161,013 matches
-
cu patru/ cu două etaje/ unele apartamente sunt decomandate/ aici stau coreeni/ acela acolo e un camion/ acesta este/ aceasta este// pe tine cum ziceai că te cheamă/ hai să o facem un pic/ numai până fierbe ceaiul/ dup aia vorbim/ dup aia ne luăm și de mâini/ și hohotim/ și zgâriem cu ciudă pe ziduri/ și băgăm o țigară// numai că dorm cărămizile fato/ și-n brațe și-n pulpe/ și-n lacrimi uscate,/ și-n lucruri adânci/ în părul
O deznădejde cinstită by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10428_a_11753]
-
Academia Cațavencu" l-a identificat îndărătul inițialelor pe Augustin Buzura. În ce mă privește, important e, în acest caz, fenomenul, nu personajul. Or, citind transcrierea rapoartelor informative ale colonelului Ilie Merce, regăsim un scenariu identic celui despre care s-a vorbit în cazul Vadim: o perfectă colaborare și un reciproc avantajos schimb de idei - și nu numai de idei. Nu doar de dragul conversațiilor subtile aveau loc aceste întâlniri: Securitatea era capabilă de acte de mare generozitate - cuantificabile material - față de amicii fideli
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
nu? - ipoteza că episodul münchenez a fost o manevră de a pregăti, pentru România postceaușistă, identitatea de dizident a personajului. La o adică, oamenii de la "Europa Liberă" ar fi putut depune mărturie că în arhiva postului exista un material care vorbea despre curajul, bunacredință, moralitatea "marelui romancier"... Faptul că interviul n-a fost difuzat niciodată arată cât de mult se mergea pe duplicitarism în tenebroasa lume al cărei comentator pentru urechile securiștilor a fost și un scriitor care a pozat în
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
treaba în calitate de cealaltă față a monedei Iuri Orlov, reușind să rămînă doar un crochiu spasmodic. În schimb, merită să vă citez cea mai acurată caracterizare a personajului lui Cage pe care am găsit-o: "se poartă ca-n western și vorbește ca Andrew Undershaft". Comportamentul se referă și la familie, pe care o domină cu o mînă. Necazul apare cînd îl implică pe fratele său în afacere - lui, warbizz-ul îi e fatal. Scenariul lui Andrew Niccol (și regizor) s-ar putea
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
adaptat la comedie neagră ŕ la Ealing, deci britanică și crocantă. Noutatea e tușa feminină, dar nu feministă. Doamnele în cauză nu recurg la crimă pentru a reuși în carieră, ci pentru a-și rezolva problemele domestice. Și, dacă tot vorbim de umor negru, o nuanță de gri închis șchiopătîndă găsiți și în Vise americane. Necazul e că, spre deosebire de ultimele două pelicule pe care le luam în discuție/balon, poantele din acest lungmetraj au țintă precisă și ca atare o lipsă
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
fine, amoralul nu își pune problema moralei, acționează instinctual, nepremeditat. Imoralitatea, dimpotrivă, presupune o încălcare a normelor cu bună știință, este rodul unei strategii prefabricate. De aceea, între cele două, singura care poate avea legătură cu gândirea (dacă se poate vorbi de așa ceva) este imoralitatea. Adică exact opusul afirmației autorului "falsului jurnal". Cugetările lui Gheorghe Crăciun, generos risipite în paginile volumului, au rostul unor fișe care ar putea intra în corpul unor viitoare romane pentru mai buna creionare a personalităților unor
Caietele lui Crăciun by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10405_a_11730]
-
ordinelor? Pe de altă parte, o discuție înregistrată sau stenografiată între urmărit și urmăritor care nu poartă și semnătura urmăritului nu cred că poate fi considerată o dovadă propriu-zisă de colaborare cu Securitatea. Unde există dovezi olografe de turnătorie, puteam vorbi de probe, dar acolo unde scenariul și dialogurile aparțin Securității e cazul unei maxime prudențe. La fel cred că trebuie procedat și cu cei citați ca surse sau chiar ca informatori, dacă nu li se descoperă texte olografe. A sosit
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
da vina pe altceva sau pe altcineva, decât pe tine însuți, pe propria ta moliciune generatoare de iluzii, de insuccese, așa cum lipsa de luciditate, somnul rațiunii... naște monștri. Nu vreau să spun că aceștia, monștrii, dacă nu te privesc, obiectiv vorbind, nu pot fi și ei interesanți, când viziunea estetică desfigurează natura. Bosch atrage, fiindcă sperie. Delirul imagistic al Nefăcutului, ori Făcutului anapoda ne turbură, deoarece, în omul evoluat, acestea corespund conștiinței vinovate, vizitată de păcat. Ne recunoaștem cu un fior
