3,708 matches
-
se foi și găsi pe bancheta din spate un pulover vechi - bun pentru spargerea unui geam cu pumnul. Urmară alte câteva clipe lungi, apoi Loftis și Claire ieșiră în grabă, luând-o spre Lincolnul din fața casei. Femeia se așeză la volan, iar Loftis în dreapta ei. Mașina demară, îndreptându-se spre sud - în direcția locuinței lui Minear. Mal se apropie de casă - un bărbat înalt, distins, într-un costum la două rânduri, având în mână un pulover împăturit. Văzu o fereastră lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fețișoara boțită. Plimba rochii de bal de o goliciune fără nici o impudoare pe corpul ei absent și care astfel puteau amăgi clientela, și în vîlvoiul aprins al părului, aureola insolentă a unor egrete imense. Sau dispărea în circumferința rigidă a volanelor crinolinate, pe vreun model de stil, cu fruntea legată strâns în vreo bandeletă lată, care-i făcea un cap bolnav. . . Credeai că nu va putea purta pălărie niciodată și apărea înfășurată în vreo imensă blană de tigru - moda sălbatecă - cu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Domnul Hallipa spune că e uscat tot pe moșie! zise nepotrivit Eliza, care nu era inteligentă. Acel "domnul Hallipa" despre vărul ei era stângaci sau afectat. Altfel, doamna Eliza era foarte frumușică, într-o rochie de foulard citron, plină de volane, elegantă și incomodă pentru funcția de garde-malade, dar a cărei culoare se proiecta bine pe albastrul foarte pal ai zilei de toamnă. Domnul Hallipa, care prinsese de veste, sosea grăbit într-o pijama de casă de postav verde închis. Se
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
nu putea pătrunde în curte fără să se expună riscului de a fi mușcat, dacă Bobiță era slobod. Din această cauză era ținut permanent în legătoare și numai în unele nopți era lăsat liber. De fiecare dată, imediat ce coboram de la volan, îl eliberam din legătoare, răsplătindu-l astfel pentru dragostea pe care mi-o arăta la sosire. În clipa în care se simțea liber, pornea spre grădină ca o săgeată slobozită din arc, unde se zbenguia și își rezolva nevoile sale
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
să se concentreze, ceva care să aducă greva la punctul culminant. Pe stradă este aprins un foc din niște resturi și oamenii se adună în jurul lui. De la fereastra sa, Bobby vede o mașină care dă colțul, chipul unui alb la volan. Mașina se oprește brusc, se vede că omul ezită, apoi se întoarce pe unde a venit. Treptat, tot mai mulți oameni se adună în jurul focului. Bobby vede indivizi cu prăjini, unul cu un cuțit lung. Apoi, un camion cu polițiști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
tatălui meu. Cred că nici n-a observat că lipsește. — Ce vrei să faci? — Ce-ai zice de-o plimbare la Londra? Și așa, înfofoliți cu căciuli și fulare, o pornesc. Mâinile lui Gertler, cu mănuși de lână, alunecă pe volanul unui unui autoturism Wolseley, dinaintea războiului, spațios și impozant. I-a plătit unuia de la Service o guinee să-i țină mașina acolo, iar acum omul îi privește cum pleacă, cu brațele încrucișate și cu un chip greu de descifrat. Farurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
forța cheile în mână și-l pune să conducă. Ceea ce se și întâmplă. Drumul de întoarcere spre Norfolk este rău, mai rău decât cel de la venire. Gertler este atât de beat, încât i se clatină capul înclinându-i-se peste volan. În fiecare clipă, evită câte un accdent - o căruță ce transportă lapte, un taxi care întoarce, abia îl evită. Jonathan este chiar uimit că reușesc să iasă din oraș. — Toți mă urăsc de moarte, zice Gertler, pe undeva prin Essex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
milenar al omenirii. Cum o să ne oprim de a o mai face? Are legătură, fiindcă face parte din același sistem tehnic care a creat și automobilul. Și dacă, așa cum ne arată studiile, acesta din urmă ne face mai agresivi la volan, unde e progresul? Faptul că un individ poate fi învestit brusc, din chiar clipa demarării, cu o putere materială și cu o forță disproporționată față de mijloacele naturale de care dispune fără efort apreciabil, constituie o sursă posibilă de abuz", scrie
