1,971 matches
-
de când este lumea, sub mâinile delicate ale femeilor sculptor din cetatea Moldovei, nu a reprezentat un teritoriu neabordabil ci, dimpotrivă, a fost materialul care a înviat expresiv chipurile unor personalități trecute în lumile de dincolo de timp, dar și tandre și visătoare figuri reprezentând tineri și tinere, adolescenți sau mame cu privirile întoarse meditativ și înțelept spre sine. O privire generală ne va permite aproximarea universului tematic și al ideilor sculptoriței Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu, conturat în cei peste 50 de ani de activitate
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
de când este lumea, sub mâinile delicate ale femeilor sculptor din cetatea Moldovei, nu a reprezentat un teritoriu neabordabil ci, dimpotrivă, a fost materialul care a înviat expresiv chipurile unor personalități trecute în lumile de dincolo de timp, dar și tandre și visătoare figuri reprezentând tineri și tinere, adolescenți sau mame cu privirile întoarse meditativ și înțelept spre sine. O privire generală ne va permite aproximarea universului tematic și al ideilor sculptoriței Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu, conturat în cei peste 50 de ani de activitate
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
c-o să știm mereu unii de alții, c-o să ne scriem mereu. Poze: ne pozam unii pe alții cu banalele, ieftinele aparate sovietice "Smena" și schimbam banale și ieftine instantanee. Iordan avea să pună pe note versurile lui Emil Brumaru, visătorul grațios căruia un sifon albastru ori cănile cu apă îi trezeau neliniști metafizice. Chiar gălețile cu zoi din ușa bucătăriilor de vară îi provocau uimiri transcendente. "Tutungerii, tutungerii, o, vremea cînd eram copii Sutiene mici, cu miros rar Iubiri uitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cuvânt așteptat, care poate să întărească pe cineva. E lumea mea, în care îmi place să visez, în care doresc să văd viața cu alți ochi, și pe care încerc să o schimb cu ceea ce pot. Poate sunt o proastă visătoare... Mai bine să fiu considerată așa, decât să fiu un om fără inimă. Aceasta e lumea mea și în ea sunt cei care mă acceptă așa cum sunt. Dacă nu le place, nu au decât să dispară din această lume dragă
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
român. La Dor Marunt a scris mai ieri o carte Biserica, în grai medieval, Și l-au rugat de-acolo, de departe, Să ni-l trimită-acas pe mareșal. Pe Țepeș,pe Mihai Întregitorul, Pe Decebal, Mușatini, Brâncoveni, Cândva veni acasă visătorul Să-l apere o țară de oșteni. La Dor Mărunt câmpia știe rostul A toate câte sunt și câte-au fost, La Dor Mărunt, pe lângă „Tatăl nostru”, Se spune Eminescu pe de rost. LaDor Mărunt, precum cândva-n Flămânzi, Românii tăinuiesc
Dor de Ipotești by Marin Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/269_a_514]
-
sufletul, atât de lipsit de importanță în lumea care vrea să judece trupul, atât de mascat, de adânc îngropat în firea umană poate săruta cu frunțile sincere leagănul divinității. De ce nu ne-a fost dat să fim cu toții frumoși, inteligenți, visători, rebeli, singuratici sau lideri? Pentru că divinitatea a văzut frumusețea adevărată în diferența lumii și a ales să cultive alteritatea. Dacă aș fi fost o pată gri pe pătura cenușie a lumii, aș fi zis: am fost acolo, le-am văzut
ANTOLOGIE:poezie by Oana Sîrbu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_688]
-
celor de azi, obsedați de ideea morții ce va să vină sau fermecați de astrul nopții și inepuizabila iubire, cu preoți mângâietori de suflete, învățători luminători de minți necoapte, scormonitori în tainele științei, apărători ai unor cauze drepte și nedrepte, visători în orânduiri mai bune, cu legiuiri populiste, eroi cu ,,Virtutea militară" strălucind pe piept și în manualele școlare, o societate omenească cu țărani robiți, cu țărani mai înstăriți (după mintea fiecăruia), cu țărani împușcați, cu arendași haini și boieri patrioți
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
de a deveni bărbat, după călătoria cu trenul de argint privit dinăuntru și de a învăța să aleagă, dintre atâtea răspunsuri, pe cele folositoare.“ Fetița închise cartea și o puse pe masă. Rămase cu mâinile în poală și cu privirile visătoare. Era îmbrăcată în sarafan, ca o școlăriță, cu guler alb, încheiat la spate, și cu fundițe care îi sprijineau, pe umeri, codițele. Avea părul de culoarea mătăsii porumbului și cărarea bine întinsă din creștetul capului îi întregea ovalul feței. Ochii
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
