1,953 matches
-
românească.<ref id=”1”>A se vedea Virgil Nemoianu, O teorie a secundarului: literatură, progres și reacțiune, în românește de Livia Szász Câmpeanu, Editura Univers, București, 1997, pp. 11-71. </ref> Există, negreșit, un temperament moldovenesc, contemplativ, tradiționalist și, deci, statariu, visător și inactual, care, în domeniul creațiunii poetice, sa ridicat la cea mai înaltă expresie artistică, pe când, în domeniul vieții politice și economice, prin rezervă și imobilitate, sa pus întro vădită inferioritate. Acestui temperament i se datorește rolul pasiv și mai
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cu „volintirul“ Chibici, amarul critic Panu cu blândul Lambrior, anecdotistul Caraiani cu teoreticianul Missir“, bunul „papa“ Culianu cu epi gramaticul Cuza, izbucnitorul Phillippide „Hurul“ cu blajinul Miron Pompiliu, super gingașul Volenti cu filologul Burla, popularul Slavici cu rafinatul Naum, înaltul visător Eminescu cu nemilosul observator Caragiale, și alții și alții în penumbră, iar, din când în când, în mijlocul lor, întineritul Vasile Alecsandri, cu farmecul povestirilor lui. Unde sunt aceste timpuri și unde sunt acești oameni? A venit realitatea practică, au venit
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
a permis, aproapeniciodată, plămădireacuvintelormeleinterogative. Dar tragnădejdeacăimportanțatemelordiscutate, starea de înțelegere din timpul convorbirilor, spontaneitateaperceptibilăși la lecturăasigurăacestorpaginiordineinterioară, o anumeunicitate. Nelly Miricioiu În viața de toate zilele volubilă, de o naturalețe, simplitate și sinceritate ce înving inhibițiile, formalismul protocolar. Pe scenă distinsă, aprigă, visătoare, "arsă" de pasiunea iubirii și a urii, trecând cu o admirabilă siguranță de la forța adrenalinei în momentele dramatice, la discreția înfiorată a iubirii. Chip, siluetă născute parcă de sub penelul romanticilor, personaj frate geamăn cu mulți din viața fără scenă, voce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Vis. Vise. Visători Când timpul s-a crucificat, ceasul vechi de pe perete a înțepat liniștea în noua, mici sunete șterse. Le aud că bătăi de ciclop, apăsate în ușă visului ce m-a cuprins într-o îmbrățișare puternică, dulce, nu de mult. Deschid
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
incert al timpului său mi se pare... Scrisoarea, sentimentele, înfățișare... ceva îmi scăpa. Asta e! Am devenit ceva ce unii ar numi adolescent, dar cuvântul, prea dur, nu ar putea să mă definească în totalitate. Eu însă i-aș spune „visătoare”. Da! Am devenit o „visătoare”. M-aș putea obșnui cu asta. Alte noi sentimente sunt pe cale sa ma inunde sau, poate, au făcut-o deja. Noi lacrimi, un alt zbor pierdut. Un zbor de pasăre măruntă, terminat cu prăbușirea tragică
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
se pare... Scrisoarea, sentimentele, înfățișare... ceva îmi scăpa. Asta e! Am devenit ceva ce unii ar numi adolescent, dar cuvântul, prea dur, nu ar putea să mă definească în totalitate. Eu însă i-aș spune „visătoare”. Da! Am devenit o „visătoare”. M-aș putea obșnui cu asta. Alte noi sentimente sunt pe cale sa ma inunde sau, poate, au făcut-o deja. Noi lacrimi, un alt zbor pierdut. Un zbor de pasăre măruntă, terminat cu prăbușirea tragică a aripilor, care până acum
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
stat prin puterea gândului alături de mine și regret că ai privit prima mea ieșire adolescentina, primul moment de panică al sentimentelor, în care rațiunea n-a mai vrut să dea răspunsuri pentru ceea ce se întâmplă. Sunt nouă în postura de „visătoare”. Sunt prea naivă... Am crezut că tu mă vei înțelege și vei putea, dacă vei vrea, să-mi explici ce pățesc, să mă ajuți să deslușim împreună toate aceste taine ce m-au prins în capcana lor. Dar am înțeles
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
respir din ce in ce mai greu. Ce mi-ai făcut?! Oprește-te! Îmi faci rău... Acum plâng. Ce mi se întâmplă?! Mi-am revenit. Haide, pleacî... ce mai aștepți? Asta e tot ce am vrut să-ți spun. Îți mulțumesc. Cu drag, O visătoare. „Aleea cireșilor”, 10 ianuarie 2011 A mea dragă ploaie, Vino și-mi udă clipă! Alungă-mi secetă ce rău sade pe-ale mele buze de muguri. Potoleste-mi setea ce-mi încleștează rădăcinile una cate una, cantr-un mănunchi de fire
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
lor de vârstă. 7. Pot fi conformiști sau nonconformiști, după cum o cer situații le. 8. Au un foarte dezvoltat simț moral și etic. 9. Pot integra în ei înșiși impulsuri opuse, cum sunt comporta mentele destructive și constructive. 10. Sunt visători. 11. Își ascund uneori aptitudinile lor deosebite pentru a nu ieși în frunte. 12. Au o bine dezvoltată imagine de sine și idei realiste despre ca pacitățile și potențialele lor. II. Identificarea elevilor supradotați (conceptualizare) Identificarea potențialelor aptitudinale înalte reprezintă
