37,159 matches
-
înmormântare. b. Înainte de oficierea slujbei de înhumare (înmormântare) a unui creștin, preotul slujitor să se informeze de la familia defunctului, la care cimitir va fi înmormântat cel decedat. c. Celor ce totuși au fost incinerați sau se vor incinera din proprie voință, să li se refuze orice serviciu religios, atât la înmormântare, cât și la pomenirile pentru morți.’ 2. În situația în care incinerarea s-a făcut fără voia sau împotriva dorinței celui decedat, din motive obiective (financiare sau legale, legi specifice
De ce BOR nu va oficia slujba religioasă pentru Sergiu Nicolaescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80444_a_81769]
-
exegetice. Dimpotrivă, judecată după pletora de reacții pe care gazetăria și cursurile sale litografiate le-au stîrnit în anii trecuți, soarta postumă a acestui conferențiar atipic e plină de vîltori polemice. Și, la fel ca în timpul vieții, Nae trăiește prin voința de proscriere căreia trebuie să-i facă față. Și nu e vorba doar de voci singulare contestîndu-i valoarea, ci de un întreg curent de opinie care îi este potrivnic. E ca și cum un cîmp al psihologiei colective îl alungă mereu în
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
ridicolă lui Nae. Nu pui o gloată de grobieni să voteze cînd ei nu au discernămînt nici în privința vieții lor. Cum să lași albinele să dea sfaturi reginei din stup? A accepta ideea plebiscitului înseamnă a accepta că există o voință colectivă rezultată din însumarea voințelor individuale. Complet greșit: voința unui organim național nu se formează de jos în sus, prin reprezentare democratică, ci prin impunerea de sus în jos, a unei autorități personale: principiul monarhic. Tocmai de aceea parlamentul e
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
o gloată de grobieni să voteze cînd ei nu au discernămînt nici în privința vieții lor. Cum să lași albinele să dea sfaturi reginei din stup? A accepta ideea plebiscitului înseamnă a accepta că există o voință colectivă rezultată din însumarea voințelor individuale. Complet greșit: voința unui organim național nu se formează de jos în sus, prin reprezentare democratică, ci prin impunerea de sus în jos, a unei autorități personale: principiul monarhic. Tocmai de aceea parlamentul e o oficină de palavragii, cum
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
să voteze cînd ei nu au discernămînt nici în privința vieții lor. Cum să lași albinele să dea sfaturi reginei din stup? A accepta ideea plebiscitului înseamnă a accepta că există o voință colectivă rezultată din însumarea voințelor individuale. Complet greșit: voința unui organim național nu se formează de jos în sus, prin reprezentare democratică, ci prin impunerea de sus în jos, a unei autorități personale: principiul monarhic. Tocmai de aceea parlamentul e o oficină de palavragii, cum și democrația este un
Contravenientul ideologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7701_a_9026]
-
in extenso: "ascuns sub un șal, corpul/ tău astral, cu/ o coadă încolăcită în jurul capului, corp invizibil pentru/ orice alți ochi în afară de ai/ mei, oprit să/ mă învăluie, fierbinte, plăcut, senzual,/ lucitor, în pulberea/ iernii, gata să-mi înăbușe orice voință... De unde ai/ reapărut? "Din care strat spiritual/ sedimentat"?/ (...) Îți amintești, era cald, o vară/ întârziată: pe când acum... Mai pun un lemn în soba de teracotă,/ lemn de prun. Lemn de prun,/ lemn de prun... Cânt. Nu mai există cale de
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
general, nu poate și nu trebuie să intre în amănunte, în intimitatea textului - mai ales a celui poetic. Altfel - se ajunge, cum s-a și ajuns, la poezia ternă, plată, la scrierea netedă, trasă la rindea, a poeziei clasice, împotriva voinței autorilor, împotriva firii limbii în general. În altă ordine de idei, acest tip de analiză filologică lămurește condiția lui Eminescu în vara lui 1883, în preziua scoaterii sale din viața civilă. Se demonstrează că poetul și-a administrat bine opera
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
din acest an, a anunțat, azi, forul internațional de profil (ISU), care caută în continuare o soluție privind gazda competiției. După ce a analizat toate opțiunile de a păstra organizarea Campionatelor Mondiale, JSF a anunțat ISU că, din nefericire și împotriva voinței sale, trebuie să renunțe. Consiliul ISU evaluează diverse opțiuni în baza propunerilor făcute de federațiile membre, ținând cont de toate aspectele problemei și în primul rând de imensa provocare logistică pe care o constituie organizarea unui astfel de eveniment într-
Efectele catastrofelor. Japonia renunţă la organizarea Campionatului Mondial de patinaj artistic () [Corola-journal/Journalistic/77185_a_78510]
-
