7,219 matches
-
207-208) susține că într-un debate sunt necesare următoarele etape generale: - moderatorul introduce topicul participanților; - fiecare participant face o scurtă, formală prezentare; persoana care cronometrează prezentările îl atenționează pe cel care prezintă când timpul se apropie de sfârșit și oprește vorbitorul când timpul a trecut (timpul constă într-un număr de minute stabilit înainte de începerea sesiunii de debate); - fiecare echipă dispune de o perioadă de timp pentru a pune întrebări și a încerca să contrazică afirmațiile emise de cealaltă echipă; durata
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în fapt, divide clasa în două echipe, una favorabilă topicului, cealaltă în opoziție cu prima. Câte doi participanți sunt selectați din fiecare echipă, urmându-se pașii: - primul vorbitor, afirmator sau negator, prezintă „cazul” echipei timp de cinci minute; - al doilea vorbitor, afirmator și negator, prezintă trei minute; - topicul este apoi deschis la comentarii, întrebări și răspunsuri din partea echipelor; aceste comentarii, întrebări și răspunsuri sunt alternate între echipa negatoare și cea afirmatoare; - un membru al fiecărei echipe sumarizează cazul; - dezbaterea se încheie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să controleze comportamentul verbal și nonverbal al participanților, evitarea adresării unor calificative propunerilor cursanților (exprimări de tipul „o idee bună”, „o idee greșită”), prin administrarea rolului și locului diferitelor categorii de cursanți (Krueger vorbește despre patru astfel de categorii: „experții”, vorbitorii dominanți, participanții timizi, „palavragiii”). Primele momente în focus-group sunt critice, se apreciază în literatura de specialitate; astfel, într-un timp scurt, moderatorul trebuie să creeze o atmosferă de concentrare a gândirii, dar permisivă, să dezvolte regulile de bază și să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un compendiu care servea ca introducere în cunoașterea Bibliei; Pavel îl scrisese în greacă pentru a-și instrui elevii, lăsîndu-i-l apoi lui Iunilius. Acest manual, tradus în latină și transformat sub forma unui dialog între maestru și elev, adaptat pentru vorbitorii de latină, a fost, așadar, opera lui Iunilius, care i l-a dedicat prin 551 lui Primasius. Toate aceste lucruri sînt explicate chiar în prefața manualului. E vorba de Regulile simple ale legii divine (Instituta regularia divinae legis), adică o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și cele modal-instrumentale ale prepoziției; faptul că acestea au fost mai puternice în limba veche e atestat nu numai de citate, ci și de existența unor compuse scrise astăzi într-un singur cuvînt și care nu mai sînt analizate de vorbitori, precum acasă, amiază, alene. Au rămas însă actuale construcțiile în care prepoziția exprimă un raport de asemănare, de comparație - sau descrie un semn, introducînd o prevestire ori un presentiment. Sînt încă în uz îmbinări de tipul seamănă a..., miroase a
"A..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17146_a_18471]
-
însă și o necunoaștere interioară. Membrii acestor comunități romanofone (și, în nord, românfone) cum se numeau? Ce se considerau ei a fi? Mai întâi, trebuie specificat că aceste comunități trăiau repliate asupra lor înseși, închise, într-un colectiv social-familial sui-generis. Vorbitorii se autodenumeau Rumâni, atât la nordul Dunării, chiar în Carpații septentrionali (Rumuni), cât și în sud (Aromâni; în Istria, Rumëri) etc. Câteodată - există și asemenea cazuri! - își însușeau etnonimul generic �străin" Vlah (Meglenoromânii, românofonii din bazinul Dunării, își spun �Vlași
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
