi, cât și în proliferarea limfocitelor T, care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
tehnicile moderne de fenotipare. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al anginei difterice se face cu anginele streptococice, mononucleoza infecțioasă, anginele cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamidia pneumoniae, fuzospirili sau fungi, leziunile faringiene postcaustice. Diagnosticul diferențial al crupului difteric se face cu laringita obstructivă virală, epiglotita, edemul glotic alergic, corpii străini laringieni. Tratament Difteria este o boală cu izolare și internare obligatorie în spital. Tratamentul difteriei este o urgență. Tratamentul specific se aplică în difteria confirmată, dar și în cazurile suspecte. Serul antidifteric (antitoxina difterică
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ACUTE ALE CAILOR RESPIRATORII Obiective specifice cursului: Să definească principalele caracteristici anatomo-clinice pentru infecțiile acute ale căilor respiratorii Să enumere principalele cauze ale virozelor respiratorii Să cunoască definițiile de caz, criteriile de diagnostic și atitudinea practică în cazul bolilor respiratorii virale cu potențial epidemic ridicat (gripa cu particularități pentru forma sezonieră, aviară, porcină, SARS) Să identifice criteriile clinice, paraclinice și epidemiologice pentru diagnosticul tusei convulsive, ca formă particulară de infecție respiratorie Să cunoască etiopatogenia, criteriile de diagnostic și tratament ale infecției
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
primele cauze de mortalitate în întreaga lume. Mecanismul general de apariție a infecțiilor respiratorii este consecința agresiunilor microbiene care depășesc capacitatea de apărare a barierei respiratorii naturale. Clasificarea infecțiilor respiratorii se poate face după etiologie, în infecții respiratorii de tip viral, bacterian, fungic și rareori de tip parazitar. Clasificarea după sediul anatomic afectat este utilizată cel mai frecvent în practica medicală. Chiar dacă manifestările clinice predomină într-un anumit segment, în realitate, leziunile sunt deseori difuze, afectând simultan mai multe sedii anatomice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Având în vedere particularitățile anatomo funcționale ale aparatului respirator, virozele respiratorii pot fi grupate astfel: Viroze ale căilor respiratorii superioare Rinita acută Rino-faringita acută Angina acută Adenoidita acuta Laringita acută Viroze ale cailor respiratorii inferioare Traheo-bronșita acută Bronșiolita acută Pneumonii virale Anginele și pneumoniile sunt prezentate în capitole distincte. Etiologie După ponderea manifestărilor respiratorii pe care le determină, virusurile respiratorii sunt: Virusuri cu afectare exclusiv respiratorie Mixovirusuri: virusuri paragripale, virusul sincitial respirator Adenovirusuri Rinovirusuri Coronavirusuri Virusuri cu afectare respiratorie variabila: Enterovirusuri
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Adenovirusuri Rinovirusuri Coronavirusuri Virusuri cu afectare respiratorie variabila: Enterovirusuri: poliovirusuri, virusuri Coxsackie, ECHO V. cu manifestări respiratorii in cadrul unor boli generale Myxovirusuri: virusul gripal, virusul rujeolic, virusul urlian Herpes virusuri: VVZ, CMV, VEB Togavirusuri: virusul rubeolei. Manifestări clinice Rinita virală acută Denumită popular și guturai, rinita este cauzată în majoritatea cazurilor de rhinovirusuri și coronavirusuri. Infecția este limitată la poarta de intrare, explicând absența imunității după boală și îmbolnăvirile repetate. După o incubație scurtă (2-3 zile), apare catarul nazal, manifestat
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
coronavirusuri. Infecția este limitată la poarta de intrare, explicând absența imunității după boală și îmbolnăvirile repetate. După o incubație scurtă (2-3 zile), apare catarul nazal, manifestat prin obstrucție nazală, strănut, rinoree apoasă. Febra lipsește în formele comune de boală. Rinofaringita virală acută Noțiunea de rinofaringită indică afectarea concomitentă, secvențială sau simultană, a mucoasei nazale și faringiene. Incubația este scurtă, specifică agenților etiologici implicați: rinovirusuri, coronavirusuri, adenovirusuri, enterovirusuri, virusul sincițial respirator, virusurile paragripale. Catarul nazal se asociază cu odinofagie, adenopatii submaxilare și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de rinofaringită indică afectarea concomitentă, secvențială sau simultană, a mucoasei nazale și faringiene. Incubația este scurtă, specifică agenților etiologici implicați: rinovirusuri, coronavirusuri, adenovirusuri, enterovirusuri, virusul sincițial respirator, virusurile paragripale. Catarul nazal se asociază cu odinofagie, adenopatii submaxilare și febră. Laringita virală acută Laringita reprezintă inflamația regiunii subglotice. Laringita poate debuta ca o rinofaringită, cauzată frecvent de adenovirusuri, virusul sincițial respirator sau de virusuri paragripale. Manifestările clinice caracteristice sunt disfonia și tusea lătrătoare. La copilul mare și la adult, febra este moderată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