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pasiunilor ideale și înjosirilor umane o anumită măreție. Dacă mișcarea hippie are pretenția Ia existență, n-are decât să-și creeze ea valorile ei. De ce trebuie să i le dăm noi pe ale noastre să ni le pocească! AGRESIVITATEA LA VOLAN Am crezut multă vreme că tot ceea ce se spune despre psihologia omului de la volan nu sânt decât simple speculații menite să sperie pe conducătorii auto și să-i facă prudenți ca să se micșoreze numărul accidentelor. Omul de la volan, se spune
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
existență, n-are decât să-și creeze ea valorile ei. De ce trebuie să i le dăm noi pe ale noastre să ni le pocească! AGRESIVITATEA LA VOLAN Am crezut multă vreme că tot ceea ce se spune despre psihologia omului de la volan nu sânt decât simple speculații menite să sperie pe conducătorii auto și să-i facă prudenți ca să se micșoreze numărul accidentelor. Omul de la volan, se spune, își însușește psihologic o parte din puterea motorului său și devine agresiv. Ce idee
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
AGRESIVITATEA LA VOLAN Am crezut multă vreme că tot ceea ce se spune despre psihologia omului de la volan nu sânt decât simple speculații menite să sperie pe conducătorii auto și să-i facă prudenți ca să se micșoreze numărul accidentelor. Omul de la volan, se spune, își însușește psihologic o parte din puterea motorului său și devine agresiv. Ce idee pur literară! Cum să-și însușească o astfel de putere? De ce? îi lipsește cumva o doagă? Ce să facă el cu puterea aceea decât
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
demoni În agonie. Când munca se Înțețea, adică atunci când grânele culese deveneau prea multe față de numărul mic de mașini, lucrau În echipe de câte trei pe un camion și Își Împărțeau timpul ca atunci când erau de gardă: trei ore la volan, trei de veghe și trei de somn. După câteva zile abia mai vorbeau unul cu altul, se roteau tăcuți când la volan, când pe bancheta din dreapta unde dormeau În capul oaselor și unii se cufundau În vise așa de adânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de câte trei pe un camion și Își Împărțeau timpul ca atunci când erau de gardă: trei ore la volan, trei de veghe și trei de somn. După câteva zile abia mai vorbeau unul cu altul, se roteau tăcuți când la volan, când pe bancheta din dreapta unde dormeau În capul oaselor și unii se cufundau În vise așa de adânc, că spuneau cu voce tare În somn povești Întregi. Noaptea era cel mai rău. Deși comandantul detașamentului de muncă le pusese În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
atunci când o să vă faceți unul altuia felul și-o să vă Închipuiți c-o ardeți cu cine știe ce actriță văzută prin pozele din ziare”), soldații tot adormeau, cu capul sprijinit de camaradul care era regulamentar la somn. Șoferul, tot opintindu-se În volan, pedale și-n măciuca schimbătorului de viteze, Începea să se plictisească. Deschidea geamul, ca să nu-l ia somnul, Își cânta cu voce tare, se ciupea până Îi dădeau lacrimile ori, când nu se mai putea Împotrivi cu nici un chip ispitei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
descleieze limba, slobozea Înjurături de-a valma, Întâi așa, către nimeni, apoi țintite către cel care-l pocnise și-i stricase bunătate de vis. Se Întâmplau, destul de rar, și accidente. Drumurile erau drepte, fără ridicături. Când adormea câte unul la volan, hărăbaia ieșea Încet de pe drumul de pământ bătut și o lua pe câmp până se oprea ori nimerea Într-un șleau mai adânc ce-i zgâlțâia pe adormiți. Șoferul făcea ochi, trăgea de volan și se Întorcea pe drum. Cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ridicături. Când adormea câte unul la volan, hărăbaia ieșea Încet de pe drumul de pământ bătut și o lua pe câmp până se oprea ori nimerea Într-un șleau mai adânc ce-i zgâlțâia pe adormiți. Șoferul făcea ochi, trăgea de volan și se Întorcea pe drum. Cele mai periculoase erau canalele de irigații. Pe fundul vechii Bălți, trase cu echerul, era o grămadă de canale săpate adânc, pline cu apă sorbită din Dunăre de o stație uriașă și răspândită, apoi, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vechii Bălți, trase cu echerul, era o grămadă de canale săpate adânc, pline cu apă sorbită din Dunăre de o stație uriașă și răspândită, apoi, pe câmpuri de multe altele, mai mititele. O singură dată un soldat care dormea la volan Își mânase, fără să vrea, camionul În apa verzuie și plină de brădiș a unui canal. Fiecare din cabină Își frânsese ceva oase: coaste, mâini, un picior. Fierătania se Înfipsese cu botul În apă și ținea fundu-n sus, parcă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de motor, coasta dinspre Dunăre a satului. Motorul duduia și scotea fum. La un hop mai adânc, mașina sări din viteză și luă avânt. Cătănuță Își propti amândouă picioarele În pedala lată de frână, dar nu se Întâmplă nimic. Nici volanul nu-l asculta. Trăgea de el cu furie și disperare, Însă mașina nu-și schimba direcția. Viteza creștea. Cătănuță izbi ușa cu umărul și se aruncă afară. Se ridică numaidecât, fără să-i pese că Îi atârna un braț, coastele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Cei mai mulți izbuteau să frâneze, dar au fost și destui care și-au boțit mașinile, dacă pe jos era mâzgă făcută de noroiul de pe roțile tractoarelor, polei ori zăpadă. Câțiva nefericiți nici n-au apucat să cârmească așa cum trebuia, au lăsat volanul drept și s-au repezit fie În duzii de pe marginea șoselei, fie printre ei și apoi În curtea unuia mic și dat dracului de glumeț, tehnician - ori cam așa ceva - la Telefoane. Primarul a nutrit nobila dorință să-i ferească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
i-am acordat primul ajutor, cum să-l bat?” „Bou e tac’-tu că te-a făcut, prostovane! Ia zi, de cine te-ai ferit de-ai rostogolit mașina? Te-oi fi speriat de vreun iepure și ai fugit de volan ca să te pui la fereală?” Oaie, furios, trăgea picioare În obloanele de lemn, Îl Înjura de mă-sa pe Hristu și-l făcea neisprăvit. Ăsta, trântit În paie, se interesa, așa, aproape Îngrijorat: „Oiță, nene, ia verifică tu și vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
hodoroage fusese numită cu admirație, respect și căldură „Tataie”; avea pe portiera din dreapta cinci găuri de gloanțe nemțești pe care nimeni nu Îndrăznise să le astupe, căci arătau vitejia și tăria vajnicei fierătanii. Într-o seară, spre toamnă, soldatul de la volan nu izbutise să stăpânească bestia de fier care o luase singură la vale, târând după ea o cisternă plină cu benzină de avion. Casa lui Foiște e jos de tot, la poalele coastei dinspre Dunăre a satului. Mașina i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pădurea fremăta, Înspăimântată, parcă, de urletele mașinăriei. Câțiva stupi, clătinați de zvâcnetele de animal rănit ale tractorului, se prăbușiră cu zgomot și se sparseră. Zeci de mii de albine Întărâtate izbucniră din cutiile lor. „Luminile!” zbieră Directorul către omul de la volan. „Stinge repede luminile!” Însă acela, asurzit de zgomotul de porc târât spre locul de tăiere pe care-l scotea motorul Încins, nu auzi nimic. Albinele se repeziseră spre faruri și spre cabina luminată. Motorul Încetă să se tânguie, iar tractoristul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
lovite cu piciorul se auzeau de peste tot, iar urletele femeilor întețeau atmosfera tensionată de sub acoperișul de țigle care se zgâlțâia. Femeile alergau în dezordine, dintr-o cameră în alta, străbătând coridoarele și sărind peste balustrade. Trenele și mânecile lor cu volane fâlfâiau prin penumbră ca niște flăcări albe, roșii și violete. Dar gloanțele și săgețile zburau peste tot - prin obloane, printre coloane, peste balustrade. Nobunaga ieșise deja într-un colț al verandei și trăgea cu arcul în dușmani. În jurul lui se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
mă Întărea oarecum. ― Am făcut o greșeală! repetă el uitânduse fix la mine. Dar... ― Uită-te la drum! am țipat. Și du-mă acasă! ― Nu! Am văzut Într-o fracțiune de secundă cum o mână i s-a desprins de pe volan pentru a mă trage forțat spre el, În ideea de a obține un sărut. Și asta a fost suficient. Am văzut cealaltă mașină venind cu viteză pe contrasens, În timp ce mă chinuiam să-l Îndepărtez și să-l oblig să ne
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
era sudamericană, cu un ritm îndrăcit, genul cântat de orchestrele cu douăzeci de trompetiști. Era violent de veselă, aducându-ți pe retină soarele, nisipul, Rio, fetele din Ipanema și băieții ciocolatii cu ochi strălucitori. Bărbați cu cămăși cu mânecile cu volane, pălării mari de paie, cravate din șireturi de pantofi, care agitau niște maracas. Genul de muzică pe care o poți descrie ca fiind „contagioasă“. Pe mine însă mă făcea să vomit. O detestam. Soneria a sunat din nou și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]