34,796 matches
-
de cine mudo - Scene de film mut), "mesaj" (apel la neuitare a trecutului istoric și individual), substanță a tramei romanești (trecutul colectiv - Războiul Civil, emigrarea, dictatura - sau personal - perioada copilăriei), obiect al reflecției și explorării poetice, dar și componentă a viziunii auctoriale prin intermediul unui eu lirico-narativo-reflexiv care privește lumea pornind de la asumarea memoriei. Din perspectiva amintirilor trecutului, timp al plenitudinii, este privit prezentul - palid, sărăcit sau dezastruos - și viitorul - catastrofal, primejdios ori neliniștitor. Scriitorul nu practică doar un exercițiu ocazional al
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
prezentului; constituie nu numai obiectul privirii, al meditației ci și filtrul prin care trece această privire. Menținînd vie amintirea unui trecut anihilat de scurgerea anilor, memoria contracarează efectul distrugător al timpului cosmic, recuperează din uitare o realitate dispărută care modulează viziunea asupra existenței și a propriei ființe. În cărțile lui Julio Llamazares, memoria și dinamica ei complexă punctată de amintire, uitare, respingerea amintirii, se relaționează cu alte două teme majore: timpul și identitatea umană. În special în poezie și în romane
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
avut curiozitatea de a afla ce putea fi în mintea unui posibil ultim locuitor al vreunuia din multele sate părăsite. Romanul este un asemenea experiment: intrînd în pielea personajului pentru a da "glas" conștiinței sale, scriitorul transmite "de dinăuntru" o viziune realistă și onirică în același timp despre uitare, singurătate, tristețe, dezolare, degradare și dispariție, dar și despre o tenace, înverșunată, orgolioasă rezistență a individului anacronic și eroic care merge hotărît contra curentului, cuprins de o nebunie de Don Quijote, pentru a
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
lui 1868 și al primăverii lui 1869. Se cuvine să reluăm neezitanta opinie a lui Paul Cornea: "Ele ilustrează o renovare a artei lui Alecsandri, care nu atinge doar domeniul verbului sau al prozodiei, ci îmbrățișează tema, organizarea poematică și viziunea, prin urmare însăși structura liricii sale. (...) Din zbuciumul atâtor ani de căutare și interogații se naște o operă durabilă, unitară, de un modelaj exemplar. Era o izbândă a poeziei românești, dar și o victorie pe care Alecsandri o obținea asupra
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
de toamnă acumulează amenințări hibernale; animalele domestice reacționează la apropierea iernii de parcă ar presimți un seism: Ziua scade; iarna vine, vine pe crivăț călare!/ Vântul șuieră prin hornuri răspândind înfiorare./ Boii rag, caii rănchează, câinii latră la un loc". Acestei viziuni îi pune capăt versul: "Omul, trist, cade pe gânduri și s-apropie de foc". Nu văd un dramatism excesiv în acest enunț: prin "trist" se poate înțelege și "grav" - omul de la țară, în contact cu peisajul în modificare rapidă și
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
vis de tinerețe printre anii trecători. în Gerul, întâlnim un exemplu (ce l-ar fi fericit pe Edgar Papu) de erotism între elementele naturii (criticul a celebrat, acum 35 de ani, uniunea "între Poetul bărbat, Eminescu, și Natura femeie" ). în viziunea antropomorfică a lui Vasile Alecsandri, bărbatul și femeia sunt amândoi de ordin stihial: Gerul aspru și sălbatic strânge-n brațe cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorțire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ALEXANDRA MIHALACHE - ANATOL COVALI - MUZICA VERSULUI DIVIN Autor: Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului Sonetele lui Anatol Covali sunt expresia unei viziuni profund rafinate. Cernute prin sita vremii și șlefuite în acorduri de lumini, sonetele sunt pentru poet hotarul către divinitate, către esența nemărginirii și a dezrobirii. Se regăsește pe sine doar acolo unde poate îmbrățișa absolutul și unde libertatea sa interioară
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
multe locuri, iar părerile teologilor români cu privire la readaptarea dispozițiilor care reglementează postul au fost pre¬zentate pe larg, vom înfățișa postul din punctul de vedere al Sfântului Casian Romanul și al Sfântului Vasile cel Mare, primul înfățișând postul într-o viziune cu totul nouă și cu totul străină multor creștini în zilele noastre, iar cel de-al doilea fiind unul din cei mai mari Sfinți Părinți care a putut să-i dea Răsăritul. Majoritatea creștinilor în zilele noastre știu tradiționala definiție
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Apus mai ales în epoca creștinismului primar, neștiind că Sfinții Părinți au dezvoltat pe această temă care la prima vedere pare simplă o adevărată Învățătura de Credință pe care Biserica Ortodoxă a păstrat-o neschimbată până în zilele noastre. Postul în viziunea ortodoxă este un mijloc de elevație sufletească, de dominare a sufletu¬lui asupra patimilor trupești. Postul îl debarasează și-l ușurează pe creș¬tin de toate ispitele, de balastul și povara uneltirilor celui viclean care aduc “întunecare gândurilor și tulburare