plus risipitele, deschis de un portret făcut lui Roll de Marcel Iancu și ilustrat cu desene, unele inedite, de Brauner, Maxy, Brâncuși, Perahim, ori Delaunaiy. Jerbe de culori, ce a mai rămas din materia dumicată cu elan decăzut, amestec de voință de Sardanapal și de Midas, legături improbabile, surprinzătoare, dar nu atît de extreme încît să nu placă. Din cînd în cînd, capriciul unui ritm, al unei rime. Transcriu, pentru veselia lui gratuită, în pas săltat, arătînd că știe carte - avangarda
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
prieteni, oameni, cu siguranță, nicidecum graves, graves, graves. Marile ambiții, de care establishment-ul vremii poate că s-o fi temut, sînt, luate cu un anume bemol, pe care poezia lui Roll îl are-n sînge și-n literă, doar voință de prietenie, de grup lăsat să-și trăiască diferența, să-și spună, pe scară mică cu voce tare, ce crede că are de spus. Mai mult decît poezia, însoțită de dedicații la tot pasul - sîntem, de altfel, în epoca volumelor
Materii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7722_a_9047]
-
cuțitul la os. În România, noțiunea de bun public sau bun comun pur și simplu nu există. Egoismul exacerbat, disprețul pentru părerea celuilalt, indiferența față de semen, inexistența unui comportament civic real au făcut ravagii. Observăm frecvent exemple de paralizie a voinței în fața agresiunii unor derbedei în tramvaie, metrouri și autobuze. Toate acestea au o origine comună, născută dintr-un sentiment generalizat în care se amestecă meschinăria, frica, indiferența și-o stranie formă de năuceală. Sincer vorbind, n-am fost din cale-afară
Cum v-ați petrecut sărbătorile de iarnă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7726_a_9051]
-
decît un cumul de defecte care i-ar fi alterat caracterul, i-ar fi subminat șansele constructive ori pur și simplu de rezonabilă umanitate. Vanitatea i s-ar fi manifestat de timpuriu: "Trăsătura cea mai izbitoare a tînărului Maiorescu este voința de-a străluci. Paginile primilor ani de jurnal sunt pur și simplu invadate de rezultatele școlare, e adevărat că excelente, etalate cu nedisimulat orgoliu, comparate cu ale colegilor, explicate, justificate, chiar prevestite. Laudele profesorilor, cît de neînsemnate, sunt notate cu
Un duel cu aerul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7732_a_9057]
-
suferit în lagărele de exterminare, care s-au revoltat pe străzile Varșoviei, grupurile umane unite printr-o experiență comună ce părea că va rămâne o eternitate, - viața le mătură, trece peste ele, uitându-le. Ce rămâne splendid, - și derizoriu, - este voința acestor grupuri de a se fixa în absolut, în realitatea existenței joviale, indiferente...
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7735_a_9060]
-
încercări de a submina idila. De la Coșbuc la Victor Vlad Delamarina, de la Hordou la Caransebeș putem trasa o linie care unește nu doar zone grănicerești, ci și autori încadrabili aceleiași tipologii. Afirmarea liberă a românescului dă individualitate unor opțiuni reale. Voința totalizatoare a lui Rebreanu se naște într-un spațiu în care revelația interiorității, a adîncimii e legată de necesitatea de a-l descoperi pe om ca întreg. Cornel Ungureanu (Din Istoria secretă a literaturii române, ediția a II-a, revăzută
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
le dărâmi și să le reconstruiești. Și nu numai edificiile, ci și locatarii acestora, căci ce altceva este Preludiu dacă nu un cor alcătuit exclusiv din tineri, iar tinerețea, se știe, o fi o stare a spiritului, un efect al voinței, o calitate a imaginației, o intensitate emotivă, o victorie a curajului asupra timidității, a gustului aventurii asupra dorinței de confort etc., dar mai este și, vorba lui Shakespeare, o stofă care nu durează ori, cum spunea Goethe, un nărav de
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8172_a_9497]
-
doar lentilele reușeau, oarecum, să i-o mai atenueze, el vorbea puțin și în fraze scurte, comunicînd esențialul precipitat, ca și cînd ar fi vrut să scape rapid de o corvoadă ce i-a fost impusă printr-un act de voință străin. Vizibil jenat în grupuri mari și excesiv de precaut în prezența celor necunoscuți, el lăsa permanent impresia unui singuratic ultragiat, a unui solitar scos abuziv în piața publică. Dar o dată trecut pragul primului contact și apoi dizolvată crusta aceea fragilă
Singurătatea lui Florin Mitroi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8174_a_9499]
-
gubernatorului de la Cotroceni, datorată capacității mai mari de negociere a acestuia și slăbiciunii impardonabile a premierului, atunci nu ne rămâne decât să tragem ultima concluzie: De ce am avea nevoie de un președinte de țară atât de nevolnic, ca idei și voință, precum premierul Ponta?", scrie Radu Zlati pe bogul personal. Acesta mai spune că prin ruperea Pactului de coabitare, Victor Ponta recunoaște că s-a lăsat indus în eroare de președintele țării. "Prin chiar ruperea Pactului de coabitare, premierul Ponta recunoaște