fi putut să fie chiar ei, membrii acestor comunități, cei care s-au declarat urmași ai Romanilor! Textele umaniștilor, mai ales, ar fi �mărturii rezultate dintr-un contact direct cu populația" romanofonă, �notate pe viu", poate chiar �comunicate" străinilor de vorbitorii înșiși. Al. Marcu, A. Armbruster și alții (chiar și noi înșine!) au presupus că în comunități romanofone exista o �conștiință" a limbii lor asemănătoare cu latina. Să fi avut oare o memorie a originilor latine acești păstori romanofoni (chiar dacă unele
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
de o parte. Și probabil că acest lucru nici nu s-a întâmplat, sacrificându-se însă capitolul discuțiilor libere, al posibilelor controverse, al confruntărilor directe de puncte de vedere. În limita maximă a celor 12 minute acordate unei comunicări, fiecare vorbitor a căutat să-și prezinte subiectul, trecându-se imediat la altul. Cine nu s-a încadrat în termen a fost îndemnat să-și prezinte lucrarea integrală pentru a fi publicată în noul volum din "Analele Sighet". Pentru ediția de anul
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
anul viitor a Simpozionului se preconizează, a arătat Ana Blandiana, o restrângere a tematicii, lăsându-se astfel mai mult spațiu discuțiilor. Diversitatea subiectelor abordate la Simpozion nu a dus totuși la dispersare. Câteva idei au revenit în intervențiile mai multor vorbitori, nepremeditat și cu atât mai semnificativ, mai ales că erau expresia unor raportări nu doar la trecut ci și la actualitatea românească imediată. Vasile Paraschiv s-a referit astfel la procesul comunismului, arătând că acesta trebuia făcut împotriva acelora care
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
fără scrupule și-l poate permite pe sticlă? Răspuns: să aducă un serial killer în transmisiune directă și să-i spele cadavrul ambulant sub ochii publicului îngrozit. Ucigașul care în condiții de seminormalitate n-ar beneficia la Gherla nici măcar de vorbitor, necum de pachet, își insultă propriile victime, de pe micul ecran (toți revoluționarii erau trogolodiți și bețivani, toți morții - uciși de el, cu mîna lui! - erau niște derbedei). [...] Pelticul grizonat care ar fi trebuit să conducă emisiunea se hlizea complice la
Un criminal în transmisiune directă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15009_a_16334]
-
cea din 1914, versiunea din 1938 realizată de Vasile Radu și Gala Galaction și ediția jubiliară a Sfântului Sinod, „diortosită” de Bartolomeu Anania, în 2001. Apariția Bibliei de la București coincide cu maturizarea limbii române. Difuzată masiv prin tipar, răspunzând exigențelor vorbitorilor de limbă română din toate părțile teritoriului românesc, cartea a însemnat, totodată, ieșirea textului scriptural din preocupările nemijlocite ale scriitorilor români. Chiar autorii de omilii, cum este Antim Ivireanul, acordă o mai mică importanță textuală pericopei evanghelice propriu-zise, rareori citată
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
u este un fenomen fonetic sârbesc și ucrainean; în al doilea caz ų este nesilabic) și din istroromână - odovițe, udoviți -, trimițând la sârbescul udovica. întorcându-mă la cuvintele general românești ce mă preocupă aici, văduvă, văduv 71, folosite de toți vorbitorii de limba română și de aromâni, aș vrea să remarc extinderile de sens care s-au petrecut în vremea veche. Femeia, al cărei bărbat dispărea pentru mult timp (fără ca decesul lui să fie confirmat), intra și ea în tagma văduvelor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
legitime ale lui Ștefan cel Mare - sunt de părere istoricii - au fost trei (deși se vorbește - fără dovezi suficiente - și despre o a patra, catolica Margareta 16). A fost căsătorit întâi cu sora cneazului Kievului, Simion Olelkovici, Evdochia (căreia Ștefan, „vorbitor de slavonă ucraineană”, îi zicea Ovdotia, folosind forma cu prefacerile fonetice pretinse de limba ucraineană; așa cum apare într-un act din 9 iulie 1466: „pentru sufletul sfânt al răposatei mamei noastre Maria și pentru sănătatea doamnei Ovdotia...”), cu care s-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