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
încălzească numaidecît. Se supuse și rămase cu capul plecat timp îndelung, ascultînd trosnetul focului, pocnetul conurilor de pin, cu umerii străbătuți de un frison pe care și-l stăpînea doar cu mare greutate. - Foarte ghinionist, reluă el pe un ton visător. După cum bine îți dai seama, am pierdut trăsura de la unsprezece. La hotelul la care am tras după ce am coborît din tren- - Care hotel? - Universul. Un comisvoiajor, un domn foarte amabil, mi-a oferit loc în mașina lui, un automobil special
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
Vinea - ,problema se reduce la o chestiune de vitalitate: Poți fi orice și totdeodată și scriitor, dacă după o zi de muncă silnică mai păstrezi energia să reîncepi în celălalt sens". Cazul Ion Vinea ar merita să fie studiat de visătorii noștri deprinși a se tângui, pierduți în iluziile propriei genialități lirice și în fumurile cafenelelor. Exigența vitalității trebuie combinată cu capacitatea talentului de a schimba uneltele sau măștile în cursul aceleiași zile. Deși, concede Ion Vinea pentru a-i consola
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
8-10 ani dau dovadă de un asemenea cinism și denaturare, este înspăimîntător. Asta îți arată cam pînă la ce punct a decăzut țara. În general, nu sînt împotriva a ceea ce se numește „cinism sănătos”, care este în mod sigur preferabil visătoarei naivități americane. Și mai puțin periculos. Ce este cinismul? O neîncredere în intențiile bune, în sfîrșituri fericite, în miracol. Este înclinația de a vedea latura negativă a fiecărui eveniment. Într-un fel este un mecanism de apărare. Și ești mai
Convorbire cu Vladimir Bukovski by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13624_a_14949]
-
care din gurii apele învolburate ale singurătății/ Balustradele spălate de vânt/ ustură pielii", sau în Decolaj ( ), "și tu m-ai desenat pe forma de fantastic cu tuș/ și eu cu negru de tăciune pe tine." Rămânem mai mult încurcați decât visători citind Rugăciunea de iertare a lui Petru: "Doamne, ruga mea pentru tine e/ să-i spui lui Iisus/ că l-am bătut și că știu/ că l-au bătut cu pumnii și în piroane de fier/ știu/ Doamne, să-i
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13699_a_15024]
-
său, la "o împletire somnambulică a unor rudimente de acțiune abia indicate cu o magie ireală de imagini și cuvinte": "Ala-bala, prin aluni,/ Unde ești, copile-luni?/ Și tu, copilandre-marți,/ Cu mari ochii tăi mirați?// Și tu/ Miercure, ah, floare / Adolescență visătoare?/ Și tu, joie mohorîtă / Tinerețea mea pierdută?/ Nu pleca, vinere, încă/ Nu Stea màtură, adîncă// C-o să vină sîmbăta/ Cu rece suflarea sa// Și-o să-mi lase geana stinsă/ Și-n duminici gura ninsă" ( Steaua de vineri). Precum la poetul
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
dintre cele mai pasionante capitole sînt cele despre formidabila aventură a întemeierii (cap. II-IV), a strîngerii zecilor de mii de florini necesari ridicării construcției și a participării directe a brașovenilor la proiect, implicare de o concretețe care azi ne lasă visători: "N. Măciucă are sarcina de a se îngriji de cărămidă, Vasile Lacea, de var, Gheorghe Burbea și Vasile Stinghe, de nisip, Rudolf Orghidan și I. Sasu, de piatră, I. Jippa, de stejari. Ioan Popazu, șunchiul lui Titu Maiorescu și unul
Litteris et virtuti by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/16609_a_17934]
-
crepuscul, reverii", conține o "proprietate" prozastică: asocierea rapidă, dramatică a imaginilor. Dramatic, se precizează, "în sensul succesiunii ori simultaneității surpriză-satisfacție". De unde rezultă, socotește Radu Petrescu, "o foarte reală înzestrare epică, scriitorului nelipsindu-i decît capacitatea creației de eroi". În schimb, ochiul visător al poetului compune scene de interior cu valențe plastice demne de pensula unui Theodor Pallady: "Aceluiași Pallady, inepuizabil curios de figurile întîlnite în restaurantele unde prînzea și care a lăsat o imensă suită de portrete caustice astfel surprinse în creion
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
rău”, de „frumos” și „urît”, de-o discreție misterioasă, tensionată, răspîntie, de bună seamă, a unor „taine și mai mari”, inomabile. Într-un spațiu în care, rod cu precădere al ambivalenței, al interstițiilor, al medierilor, înflorește din plin mirabila energie visătoare a poeziei... Mircea Ivănescu: versuri poeme poesii altele aceleași vechi nouă, antologie și prefață de Matei Călinescu, Ed. Polirom, 2003, 440 pag.