Pactul de coabitare, amenințare pentru Ponta la prezidențiale by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81837_a_83162]
-
Pactului de coabitare, Victor Ponta recunoaște că s-a lăsat indus în eroare de președintele țării. "Prin chiar ruperea Pactului de coabitare, premierul Ponta recunoaște că s-a lăsat indus în eroare de către Băsescu; că atunci, în 2012, a trădat voința politică a electoratului USL; că Partidul Național Liberal și Crin Antonescu aveau dreptate să respingă și denunțe acest Pact; și că păstrarea până acum a pilonilor regimului Băsescu s-a datorat în primul rând slăbiciunii co-liderului USL, Victor Viorel Ponta
Pactul de coabitare, amenințare pentru Ponta la prezidențiale by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81837_a_83162]
-
țării". încât dacă lucrurile stăteau așa, cum trebuiau să reacționeze scriitorii? Din fericire tot autorul articolului i-a lămurit: Dacă începem o epocă măreață a unui Brâncoveanu al culturii nu trebuie să fim vrednici de ea? Prin urmare o curagioasă voință de creație, aceasta este forța stârnită în sufletul de scriitor este rodul mânei prietenoase întinse spre ocrotire de un Suveran creiat El însuși de înalta istorie". Acum, după șaptezeci de ani de la acele vremuri, îmi amintesc - nu știu de ce? - de
Din activitatea S.S.R. by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8194_a_9519]
-
în corespondența de care am vorbit, și ca romanul unei mari iubiri și în același timp al unei drame existențiale sfâșietoare. Mihai Fărcășanu și Pia Pillat erau legați de o dragoste așa de puternică, încât se căsătoriseră, pare-se, încălcând voința părinților Pillat. Romanul Frunzele nu mai sunt aceleași, publicat în 1946 și semnat cu pseudonimul Mihail Villara, poartă dedicația "Catherinei Diaz", alt pseudonim, în spatele căruia se ascunde numele soției, Pia Fărcășanu. Știm ce eforturi supraomenești făcuse ea spre a-l
Destinul soților Cosmin by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8205_a_9530]
-
rezultate la un palier, pentru el, incomod. Nu e un creator cerebral, reflexiv, ci unul instinctual, primar (fără notă peiorativă), la care cuvintele sunt calde încă. De aceea, orice demonstrație este de prisos: autorul ar fi trebuit să-și suspende voința explicativă și să-și lase, pur și simplu, instinctul verbal să lucreze. Așa cum a procedat în alte ocazii, evitând să intre în contradicție cu propria înzestrare. Să vedem câteva exemple: "Sunt tânăr și am un diamant în cap./ Un diamant
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
amar al paparei cu peremiștii e un semnal indubitabil al alunecării spre extremă a partidului. Lecția acestor luni de zbucium trebuie asumată, de pe acum, de toate părțile. Dacă partidele nu înțeleg, în fine, că depind nemjilocit, în fiecare moment, de voința populară, înseamnă că am pierdut timpul degeaba. Nu poți să vii în fața electoratului o dată la patru ani, pentru a-i cere votul pe baza unor programe ce cuprind totul și nimic, iar apoi să te prevalezi de "conștiința" ta de
Mujici costumați în majorete by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9647_a_10972]
-
retortele și cărțile sînt complicate cîmpuri de experiențe. Ale cuiva tînăr, rezistînd prin pasiune extracurriculară, am spune azi, unei școli cu păcatele ei, ale cărei pisăloage sisteme și reguli nu sînt însă nimic pe lîngă programul de "creștere" pe care voința lui reușește să i-l impună. Jurnalul de "lene" ispășită prin crîncenă ambiție e Romanul adolescentului miop, ediția din '89, de la Minerva, prima completă (după apariția primului volum, în 1987, îm "Biblioteca Manuscriptum") cu documentata prefață a lui Mircea Handoca
Ochelarii altcuiva by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9668_a_10993]
-
și de caracteristici foarte largă. Nimic nu este dinainte hotărât (cu toate că ordinatorul e programat să efectueze anumite operații), tot așa cum nimic nu este întâmplător. Ca în celebra opoziție a stoicilor dintre "ceea ce depinde de noi și ceea ce este independent de voința noastră". în memoria hardurilor sutelor de mii de computere arondate puzderiei de Scholls of Music din marile Universități americane sunt încrustate fel și fel de programe de editare, de scriere ori chiar de compoziție muzicală. Aici, n-au ce face
O. K. by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9689_a_11014]
-
fabrică de fruntașa Maria". Marcel Duță a arătat toate aceste prefaceri, care produc stupefacție, în prima ediție integrală după manuscrise a poeziei călinesciene, Lauda lucrurilor. Poezii 1927-1965, Editura "Grai și Suflet - Cultura Națională", 1992. Concluzia vine de la sine în privința ultimei voințe a autorului. Romanele lui G. Călinescu trebuie reeditate de acum încolo după textul ediției critice din 2004 a lui Nicolae Mecu, realizată cu maximum de profesionalism. În nota asupra ediției și în corpusul de note, comentarii și variante se găsesc
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]