seară, dar belea, Acum „bronzatul” e la ea. Septuagenarului care se plânge că „ia luat Dumnezeu puterile” Când simți pentru desfrâu pohtire, Dar trupu-i prins de vlăguială, Să ceri la Domnul milostire, Au, nu ca tine...socoteală! Nevastă-mea, o visătoare Cândva mă tachina, stând împreună S-o duc, măcar odată, și pe lună. Tot visătoare e și azi, căci, iată, Pe lună tot mai vrea, măcar odată. Femeia tot femeie Intrat la bănuieli, Dau totul la iveală: Când crezi în
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
Dumnezeu puterile” Când simți pentru desfrâu pohtire, Dar trupu-i prins de vlăguială, Să ceri la Domnul milostire, Au, nu ca tine...socoteală! Nevastă-mea, o visătoare Cândva mă tachina, stând împreună S-o duc, măcar odată, și pe lună. Tot visătoare e și azi, căci, iată, Pe lună tot mai vrea, măcar odată. Femeia tot femeie Intrat la bănuieli, Dau totul la iveală: Când crezi în ea, te-nșeli, Iar când nu crezi, te-nșeală! Femeia (I) Îți dă frisoane, pot
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
de mult ar lucra, China nu mai poate fi salvată. „Soarta îi este pecetluită“, afirmă el. Începe să anuleze audiențele. Retrăgându-se în sine însuși, petrece din ce în ce mai mult timp închipuindu-și că e un împărat din altă vreme. O expresie visătoare, plină de tristețe melancolică, îi îi cuprinde privirea atunci când își descrie reveriile. Devin neliniștită când văd documentele urgente care se strâng în teancuri. Nu pot să mă bucur de atenția lui când știu că miniștrii și generalii săi îi așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mele și să mă odihnesc. Este însă posibil să iubești aici? Atmosfera din grădina asta a fost de mult timp otrăvită. Seara aceea minunată când tu și Nuharoo v-ați plimbat împreună prin grădină..., spune Majestatea Sa pe un ton visător. Îmi aduc limpede aminte ziua aia. Erați scăldate în lumina apusului, amândouă în rochii de primăvară. Culeseserăți flori. Ați pășit spre mine cu brațele pline de bujori, zâmbind și pălăvrăgind ca două surori. Asta m-a făcut să uit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
când trăia, doamna Yun îmi interzisese să vorbesc cu fiica ei. O văzusem pe copilă numai la spectacole și la aniversări. Mi-o aminteam ca având un nas îngust, gură subțire și bărbia ușor ascuțită. Expresia ei era absentă și visătoare. M-am întrebat dacă era bine și dacă i se spusese despre moartea tatălui ei. Mi-a fost adusă fata. Nu moștenise frumusețea mamei sale. Purta o robă din satin gri și arăta groaznic. Trăsăturile nu i se schimbaseră, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Chiar păreai că te simți bine când te-ai suit pe el pe ringul de dans. E bunicel, nu? Cine spunea că exercițiul nu duce la perfecțiune? S-ar fi putut referi la dans, dar ceva din expresia ei, devenită visătoare și ușor absentă, sugera altceva. —Elisa, ce vrei să spui? —O, Bette, ce naiba! Doar vorbim despre Philip Weston. Și asta ar trebui să Însemne ceva pentru mine? —Vai de mine, Bette, e atât de umilitor pentru tine! Glumești? Habar n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
după el dintotdeauna, dar el de-abia se uită la mine. Ne Întâlnim tot timpul În oraș, normal, iar el, Înțelegi, știe categoric cine sunt, așa că poate e doar o chestie de timp... Tonul ei căpătă din nou o tentă visătoare. Am tușit, iar ea a revenit la realitate. Tocmai Începusem să mă simt flatată că Philip mă luase pe mine acasă noaptea trecută când ar fi putut s-o aleagă pe Elisa, dar n-am avut șansa să mă bucur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
posibil. Fata avea dreptate. Philip corespundea idealului de erou romantic mai bine decât oricare alt bărbat pe care-l cunoscusem - cu excepția acelei mici și iritante probleme a personalității lui. Mi-am petrecut restul serii literare cu gândul aiurea, Întrebându-mă visătoare dacă Îl voi vedea pe Philip mai târziu, la petrecere, și ce s-ar putea Întâmpla. M-am retras devreme de la Întâlnire și m-am schimbat Înainte să plec la Duvet. Unde, firește, prima persoană pe care am văzut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
avea o poză imensă- un prim-plan, de fapt - cu Philip sărutându-mă cu o seară Înainte. Lui i se vedea doar ceafa, dar aparatul de fotografiat reușise cumva să-mi surprindă În prim-plan fața cu o expresie rătăcită, visătoare, care se datora faptului că ochii Îmi erau doar parțial deschiși, În timp ce-l priveau cu adorație. Sau cu o mutră de bețivă, depinde cum interpretai expresia mea, cu ochii pe jumătate Închiși. Trebuia, probabil, să mă aștept la asta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