determină aspectul de crup (laringo-traheobronșită obstructivă), manifestată prin: febră, disfonie, tuse lătrătoare, stridor inspirator, tiraj suprasternal și intercostal, cornaj, dispnee. Dacă nu se intervine prompt, evoluția poate conduce rapid la hipoxie, cu cianoză, bradicardie și chiar deces prin asfixie. Traheo-bronșita virală acută Traheobronșita virală acută este inflamația traheii, a bronșiilor mari și mijlocii. Etiologia este similară rinofaringitelor, care preced deseori manifestările traheo-bronșice. Simptomele caracteristice sunt jena retrosternală, tusea inițial seacă, urmată de tuse productivă cu spută sero-mucoasă sau muco purulentă, care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
crup (laringo-traheobronșită obstructivă), manifestată prin: febră, disfonie, tuse lătrătoare, stridor inspirator, tiraj suprasternal și intercostal, cornaj, dispnee. Dacă nu se intervine prompt, evoluția poate conduce rapid la hipoxie, cu cianoză, bradicardie și chiar deces prin asfixie. Traheo-bronșita virală acută Traheobronșita virală acută este inflamația traheii, a bronșiilor mari și mijlocii. Etiologia este similară rinofaringitelor, care preced deseori manifestările traheo-bronșice. Simptomele caracteristice sunt jena retrosternală, tusea inițial seacă, urmată de tuse productivă cu spută sero-mucoasă sau muco purulentă, care persistă 710 zile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
muco purulentă, care persistă 710 zile. În cazul bolnavilor cu afecțiuni pulmonare cronice, evoluția poate fi prelungită și complicată. Bronșiolita acută Bronșiolita acută este o afecțiune caracteristică vârstei de sugar, constând în inflamația bronșiolară (a bronșiilor mici), cu etiologie exclusiv virală. Manifestările clinice ale bronșiolitei sunt reprezentate de febră, tuse, wheezing, tiraj, dispnee, obiectivate ascultător prin raluri bronșice sau subcrepitante. Insuficiența respiratorie acută este o complicație frecventă. Virusul sincițial respirator este cauza celor mai frecvente și severe forme de bronșiolită. Diagnostic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
benign și se vindecă spontan în câteva zile, efortul de identificare etiologică presupune proceduri laborioase, costisitoare și este lipsit de utilitate practică. Datele nespecifice de laborator, hemoleucograma și markerii de inflamație, sunt investigații suficiente, pentru diferențierea majorității infecțiilor respiratorii acute virale de cele bacteriene. Investigațiile virusologice nu sunt recomandate de rutină. Totuși, în anumite situații epidemice de viroze respiratorii, poate fi necesar diagnosticul etiologic prin diferite metode de identificare virală, directe și indirecte. Investigațiile radiologice pulmonare nu au valoare pentru diagnosticul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de inflamație, sunt investigații suficiente, pentru diferențierea majorității infecțiilor respiratorii acute virale de cele bacteriene. Investigațiile virusologice nu sunt recomandate de rutină. Totuși, în anumite situații epidemice de viroze respiratorii, poate fi necesar diagnosticul etiologic prin diferite metode de identificare virală, directe și indirecte. Investigațiile radiologice pulmonare nu au valoare pentru diagnosticul virozelor respiratorii decât în măsura în care absența modificărilor specifice exclude alte afecțiuni. Laringoscopia și radiografia antero-posterioară a gâtului, pentru evidența obstrucției subglotice, sunt necesare în diagnosticul laringitei. Complicații Deși virozele respiratorii
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