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
ales au avut de înfruntat nevolnicia vremilor, a regimurilor și a semenilor, oamenii aceștia au un mesaj deosebit de transmis. Pe deasupra tuturor acestor strângeri și constrângeri și șerpuiri printre și pe sub stânci - adica bolovăni - prietenul și fratele Ionatan, mereu încrezător și visător, s-a născut și a trăit cu măiestria cuvântului clar rostit și rostuit, purtător de valente, de taine și învățăminte. Așa l-a primit, așa ni l-a dăruit. Acum, la trecerea lui în lumea drepților, fie-mi îngăduit ‘iubiți
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
ales au avut de înfruntat nevolnicia vremilor, a regimurilor și a semenilor, oamenii aceștia au un mesaj deosebit de transmis. Pe deasupra tuturor acestor strângeri și constrângeri și șerpuiri printre și pe sub stânci - adica bolovăni - prietenul și fratele Ionatan, mereu încrezător și visător, s-a născut și a trăit cu măiestria cuvântului clar rostit și rostuit, purtător de valente, de taine și învățăminte. Așa l-a primit, așa ni l-a daruit.Acum, la trecerea lui în lumea drepților, fie-mi îngăduit ‘iubiți
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
nănașă. Vântul cu-a lui scripcă, șugubăț și hoinar, se-nvrednicește să ne fie lăutar. Vin nuntași cu droaia în falnicii copaci, pe veci să ne fie prieteni buni sau frați. Vântul duce veste de nunta Codrului. Iar eu, o visătoare, că-s mireasa lui. Departe de lume ne vom face casă că, de ea, iubirea e neînțeleasă. Pe inocență să ne clădim iubire că, natura e veșnică fericire. În brațele Toamnei să adormim cuminți. Vise eterne să ne tălmăcească șfinți
MIREASA CODRULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349716_a_351045]
-
ales au avut de înfruntat nevolnicia vremilor, a regimurilor și a semenilor, oamenii aceștia au un mesaj deosebit de transmis. Pe deasupra tuturor acestor strângeri și constrângeri și șerpuiri printre și pe sub stânci - adica bolovăni - prietenul și fratele Ionatan, mereu încrezător și visător, s-a născut și a trăit cu măiestria cuvântului clar rostit și rostuit, purtător de valente, de taine și învățăminte. Așa l-a primit, așa ni l-a dăruit. Acum, la trecerea lui în lumea drepților, fie-mi îngăduit ‘iubiți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
ales au avut de înfruntat nevolnicia vremilor, a regimurilor și a semenilor, oamenii aceștia au un mesaj deosebit de transmis. Pe deasupra tuturor acestor strângeri și constrângeri și șerpuiri printre și pe sub stânci - adica bolovăni - prietenul și fratele Ionatan, mereu încrezător și visător, s-a născut și a trăit cu măiestria cuvântului clar rostit și rostuit, purtător de valente, de taine și învățăminte. Așa l-a primit, așa ni l-a daruit.Acum, la trecerea lui în lumea drepților, fie-mi îngăduit ‘iubiți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
pentru Statul federal monarhist Belgia. Și toți cei de până acum au eșuat ; au fost șase. Pilonul de rezistență și muntele de rea voință rămâne neclintit, nu ceda nimic. El se numește Barth de Wawer și ... XI. POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII, de Zaharia Bonte, publicat în Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011. ZIDUL PLÂNGERII Zidul Plângerii visez: La Mur de Lamentation, Excursia în Israel cu vreun experiment la chibuț, Dă-i mult până departe și rău, poate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
reșou proletar, alimentat de o butelie proprie de gaz. Cu toata bunăvoință omenosului șofer, căldura rămînea destul de aproape de sursa. Pasagerii ce depășeau zona favorizată s-au putut cufunda într-o amorțeala bizară, potrivită însă cu lumea lui Bulgakov, un răzvrătit visător, un scriitor disident ce a crezut fără ezitare în libertatea cuvîntului, dar și într-o promisă întîlnire cu stalin, pe care o va aștepta pînă la sfîrșitul vieții. Frigul și culorile aproape abisale ale amurgului, la duș, precum și beznă întoarcerii
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
o scenă de voyeurisme. Poetul își privește prin fereastră iubita care se pregătește de culcare. Fără ca aceasta să știe că el se află în cerdacul casei. Obosită, după efortul despletirii părului, femeia își desface pieptarul, pe care, cu un gest visător, îl aruncă de pe umerii albi. Aici a intervenit Perpessicius: schimbînd ordinea versurilor, el lasă să se înțeleagă că femeia își aruncă nu pieptarul de pe umeri, ci părul pe umeri, mascînd oarecum goliciunea sînului. În plus, ca să aibă sens versul al
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]