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
să se pronunțe sentința împotriva unora, și din cealaltă parte să grăbeau alții spre scaunul de judecată al judecătorului, mărturisind că sunt creștini, fără să se sperie de îngrozitoarele chinuri și de orice fel de munci care-i așteptau, ci vorbeau cu toată îndrăzneala și curajul despre credința în Dumnezeu întregii lumi și întâmpinau cu bucurie, în râs și voie bună sentința din urmă, cântând până la ultima răsuflare imnuri de laudă și de mulțumire lui Dumnezeu Atotputernicul. Și într-adevăr toți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
din ei n-a gemut și n-a suspinat, cei chinuiți dovedindu-ne tuturor că, în ceasul muceniciei, prea vitejii martiri ai lui Hristos sunt ca și dezbrăcați de trup sau, mai bine, că Domnul Însuși este de față și vorbește cu ei. Și, luând aminte la harul lui Hristos, au disprețuit chinurile lumii, câștigând printr-o singură oră (de suferințe) viața de veci. Iar focul sălbaticilor lor chinuitori era pentru ei răcoritor, având înaintea ochilor să scape de focul cel
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
venind mai marele magilor, îi întreba pe ei dacă vor să trăiască și să aducă închinare regelui, și soarelui. Și cum nici unul nu alegea asemenea viață, călăii pregăteau martiriul morții. Simion, care era de față, îi îmbărbăta pe toți și vorbea despre înviere și evlavie și, folosind credința din Sfânta Scriptură, spunea: Adevărata viață este să mori astfel, iar negarea lui Dumnezeu este moarte sigură; adăugând că, după puțin timp, chiar fără intervenția nimănui, va surveni moartea. Acesta este sfârșitul inevitabil
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
otravă este totuna cu cel ce doarme, căci această moarte se zice că este mai dulce decât somnul. Dacă însă au și suferit oarecare munci, totuși a pierit lauda lor, căci s au prăpădit pentru niște pricini urâcioase, unii pentru că vorbeau ascultătorilor de cele neîngăduite, alții fiindcă erau prinși în fapte necinstite, și alții iarăși, nefiind vreo pricină binecuvântată, se predau singuri în zadar și fără scop. Nu însă tot așa și printre noi. Pentru aceea toate ale acelora au tăcut
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Dar sufletele creștine l-au rugat să se retragă pentru câtva vreme. Și deși era dornic să pătimească, a fost înduplecat în fața rugăminților poporului. Căci era rugat să mai aștepte, pentru a învăța și a întări poporul. Dar de ce să vorbesc mai mult? Noaptea voind să iasă din oraș și văzând pe Hristos că-i iese în cale la poartă și că intră în oraș, L-a întrebat: Doamne, unde mergi? A răspuns Hristos: Vin să Mă răstignesc a doua oară
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mult (mucenicii - n.n.) decât predicatorii. Dacă, de pildă, eu îți spun că mucenicia n-are în ea nimic dureros, n-ai să mă crezi pe cuvânt. Că nu-i greu să filosofezi despre mucenicie. Mucenicul însă, nu are împotrivitor, căci vorbește prin viața și faptele sale. După cum într-o baie, când bazinul este umplut cu apă caldă, nu îndrăznește nimeni să intre atâta vreme cât cei care stau pe marginea bazinului se îndeamnă doar cu cuvântul unul pe altul; căci cuvântul nu înduplecă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
căci cuvântul nu înduplecă pe nimeni să se coboare; dar când unul din ei întinde mâna în apă sau pune piciorul și apoi intră cu curaj cu tot trupul, atunci el, prin tăcerea lui, înduplecă, mai mult decât cei care vorbesc, pe cei de pe margine să intre în apă, tot așa și cu mucenicii. Aici, în loc de bazinul cu apă, stă rugul de foc. Cei ce stau în jurul rugului nu vor fi înduplecați să se arunce în foc de-ar fi îndemnați
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 450-451) Măreția martiriului „Ce poate fi asemenea, spune-mi, cu a fi bătut pentru Hristos, cu a vorbi cu Dumnezeu și a fi mai puternic decât toți, a birui pe cei ce te prigonesc, a fi nebiruit de o lume întreagă, și de aici a aștepta atâtea bunătăți, pe care ochiul nu le-a văzut, urechea nu le-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la sfinți, p. 325) „Să venim, deci, necontenit la ei, să ne atingem de racla lor și să îmbrățișăm cu credință moaștele lor, ca să luăm binecuvântare de la ei. După cum ostașii, când își arată rănile ce le-au primit în războaie, vorbesc cu îndrăznire cu împăratul, tot astfel și mucenicii aceștia, când Țin în mâini capetele ce li s-au tăiat și le înfățișează, pot să dobândească îndată de la Împăratul cerurilor tot ce voiesc. Așadar, cu multă credință, cu multă râvnă să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