alte afecțiuni. Laringoscopia și radiografia antero-posterioară a gâtului, pentru evidența obstrucției subglotice, sunt necesare în diagnosticul laringitei. Complicații Deși virozele respiratorii sunt considerate afecțiuni benigne, uneori pot apare complicații, mai ales la persoanele cu deficite de apărare. Pneumoniile, sinuzitele, otitele virale sunt consecința propagării infecției de la nivelul căilor aeriene superioare către alveolele pulmonare, sinusurile paranazale sau urechea medie. Obstrucția respiratorie cu insuficiență respiratorie acută este o complicație cu risc mai ales în cazul crupului la copiii mici și a traheo bronșitelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de 1 an, sau administrarea Aciclovirului pentru infecțiile herpetice cu VVZ sau VHS. Antibioticele sunt justificate numai în suprainfecțiile bacteriene, recomandările de primă intenție fiind: macrolidele, Ampicilina, cefalo sporinele de generația I. 6.3 Gripa Definiție Gripa este o boală virală acută cu mare potențial epidemic, cauzată de virusul gripal, manifestată prin febră, simptome generale și facultativ respiratorii, cu evoluție autolimitantă și risc de complicații, care lasă imunitate durabilă după boală. Epidemiologie Gripa poate evolua endemic, epidemic sau pandemic, mai frecvent
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
eliberarea virionilor după replicare și diseminarea virusului în epiteliul respirator. Se cunosc 16 subtipuri de HA, dintre care 3 sunt umane și 9 subtipuri de NA, dintre care 2 umane. Hemaglutinina și neuraminidaza sunt antigenele majore care dau specificitate tulpinii virale. Denumirea completă a virusului gripal cuprinde tipul nucleoproteinei, originea geografică, numărul de ordine al tulpinii, anul primei izolări și tipul HA și NA. De exemplu: Virus gripal A/USSR/90/77 (H1N1). Virusurile gripale au o mare capacitate de schimbare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Datele clinice compatibile cu diagnosticul de gripă sunt febra înaltă cu manifestări generale intense și manifestări respiratorii reduse. Diagnosticul etiologic se bazează pe: Izolarea virusului prin cultura pe medii celulare (numai în primele 3 zile de boala) Identificarea acizilor nucleici virali prin polymerase chain reaction (PCR) Evidențierea creșterii titrului de anticorpi pe seruri pereche, recoltate la debut și în convalescență, prin reacții de fixarea complementului, reacții de inhibare a hemaglutinării (RIHA), ELISA. Hemoleucograma este necaracteristică, adesea normală. Radiografia pulmonară poate avea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
complementului, reacții de inhibare a hemaglutinării (RIHA), ELISA. Hemoleucograma este necaracteristică, adesea normală. Radiografia pulmonară poate avea aspecte variabile: aspect normal, infiltrat parahilar atipic, uneori opacități micronodulare sau în bandă. Diagnosticul diferențial al sindromului gripal are in vedere alte infecții virale (virus sincițial respirator, adenovirusuri, enterovirusuri), infecțiile cu germeni atipici (Mycoplasma, Chlamidia, Coxiella), sindromul acut respirator sever. Tratament Bolnavul cu gripă se izolează la domiciliu, spitalizarea fiind indicată la tarați, în formele severe sau complicate. Regimul igieno-dietetic recomandat constă în repaus
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
afectare respiratorie severă cu pneumonie, detresă respiratorie acută. Modificările neurologice sau digestive (greață, vărsături, diaree), se asociază variabil acestor forme de manifestare. Diagnosticul gripei aviare se bazează pe suspiciunea clinică, în context epidemic, urmată de confirmarea etiologică, bazată identificarea antigenelor virale prin imunofluorescență, izolarea virusului pe culturi celulare sau identificarea ARN-ului viral prin polymerase chain reaction (PCR), din prelevate nazofaringiene sau conjunctivale. Tratamentul etiologic al gripei aviare se bazează pe administrarea inhibitorilor de neuraminidază (Oseltamivir), a căror eficiență poate fi
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
greață, vărsături, diaree), se asociază variabil acestor forme de manifestare. Diagnosticul gripei aviare se bazează pe suspiciunea clinică, în context epidemic, urmată de confirmarea etiologică, bazată identificarea antigenelor virale prin imunofluorescență, izolarea virusului pe culturi celulare sau identificarea ARN-ului viral prin polymerase chain reaction (PCR), din prelevate nazofaringiene sau conjunctivale. Tratamentul etiologic al gripei aviare se bazează pe administrarea inhibitorilor de neuraminidază (Oseltamivir), a căror eficiență poate fi limitată din cauza apariției tulpinilor rezistente. Utilitatea corticosteroizilor este controversată. Formele severe necesită
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]