oraș. 21 Săptămâna de după Ziua Recunoștinței a fost crâncenă. Îngrijorarea părinților mei mă apăsa. Philip suna non-stop. Și, deși Îmi spuneam că n-am motive să-mi fac probleme, Încă nu aveam vești de la Sammy. Îmi petrecusem câteva zile retrăind visătoare Sărutul, rememorând felul În care Sammy mă trăsese din mașină și Întrebându-mă când o să ia În sfârșit legătura cu mine, dar chestia asta Începuse să-și piardă farmecul. Și, de parcă situația nu era suficient de neagră, Abby nu Încetase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
le-o hărăzise, conferindu-i emblema unui genius loci, și, mai presus de toate, funcționa un fel de resort al bunului simț politic, care rămâne ceea ce este: indefectibil dacă e hrănit cu și din realități autentice, comensurabile. N-au lipsit „visătorii”, „grăbiții” și câțiva frenetici numai că, în cele din urmă, grija supravegheată a inițiativei, simțul măsurii au avut câștig de cauză, un simț și un crez ce-și trăgeau seva din lecțiile și îndemnurile suprasaturate de suferințe și experiențe tragice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dansul, teatrul, balurile și plăsmuirile fanteziei. Ah, ah, ah, ah! Iat-o pe Catherine cea de afară, cea pe care o știe toată lumea, fata cea nostimă cu ochi strălucitori și fire agreabilă. Dar cum rămâne cu cealaltă? Cu Catherine cea visătoare, tristă, cea pe care vederea lumii, a bietei și bătrânei noastre lumi o umple de durere!" Mulțumită flirtului, Catherine ajunge totuși să uite de această făptură îndurerată, chinuită, sfâșiată care sălășluiește în ea. Preferința sa pentru plăcerea îmbătătoare a balului
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Parisiennes (Pariziencele) de Jacques Poitrenaud, Michel Boisrond, Claude Barma și Marc Allégret. Una dintre eroinele acestui film făcut din sketch-uri, Sophie, de 18 ani, interpretată de blonda și diafana Catherine Deneuve, n-a flirtat niciodată. E prea romantică și prea visătoare pentru așa ceva. Însă colegele ei de clasă nu privesc la fel lucrurile, mai ales o anume Théodora, care o numește "mironosiță" și "prefăcută". Bruneta aceasta cu forme voluptuoase, vedeta clasei, n-o slăbește o clipă cu împunsăturile. "Dacă vrei, te
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ostenite înainte de vreme. Cei foarte mici se pierd în satenuri imaculate, legați cu funde ce-i fac să arate ca niște minuscule pachete albe, gata să fie expediate în Paradis. Ținuți în brațe de părinți, cu chipurile întoarse și priviri visătoare, ei sublimează proiecția romantică a morții frumoase, ridicată și aici la rang de artă. Îmbălsămați în fotografie - reluând metafora lui Barthes din Camera luminoasă - s-au instalat permanent între lumi, ca prezențe ce-și semnalează, de fapt, absența. Cultura victoriană
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
power 49, ca și Ray Bradbury, care-și ocupă, în sfârșit, adevăratul său loc în calitate de "poet al SF", sau Theodore Sturgeon, care prelungește, în culegerile sale de nuvele, întreaga sensibilitate ce răzbătea în romane anterioare, precum The Dreaming Jewels ⁄ Nestemate visătoare (1950)50 sau More than Human ⁄ Mai mult decât oameni (1953)51. Perspectiva lor asupra "americanizării" lumii această viziune care presupune ca subînțeles faptul că normele civilizației ar fi specifice Statelor Unite devine tot mai critică. Galaxy contribuie la această conștientizare
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
fi tratate ca niște aberații de reprezentații Ekumenului, sunt prezentate drept elemente ale bogăției derivând din formele pe care le-a îmbrăcat omenirea în lupta de cucerire a lumilor. E. Vonarburg explorează rolul cu precădere social al visului și al visătorilor în diversele culturi pe care le înfățișează. Acest lucru se întâmplă atât în nuvelele, cât și în romanele sale: în saga Tyranaël (Vonarburg, 1996-1997) sau în Les Voyageurs malgré eux / Călători fără voie (Vonarburg, 1994). Aceste funcții originale ale visului
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
primitive trebuie întotdeauna să facă loc raselor civilizate, sau să se lase asimilate de acestea". Și totuși, aceste "ființe", cei din neamul Athsens, sunt un popor viu, în simbioză cu pădurea, cu care au în comun un univers oniric. Indigenii visători sunt însă capabili să se și revolte. Sfârșesc prin a-și recuceri libertatea și prin a-i alunga pe coloniști de pe planeta lor. Le Guin dezvăluie aici, la modul critic, o situație extremă provocată de economia liber-schimbistă în cadrul unei globalizări
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]