literatura poporană să fie culeasă? Este cel mai mare folos pentru două argumente: întâi, că poporul a conservat-o instinctiv [...] și al doilea, că românismul, care este în colibe, trebuie dus și în palate, de unde este de secoli alungat”. Totodată, vorbitorul critică orientarea cosmopolită, prezentă în epocă, de introducere abuzivă în limba română a unor cuvinte străine: „Combină sunetele și aleargă la alte limbi străine, când n-aveau decât să colinde Dacia de la o margine la cealaltă ca să facă cunoștință cu
SOCIETATEA ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
înclinația spre memorialistică, este stăpânit de îndatorirea de a mărturisi ce a văzut și trăit. Eventualitatea pierderii, odată cu dispariția sa, a acestor mărturii ar fi egalat - scria el - cu pierderea ce a avut loc, în 1821, când a murit ultima vorbitoare a dialectului celt din Cornouailles. Editate postum, cele două volume Scrieri din exil (2003), primul intitulat Figuri din lumea literară, iar al doilea Portrete politice, mărturisesc darul lui Ș. de a evoca vremurile și oamenii. Lângă portretele de mici dimensiuni
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
Pleacă la Berna, unde Ștefan Baciu fusese numit atașat de presă al Legației României, aici exercitându-și profesia de farmacista, iar în 1949 ajunge în Brazilia, la Rio de Janeiro, unde rămâne treisprezece ani. Lucrează tot că farmacista, apoi, fiind vorbitoare a șapte limbi, ca interpret la conferințe internaționale și la Camera Deputaților. O scurtă perioadă conduce o galerie de artă împreună cu Rafael Barraza Monterrosa și face parte din cercul literar „Peña Diplomática Ruy Barbosa”. În capitala Braziliei participa, de asemenea
SIMIAN-BACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289679_a_291008]
-
gramaticale învățate în limbajul activ; Integrarea achizițiilor verbale în experiența de viață a copilului. OBIECTIVE OPERAȚIONALE: Deblocarea aparatului fono-articulator Pregătirea organelor fono-articulatorii pentru învățarea pronunției Pregătirea copilului pentru receptarea vorbirii prin formarea atenției auditive și vizuale, prin centrarea privirii asupra vorbitorului Învățarea limbii cu toate componentele sale: fonetică, vocabular și structură gramaticală Dezvoltarea și coordonarea motorie Orientarea în spațiu și gnozia corporală 1. ETAPA PREFONEMATICĂ ACTIVITĂȚI: Exerciții pentru dezvoltarea motricității aparatului fono-articulator: pentru mobilitatea feței: clipirea ochilor, umflarea obrajilor, suptul obrajilor
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
cunoștințe. Proprietatea termenilor în vocabular și organizarea adecvată a construcțiilor sintactice dovedesc o gândire clară și asigură înțelegerea exactă a ideilor transmise. Fiecare om știe să vorbească, poate comunica prin cuvinte din primii ani, dar este evident că între diverși vorbitori există importante deosebiri de ordin calitativ și cantitativ. Aceste deosebiri țin de educație. Cultura lingvistică se face în școală, cu ajutorul tuturor disciplinelor de învățământ. În clasele gimnaziale se fac adevărate „salturi în predarea - învățarea vocabularului, care crește într-un ritm
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
multă carte, comunicate de V.A. Urechia, precum și o lungă narațiune ce evocă episoade petrecute în războiul de la 1877. Rubricile „Felurimi” și „Întâmplările zilei” conțin informații despre evenimente mondene - balul Curții, baluri mascate, decernări de medalii -, spectacole teatrale, concerte, congresul vorbitorilor de volapük, mersul bolii lui Mihai Eminescu (buletine medicale preluate după „Curierul român” din Botoșani). „Cronica teatrală” este susținută de Mircea C. Demetriade, sub inițiale, și, cu denumirea schimbată în „Cronica dramatică”, de Iuliu I. Roșca, sub iscălitura Don Remi
UNIREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290349_a_291678]
-
românilor de pretutindeni”. Director: Aristide Buhoiu. Un editorial, Către cititori, informează asupra dezideratelor (întreținerea sentimentului de „dragoste statornică pentru Patria, cuvântul, cugetul și trecutul neamului românesc” și de „admirație pentru libertatea și democrația americană”), asupra scopului („să fie de folos vorbitorilor de limba română indiferent de nuanța lor politică”) și caracterului independent al jurnalului, care „nu servește interese de grup, nu e subordonat vreunui partid și nici nu e dirijat de guvern”. Principalele rubrici sunt în primii doi ani: „Universul românesc
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
din inimă și caleidoscopului din creier, să tacă. Tensiunea interioară sau exterioară este nepotrivită dojenirii. Mustrarea își atinge scopul, când participanții la dialog, sunt absolut liniștiți. Pozitivarea se face, prin îngrijirea vieții spirituale. Ascultarea optimă presupune perceperea ființei interioare a vorbitorului, urmărirea înlănțuirii gândurilor lui, eliminarea impulsului de a întrerupe pe vorbitor, a simpatiilor și antipatiilor. Convorbirea. Să ne punem problema trecerii de la pălăvrăgeală la dialog. Convorbirea este comunicare și comuniune, adevărata relație dintre Eu-ri. Vorbirea autentică duce la enunțarea exclusivă
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
exterioară este nepotrivită dojenirii. Mustrarea își atinge scopul, când participanții la dialog, sunt absolut liniștiți. Pozitivarea se face, prin îngrijirea vieții spirituale. Ascultarea optimă presupune perceperea ființei interioare a vorbitorului, urmărirea înlănțuirii gândurilor lui, eliminarea impulsului de a întrerupe pe vorbitor, a simpatiilor și antipatiilor. Convorbirea. Să ne punem problema trecerii de la pălăvrăgeală la dialog. Convorbirea este comunicare și comuniune, adevărata relație dintre Eu-ri. Vorbirea autentică duce la enunțarea exclusivă a informațiilor, pentru care ne asumăm răspunderea veridicității. Tăceți, când nu
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
și numele Istros, consemnat în același timp de greci, fiecare purtând în rădăcinile lor sensuri diferite. Pentru că este în general admis în hidronimie ca numele unui curs de apă să oglindească la origine o caracteristică majoră a acestuia, evidentă pentru vorbitorii oricărei limbi, numele fluviilor și râurilor mari nu s-au schimbat, cel mult au fost traduse în limba noilor veniți pe cursul său. O soluție pentru această dilemă ar putea să o dea tocmai luarea în considerare a unor caracteristici
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
la componenta teoretică, livrescă. Oliver (1965) dă în acest sens un exemplu simplu de condiții care trebuie avute în vedere pentru formarea unei competențe precum aceea de „cetățean”: a fi un „cetățean competent” înseamnă, între altele, a fi un bun vorbitor în public, ceea ce presupune ca programul școlar să includă activități de vorbit în public; prin urmare, curriculumul trebuie să asigure existența unui public în fața căruia să poată fi organizate exerciții de speaking; acest public poate fi școlar, alcătuit din elevi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a prezenta o imagine cvasiunanim acceptată - până și de către cei ce devin mai greu de crezut de „restul” populației cunoscătoare a rolului pe care l-au avut, dar au uitat. Interesant este că, în perioadele considerate de tranziție, aproape toți vorbitorii își însușesc același limbaj acuzator și - doar pentru unii justificat - vehement, chiar agresiv. Mă aflam acolo, dar nu în Arcadia, încât nimic din ceea ce se spune nu rămâne fără ecou - ba mai mult, nu poate să nu genereze dorința de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]