s-a însănătoșit cel aflat în neputință? Și mulți, încurcându-se în situații fără ieșire și văzând primejdii grele atârnând asupra lor, au venit aici rugători, și printr-o rugăciune încordată au scăpat de ispita tuturor acelor grozăvii. Dar ce vorbesc eu de boli trupești și de situații fără de ieșire? Mulți posedați de diavol și stăpâniți de patimi sufletești, venind la acești doctori duhovnicești, aducându-și aminte de greșelile proprii și dezvăluindu-și prin cuvânt rănile lor, au primit de aici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vor lăuda și se vor minuna de purtarea noastră de grijă. Și nu numai locuitorii orașului nostru, ci și locuitorii orașelor vecine se vor minuna de marea noastră dragoste și de râvna noastră cea plină de iubire. Dar pentru ce vorbesc de oameni? Însuși Stăpânul îngerilor ne va lăuda. Știindu-ne, dar, plata, să nu nesocotim vânătoarea! Să nu ne întoarcem mâine singuri, ci fiecare să aducă cu el și ce-a vânat! Dacă vei veni la poarta cetății în ceasul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de dus o luptă! Lupta împotriva poftelor firii! Nu se scoală acum împotriva noastră oamenii, ci se scoală poftele trupului. Nu ne poartă război tiranii și împărații, ci ne poartă război mânia, dragostea de slavă deșartă, invidia, pofta de a vorbi de rău pe altul, și celelalte mii și mii de patimi sufletești. Am scăpat de încercările celelalte, să căutăm acum să le biruim pe acestea. De aceea v-am amintit de necazurile vremurilor acelora, pentru ca cel care îndură un necaz
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
deranjeze prea mult, știa să se descurce, singura soluție era pesemne să studieze, era al șaselea din opt frați și, la nici o lună după venirea la Madrid, găsise deja doi elevi pe care-i medita la desen tehnic. Dacă nu vorbea bine de taică-său și se referea la el doar cu particula "don", de parc-ar fi vorbit de un străin, asta era din alt motiv. Don Aristóbulo era judecător și lucrase ani în șir într-un Tribunal de Ordine
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
frați și, la nici o lună după venirea la Madrid, găsise deja doi elevi pe care-i medita la desen tehnic. Dacă nu vorbea bine de taică-său și se referea la el doar cu particula "don", de parc-ar fi vorbit de un străin, asta era din alt motiv. Don Aristóbulo era judecător și lucrase ani în șir într-un Tribunal de Ordine Publică. Și asta tare-i plăcea fascistului de el, pot să vă jur, ne-a zis odată Jaime
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
am priceput nimic. Aveam să pricep și mai puțin înainte de a înțelege totul dintr-un foc. - Da, o să vezi - s-a întrerupt văzându-l pe Marcos care venea spre noi -, lasă-mă pe mine. Numai că atunci am început să vorbim, nu mai știu cum, despre De Kooning, pe urmă Jaime a mai vrut un hamburger, a mai vrut și Marcos unul, și în timp ce mâncam ne-am apucat să ne forfecăm jumătate din colegii de an și discuția a devenit atât
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
de expresie lingvistică, după cum o dovedește cu prisosință "manualul." Lucrarea este, în primul rând, un instrument fundamental pentru însușirea corectă a unui idiom a cărui supraviețuire în Balcani, vatra unde s-a și format, de altfel, este un miracol. Aromâna, vorbită în comunități mai mult sau mai puțin compacte, din Albania, Grecia, Macedonia, Bulgaria, România, a suferit de-a lungul timpului un dureros proces de restrângere a ariei sale de răspândire și de fragmentare lingvistică. Lucrarea publicată de acad. Matilda Caragiu
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
bine întinsă. Mai știe și că buna ascultare înseamnă să lași interlocutorul să termine ceea ce vrea să spună, să nu se năpustească în a răspunde, cu atât mai puțin în a promite, ori să privească pătrunzător la fața celui care vorbește, fiind precaut cu ceea ce el însuși afirmă. Mi s-a părut totuși atins de o oarecare reticență și neîncredere. Ca un fruct amar al vârstei și experienței. Ori ca un ochi drept al prudenței. Aș fi vrut să-i spun
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]