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
-n adevăr și-așa vei reuși! Mentalități nu știi cum să le schimbi, dar pe tine poți, Vei fi liber acționând doar-n spiritul dreptății Și peste douăzeci de ani, pruncului tău nu o să-i fie Rușine cu tine! Ai Viziunea, mă bizui pe înțelepciunea ta, tinere!... Referință Bibliografică: Strigăt de luptă / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2239, Anul VII, 16 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
STRIGĂT DE LUPTĂ de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382809_a_384138]
-
capacitate de analiză cu totul remarcabilă, pe care n-a mai avut prilejul a și-o manifesta. Astfel este arondat caracterul critic (subînțelegîndu-se responsabil, temeinic, prin înlăturarea pornirii capricioase, fortuite) pe care-l înfățișează cartea. Miza ei o alcătuiește o viziune critică ilustrată: "În plan creator orice antologie este o operă de ficțiune. Ea decupează dintr-un conglomerat (poezia unei perioade) fragmente disparate pe care le amalgamează după principii ce țin de o retorică personală și de o viziune dedusă din
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
alcătuiește o viziune critică ilustrată: "În plan creator orice antologie este o operă de ficțiune. Ea decupează dintr-un conglomerat (poezia unei perioade) fragmente disparate pe care le amalgamează după principii ce țin de o retorică personală și de o viziune dedusă din materialul parcurs". Aidoma oricărei scrieri critice, antologia în cauză include jocul selectiv, pariul preferințelor. Ea se întemeiază pe vocația de-a priza poezia dintr-un anume unghi, ca și pe o concepție estetică ce examinează, triază și-și
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
a repeta antologatorul, "lirismul e, nu de puține ori, ceva ce nu ți-ai propus, o întîmplare norocoasă". Un fruct al spontaneității, "de care uneori nici măcar autorul n-are cunoștință", materializat într-un șir de "insule de simțire-gîndire oarecum excentrice viziunii poetice predominante". Intuiția de poet a lui C. Abăluță merge fără greș (Cioran: "Orice poet adevărat este în mod necesar un critic de prim ordin") împotriva materialității pompoase (și oneroase) a unor compoziții greoaie la lectură, exhibînd pretenții filosofante ori
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
o propunere întîmplătoare, plină de misterul clipei, de veșnicia la purtător. Lipsa tot mai acută de timp a oamenilor se va traduce prin nevoia de timp condensat, iar literatura nu cred că are cum a se eschiva acestei realități". Dincolo de viziunile ce plasticizează abstracțiuni, de "marile poeme filosofice cu imageria lor redundantă", poeții noștri contemporani înfățișează nu o dată surprizele unor parcele "contradictorii", precum "neaoșistul" Ion Gheorghe, care face pași interesanți către dadaism și suprarealism, în volumul Zoosophia. Însă, nu o dată, prezintă
O antologie recuperatoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16031_a_17356]
-
subiectul unui roman scris de autor cîteva decenii mai tîrziu și de curînd retipărit de Centrul de Studii Românești de la Iași. Titlul cărții este Assignment: Bucharest. An American Diplomat's View of the Communist Takeover of Romania (rom. Misiunea: București. Viziunea unui diplomat american despre instaurarea comunismului în România), dar conținutul e mai curînd o poveste decît o analiză, ceea ce reprezintă atît un avantaj, cît și un dezavantaj. E o poveste pentru că prezintă numeroase personaje, o intrigă relativ complicată - cu triunghiuri
Un diplomat american la București by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16039_a_17364]
-
securiștii, matca era cine era, "cercetașele" erau navetiștii, albinele harnice, dar pasive constituiau un anume popor etc.). Nu ironizez comparația foarte bine susținută și plină de nuanțe, ci contest relevanța ei. În același tabel este vizibilă mai vechea polemică între viziunea estetică și viziunea etică asupra culturii, cea din urmă fiind propusă coerent de Sorin Alexandrescu în Privind înapoi, modernitatea. "Esteții" sînt echivalați cu feudalul "cler mănăstiresc", aflați deci sub oblăduirea unui sistem instituțional bine pus la punct. Fundamentalismul estetic este
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
cine era, "cercetașele" erau navetiștii, albinele harnice, dar pasive constituiau un anume popor etc.). Nu ironizez comparația foarte bine susținută și plină de nuanțe, ci contest relevanța ei. În același tabel este vizibilă mai vechea polemică între viziunea estetică și viziunea etică asupra culturii, cea din urmă fiind propusă coerent de Sorin Alexandrescu în Privind înapoi, modernitatea. "Esteții" sînt echivalați cu feudalul "cler mănăstiresc", aflați deci sub oblăduirea unui sistem instituțional bine pus la punct. Fundamentalismul estetic este pus la zid
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
precum GDS ar trebui să preia tradiția junimistă. Maiorești avem (Manolescu, Pleșu, Liiceanu - exemple date de S.A.), nu avem însă nici un... Petre Carp, un om politic adevărat. Astfel de ipoteze sînt incitante, promovează speculația neîngrădită. Trebuie remarcat însă că o viziune de acest gen asupra istoriei României propune o reluare a modelelor, o continuare din punctul de ruptură, o ruptură de cincizeci de ani. Nu cumva o identitate cu epoca "normală", cea dinainte de 1940, este imposibil de realizat? În anii '60
Identitate și ruptură by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16048_a_17373]
-
antecesori. Dar alți specialiști, ca, de pildă, Ovidiu Papadima, au socotit că lipsa de metodă a lui Pamfile e, dimpotrivă, un merit. "Tudor Pamfile, considera Papadima, n-a supus din fericire tot acest ansamblu de creație patului procustian al unei viziuni unitare și personale, care l-ar fi obligat să selecteze numai ceea ce se conforma ei. El a făcut o admirabilă operă de folclorist culegător și sistematizator, lăsînd viitorimii sarcina de a interpreta întreaga viață atît de diversă a mitologiei noastre
Despre mitologie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16051_a_17376]
-
capul locului trebuie să observ natura politizată a oricărei discuții despre rolul intelectualului: a decide în ce măsură un profesor universitar poate sau trebuie să se implice în treburile Cetății nu reprezintă o dilemă metafizică, cît o opțiune decurgînd dintr-o anumită viziune politică. Iar în Statele Unite o bună parte dintre cei preocupați de misiunea intelectualului în societatea civilă sînt, altfel decît ne-am aștepta prin analogie cu modelul nostru, de orientare stînga. Nu e acum momentul să detaliez conceptul de leftism așa cum
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
americană, M-am căsătorit cu un comunist și Pata umană), parțial tradusă în Franța, și un nou roman (Animalul pe moarte), neștiut francezilor deocamdată, în care subiectivismul cam solipsist și, în orice caz, îmbibat de patologia sexului face loc unei viziuni mai obiective și mai puțin sumbre. În același număr din suplimentul cotidianului amintit, Florence Noiville comentează cîteva manifestări și declarații referitoare la poveștile care făceau deliciul copilăriei noastre. Cele mai multe - Perrault, Grimm, Andersen - nu mai au decît un succes de stimă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16107_a_17432]
-
imediate ale comunității. Dar ce se întâmplă în practică, e cu totul uluitor. Dacă nu ai norocul unui primar luminat (dau, acum, exemplul Timișoarei, unde dl. Ciuhandu se dovedește, pe zi ce trece, omul potrivit la locul potrivit), cu o viziune clară nu doar asupra chioșcurilor construite abuziv, ci și asupra felului în care va arăta, urbanistic și social, localitatea pe care o păstorește, lucrurile pot degenera în tragedie. Nu voi insista nici asupra lui Gheorghe Funar, care a reușit performanța
Pamflet cu primari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16110_a_17435]
-
atât de dramatice uneori, atât de nesigure prin care trecem, într-o lume care este mereu în transformare, cu multele ei întrebări nerezolvate? Într-un cuvânt, ce înțelegeți prin a fi înțelept astăzi, a fi drept, a fi clar în viziunea asupra lumii? Modelul îl găsim în Biblie; el este oferit prin prooroc. Profetul este curajos, nu se sfiește să spună sus și tare ceea ce crede că trebuie spus. Dojana lui este plină de iubire, de iubire pentru toți. Nu izolează
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
mizerie a condiției umane. Dar mă întreb, tot în spiritul lui Pascal, dacă o cunoaștere lucidă a mizeriei omenești, așa cum apare ea din teatrul lui Beckett, nu este un semn al grandorii omului? De altfel există exegeți care au legat viziunea tragică a lui Beckett de cea a unor texte străvechi care vă sună deosebit de dragi, de pildă cartea lui Iov". Să menționăm că obiecțiile autorului Meditațiilor critice nu-i lasă deoparte nici pe emulii săi, membrii Cercului literar de la Sibiu
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
aceeași schemă de principiu, Portretul profesorului Jean Paul Laurens (1924) și Amatorul de gravuri (Muzeul Național de Artă), iar în registrul spontan și alert, Portretul arhitectei H. Delavrancea-Gibory și Portretul lui Stuart Steven Brody. Acestea sunt, de fapt, și extremele viziunii sale portretistice, iar între ele se așază o plajă imensă de variațiuni. În al doilea rînd, Eustațiu Stoenescu este unul dintre puținii artiști români cu o reală circulație dincolo de granițele naționale. Înzestrarea de portretist și cunoașterea exactă a artei europene
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (IV) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16134_a_17459]